CURTEA DE A P E L P L O I E Ş T I
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE
DOSAR NR. 1979,(...)
DECIZIA PENALĂ NR.9
Şedinţa publică din data de 12 februarie 2010
Domenii: Infracţiuni privind comerţul electronic - deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Criminalitate informatică - accesul, fără drept, la un sistem informatic.
Pe rol fiind soluţionarea apelurilor declarate de inculpaţii E. H. F., domiciliat în comuna E., sat E., judeţul D ( fiul lui U. şi F., născut la data de 19 octombrie 1980 ) şi H. J. D., domiciliat în comuna E., judeţul D ( fiul lui T. şi E., născut la data de 25 ianuarie 1979), împotriva sentinţei penale nr. 504 din data de 06 octombrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a.
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 04 februarie 2010 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanţa, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al inculpaţilor să depună la dosar note scrise şi literatură de specialitate a amânat pronunţarea la data de astăzi 12 februarie 2010 când a dat următoarea decizie :
C U R T E A,
Asupra apelurilor penale de faţă;
Verificând lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin decizia penală nr.2188 din 10 iunie 2009, Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, a casat decizia penală nr.15 din 12 februarie <?xml:namespace prefix = st1 ns = "urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" />2009 a Curţii de A P E L P L O I E Ş T I – Secţia penală şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de A P E L P L O I E Ş T I.
În urma rejudecării cauzei privind pe inculpaţii E. H. F. şi H. J. D., se reţine că :
I. Prin sentinţa penală nr. 504 din 6.10.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a, în dosarul nr(...) , în baza disp.art.25 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea disp. art.33 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul E. H.-F., fiul lui U. şi F., născut la 19.10.1980 în Târgovişte, judeţul D, domiciliat în comuna E., sat E., judeţul D, CNP (...), la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza disp. art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea disp.art.33 lit.a Cod penal, a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În conformitate cu disp. art.34 alin.1 lit.b Cod penal, contopeşte pedepsele astfel stabilite , urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea – aceea de 3 ani închisoare.
În baza disp. art.861 alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în conformitate cu disp. art.862 alin.1 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, în conformitate cu disp. art.863 alin.1 Cod penal, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) - se va prezenta o dată la 3 luni la Serviciul de Probaţiune de pe lângă T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a; b) - va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) - va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă; d) - va comunica informaţii de natură să poată fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Potrivit disp. art.863 alin.2 Cod penal, datele prevăzute la alin.1 lit. b, c şi d, vor fi comunicate Serviciului de Probaţiune de pe lângă T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art.864 alin.1 Cod penal raportat la disp. art.83 Cod penal, privitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârşirii în cursul termenului de încercare a unei noi infracţiuni, asupra disp. art.864 alin.2 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării în cazul în care nu îndeplineşte măsurile de supraveghere prevăzute de disp.art.863 alin.1 Cod penal şi asupra disp. art.865 alin.1 raportat la disp. art.85 Cod penal privind anularea suspendării pentru infracţiuni săvârşite anterior.
Conform disp.art.71 alin.1 şi 2 Cod penal, au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de disp.art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În conformitate cu disp. art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
II. - În baza disp. art.25 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea disp. art.37 alin.1 lit.a şi a disp. art.33 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul H. J.-D. (fost Ş.), fiul lui T. şi E., născut la 25 ianuarie 1979 în comuna E., jud.D, domiciliat în comuna E., sat E., jud.D, CNP (...), la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
Potrivit disp. art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea disp. art.37 lit. a şi a disp. art.33 lit.a Cod penal, a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza disp. art.34 alin.1 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea – aceea de 3 ani închisoare.
În conformitate cu disp.art.7 din Legea nr.543/2002 s-a revocat graţierea pentru pedepsele de 1 an şi, respectiv, 3 ani închisoare, aplicate inculpatului prin sentinţa penală nr.463 pronunţată de J u d e c ă t o r i a T â r g o v i ş t e la 14.04.2003, definitivă prin decizia nr.1369 pronunţată de Curtea de A P E L P L O I E Ş T I la 24 noiembrie 2003.
Potrivit disp. art.34 alin.1 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin sentinţa penală nr.463 pronunţată de J u d e c ă t o r i a T â r g o v i ş t e la 17.04.2003 în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pe care acesta o va executa alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentinţă – în total 6 ani închisoare.
În baza disp.art.71 alin.1 şi 2 Cod penal, au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de disp.art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp.art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea laptopului marca „MEDION”, seria 9146P01BN04410E29EK000 şi a celor 6 dispozitive electronice identificate la domiciliul inculpatului E. H.-F. (conform procesului-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la 25 ianuarie 2008 şi raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 28 ianuarie 2008), precum şi a camerei video miniaturale şi a „gurii de bancomat” falsă, (reţinute în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.(...) din 19 noiembrie 2005).
În baza art.191 alin.1 şi 2 Cod procedură penală, fiecare inculpat a fost obligat la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond, a reţinut următoarele :
Prin Rechizitoriul din 14.02.2008 dat de către procuror în dosarul nr.47/D/P/2007 al Biroului T e r i t o r i a l D â m b o v i ţ a din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au fost trimişi în judecată inculpaţii E. H. F. şi H. J. D., pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de deţinere de echipamente destinate să servească falsificării instrumentelor de plată electronică (pentru inculpatul E. H.-F. reţinându-se şi deţinerea programului informatic „F.” destinat, de asemenea, falsificării instrumentelor de plată electronică), faptă prev. de disp. art.25 din Legea nr. 365/2002, şi de instalare pe B.-ul aflat la sediul E. Post Târgovişte a 2 dispozitive confecţionate artizanal, care permiteau citirea şi memorarea datelor conţinute de benzile magnetice ale instrumentelor de plată electronice, precum şi ale codurilor PIN aferente acestora (accesul fără drept la un sistem informatic), faptă prev. de disp. art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
S-a stabilit că, la 25 octombrie 2005, în jurul orelor 16,00, în timp ce H. E. a asigurat paza, H. J.-D. a montat deasupra tastaturii B.-ului situat la sediul E. Post Târgovişte – un dispozitiv compus dintr-o baghetă metalică de forma literei „U” prevăzut cu un orificiu, având în interior un montaj electric ce permitea filmarea şi stocarea de imagini ale codurilor PIN aparţinând clienţilor băncii, iar E. H. F. – un suport care imita o „gură de bancomat” – având în interior un montaj electronic care permitea citirea şi înregistrarea datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor.
Situaţia de fapt reţinută în cuprinsul rechizitoriului este cea corespunzătoare realităţii, fiind rezultatul coroborării tuturor probelor administrate în cauză, în sensul disp. art.63 alin.2 Cod procedură penală (procesele verbale din 25.10.2005, 10.08., 18.09, 19.09 şi 29.10.2007, declaraţia martorului U. B., rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică nr.(...) din 21.11.2005 al I.T.A. şi nr.(...) din 28 ianuarie 2008 al I.T.A., procesele verbale de percheziţie domiciliară din 25 ianuarie 2008, adresa nr.676/1.02.2008 a B.R.D., procesul verbal de percheziţie informatică din 06.02.2008 şi procesele-verbale de consemnare a declaraţiilor inculpaţilor).
Apărările formulate de către inculpaţi că nu se fac vinovaţi de săvârşirea niciunei fapte prevăzută de legea penală nu pot fi primite, ele fiind combătute, atât de probele ştiinţifice cât şi de rezultatele percheziţiilor domiciliare şi informatice efectuate în cauză.
Atât în faza de urmărire penală cât şi în cea a cercetării judecătoreşti, inculpaţii au acceptat că au fost prezenţi în ziua de 25 octombrie 2005 la B.-ul instalat la sediul E. Post - Sucursala Târgovişte, însă nu pentru a pune în executare o rezoluţie infracţională, ci pentru a folosi cardul propriu (E. H. F.) sau al cumnatului său (H. J. D.), recunoscând atât ei cât şi învinuitul H. E. că au purtat îmbrăcămintea redată de imaginile filmate de camera video de supraveghere a băncii.
Prezenţa lor este atestată şi de imaginile înmagazinate de camera video miniaturală a dispozitivului artizanal în formă de „U”, montat de către H. J.-D..
Cele două aparate au înregistrat atât momentele în care învinuitul şi inculpaţii s-au apropiat de B., cât şi pe cele în care cele două dispozitive au fost montate şi manipulate de către E. H. F. şi H. J. D., fiind identificate, de asemenea şi imagini ale îndepărtării acestora de zona în care au acţionat.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.(...) din 19 noiembrie 2005 a confirmat că dispozitivul montat de către inculpatul H. J. D., era menit să filmeze şi să stocheze imagini ale tastaturii bancomatului în vederea extragerii informaţiilor referitoare la codurile PIN, necesare efectuării operaţiunilor bancare de către utilizatori.
În declaraţia dată în faza de urmărire penală , inculpatul E. H. F. a confirmat că apare în înregistrările efectuate de către camera video a băncii la data de 25.10.2005, fiind îmbrăcat într-o geacă de culoare închisă (celălalt inculpat purtând o geacă în două culori, cu câte trei dungi albe pe mâneci), explicând neverosibil că prezenţa sa în zona amintită s-a datorat intenţiei de a-şi folosi cardul emis de către E. Post, care nu s-a mai materializat, dat fiind faptul că instrumentul de plată pe care-l deţinea era deteriorat, neputând fi introdus decât parţial în „gura bancomatului”.
Totodată, inculpatul H. J. – D. a recunoscut la urmărirea penală, că şi inculpatul E. H. F. şi învinuitul H. E., apar în imaginile surprinse de camera de supraveghere a E. Post – Sucursala Târgovişte la 25.10.2005 care i-au fost prezentate, în faza cercetării judecătoreşti acceptând doar posibilitatea să-i fi întâlnit pe aceştia în ziua în care au fost identificate cele două dispozitive montate fraudulos la B.-ul băncii.
F. indiscutabil că potrivit raportului de constatare tehnico – ştiinţifică nr. (...) întocmit la 19 noiembrie 2005 de către specialişti ai Institutului pentru Tehnologii B. din cadrul Serviciului Român de Informaţii, dispozitivul notat cu B „permitea filmarea şi stocarea imaginilor” ( nu şi transmiterea acestora la distanţă) , imaginile recuperate din memoria sa dar şi montura mecanică a dispozitivului demonstrând utilitatea sa în filmarea continuă a tastaturii unui bancomat în vederea extragerii informaţiilor referitoare la codurile PIN necesare pentru efectuarea de către utilizatori a operaţiunilor bancare.
Pe de altă parte s-a concluzionat că dispozitivul notat în raport cu „B”, numit „gură de bancomat” , „permitea citirea şi memorarea datelor de pe pistele 1, 2 şi 3 ale cardurilor magnetice, fiind stocate în acelaşi timp şi informaţii cu privire la data şi ora la care s-a realizat citirea” .
F. de subliniat şi împrejurarea că, în perioada octombrie 2005 – ianuarie 2008, inculpaţii s-au aflat în Anglia ( E. H. F. ) şi Spania ( H. J. D.) revenind pe teritoriul României doar pentru intervale scurte de timp şi că învinuitul este plecat din ţară, aşa după cum atestă procesul verbal întocmit la 19 septembrie 2007 de către organele Poliţiei Judiciare din cadrul Serviciului de Combatere a D. Organizate D.
S-a mai reţinut că, elemente care converg în sprijinul acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor au fost oferite şi în urma analizei dispozitivelor electronice ridicate cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul numitului E. H. F. de către reprezentanţi ai Institutului de Tehnologii B. aparţinând Serviciului Român de Informaţii, prin raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nr. (...) din 28 ianuarie 2008 prin care s-a stabilit că acestea sunt destinate citirii şi stocării datelor conţinute de E. magnetică a cardului ( fără să conţină toate componentele electronice necesare funcţionării ), reprezentând elemente ale unor cititoare comerciale de tip „mini 123 U – SC”
F. semnificativ sub aspectele reţinerii vinovăţiei şi contribuţiei inculpatului E. H. F. la comiterea activităţii infracţionale, că în compunerea dispozitivului tip „gură de bancomat” ridicat de la B. –ul situat la sediul E. Post – Sucursala Târgovişte, au fost identificate subansambluri cu aceeaşi funcţie tehnică.
În configurarea dimensiunii activităţilor ilicite întreprinse de către acelaşi inculpat se înscrie şi prezenţa pe laptopul ridicat din domiciliul său a programului „F.”, destinat scrierii benzilor magnetice ale cardurilor care, de asemenea, îl incriminează.
Nu poate fi primită apărarea sa potrivit căreia nu avea cunoştinţă despre utilitatea programului – care poate fi instalat şi de pe internet – în mod gratuit, şi nici despre prezenţa sa pe laptop-ul cumpărat de la nişte cetăţeni francezi, aceasta înscriindu-se ca o etapă necesară în angrenajul infracţional pentru a deveni funcţional ( scrierea benzilor magnetice ale unor instrumente de plată electronice blank cu date obţinute în mod fraudulos ).
Ultima etapă în activitatea de fraudare a sistemelor informatice, concepută, iniţiată şi materializată de către acelaşi inculpat a constat în demersurile făcute pentru găsirea unui inscriptor de carduri de tip N. 206 care conectat la un calculator, cu ajutorul programului specializat „F.”, făcea o posibilă scrierea datelor obţinute în mod fraudulos pe un plastic tip blank, care poate fi utilizat ulterior pentru extragerea de numerar din contul titularului datelor .
În acest sens, trebuie amintite cele 12 fişiere cu extensia I. care cuprindeau căutări pe internet ale unor site-uri, folosindu-se expresia „reader magnetic ” şi cele 45 de fişiere cu extensia „ K. ” – cuprinzând imagini salvate involuntar de sistemul de operare în „Temporay Internet G.”cu privire la dispozitiv tip „ N. 206 ” destinate inscripţionării benzilor magnetice ale cardurilor .
La toate acestea se adaugă convorbirile messenger în cadrul cărora s-au folosit I.D.- urile elis - H. 2006 şi „te arrd” în cursul cărora s-au făcut referiri la efectuarea unor fraude prin intermediul sistemelor informatice, utilizatorul I.D.-ului elis – H. 2006 dându-i interlocutorului cu I.D.-ul „ mgitgv ” un număr de telefon pentru un viitor contact ( identic cu cel ridicat de la E. H. F. cu ocazia percheziţiei) despre care acesta a afirmat că-i aparţine .
Explicaţiile inculpatului privind posibilitatea ca discuţia să fi fost purtată de pe laptopul său de către o altă persoană, căreia i-ar fi aparţinut anterior aceeaşi cartelă, nu rezistă criticilor, nefiind probate prin niciunul dintre mijloacele de probă prevăzute de lege, aşa după cum nu se va da eficienţă nici susţinerilor sale că altcineva ar fi efectuat căutări pe internet ale expresiei „reader magnetic” sau a imaginilor cu dispozitive tip „N. 206” .
Afirmaţiile aceluiaşi inculpat, potrivit cărora dispozitivele electronice descoperite în domiciliul său nu-i aparţin, fiind probabil aduse accidental de el, de fratele sau de vărul său vor fi înlăturate, date fiind multitudinea elementelor care-i demonstrează vinovăţia şi legătura lor cauzală cu activitatea infracţională concretă pe care a desfăşurat-o, integrată în ansamblul activităţii de fraudare a sistemelor informatice, fază în absenţa căreia toate demersurile anterioare ar fi rămas fără rezultat.
Nici un moment inculpatul nu a făcut menţiunea că are cunoştinţă despre folosirea laptopului său şi de către alte persoane care să poată confirma această situaţie.
Justificarea înregistrării în memoria internă a gurii de bancomat falsă, a numărului cardului emis pe numele său, la 24.10.2005 ( ca rezultat al utilizării unui bancomat la care fusese montat acelaşi dispozitiv sau chiar al celui de la sediul E. Post Târgovişte cu a căror fraudare nu are nici o legătură), nu este plauzibilă, fiind marcată de ambiguităţi şi de versiuni alternative, care probează că aceasta se constituie doar într-o nouă tentativă de evitare a angajării răspunderii sale penale.
Camera video a dispozitivului artizanal montat de către H. J. D. a înregistrat, potrivit raportului de constatare tehnico – ştiinţifică nr. (...) din 19 noiembrie 2005, imaginile a trei persoane ale căror fizionomii n-au fost surprinse, având însă particularităţi vestimentare identice cu cele filmate de camera video de supraveghere a băncii, care-i redau pe inculpaţi şi pe învinuitul H. E., camera fiind manipulată de acesta din urmă şi înmânată lui H. J. D. care a ascuns-o sub jacheta de culoare închisă conţinând trei dungi pe mâneci, care o montează în partea superioară a bancomatului şi o reglează astfel încât să-i înregistreze în permanenţă tastatura, după care se îndepărtează .
J. surprinse de camera de supraveghere a băncii şi de camera miniaturală a dispozitivului artizanal prezentat mai sus indică intervale de timp identice în care a fost montat dispozitivul cuprinzând această din urmă cameră, în care inculpaţii şi învinuitul s-au aflat în faţa A.T.M.
Camera video miniaturală a funcţionat montată pe bancomat, potrivit propriilor imagini, între momentele 00:02:17 şi 00:08:16, adică 5 minute şi 59 de secunde, camera de supraveghere a băncii înregistrând acelaşi interval între momentul instalării dispozitivului ( 15:47:13 ) şi cel al ridicării acestuia ( 15:53:12 ).
Toate acestea conduc la concluzia că inculpaţii au fost cei care au montat cele două dispozitive artizanale .
În memoria internă a „gurii de bancomat” au fost stocate datele a 14 carduri magnetice, de unde rezultă că aceasta era funcţională şi că a început să înregistreze la 25 octombrie 2005, de la orele 15:46:31 până la orele 15:53:12, interval de timp în care a memorat datele a cinci carduri. Pe 24 octombrie 2005 dispozitivul a memorat datele altor nouă carduri între orele 16:56:48 şi 19:46:03,existând posibilitatea ca acesta să fi fost montat pe un A.T.M. sau să fi fost probat de către inculpaţi.
Primul număr de card memorat – 5400 4946 (...) – s-a constatat că aparţine inculpatului E. H. – F. potrivit adresei nr. 2590/15.02.2007 emisă de către Banca Română de Dezvoltare, care a arătat că o asemenea operaţie ar fi fost posibilă doar dacă i-ar fi fost sustras cardul.
Prezenţa sa în preajma B. aparţinând E. Post la 25.10.2005, iar la 24 octombrie 2005 lângă aceeaşi „gură de bancomat” falsă, a fost explicată prin intenţia de a scoate bani de pe un card prin folosirea unui bancomat, de asemenea, compromis cu ajutorul aceluiaşi dispozitiv, apărări apreciate ca lipsite de orice fundament probator, de vreme ce adresa nr. 676 din 01.02.2008 a B.R.D. atestă că, la 24 octombrie 2005 inculpatul nu a folosit cardul în reţeaua de bancomate pentru a face plăţi .
(...) precizează că situaţia expusă probează, în opinia tribunalului (câtă vreme cardul a fost memorat de dispozitivul artizanal) că inculpatul, care s-a aflat în posesia dispozitivului, a încercat să-i verifice funcţionalitatea cu propriul său card.
Pe de altă parte, nu există nici o plângere prin care inculpatul să fi reclamat dispariţia cardului său, adresa nr. 676 din 01.02.2008 a B.R.D. demonstrând că şi ulterior acestei date s-au făcut tranzacţii cu ajutorul său, ceea ce presupune că el a avut posesia acestui instrument de plată .
G. reproduse din discuţiile care au avut loc pe Z. N. la 08.11.2006 orele 21:18:20, la 09 noiembrie 2006 şi la 21, 22, 24, 25 şi 28 noiembrie 2006 relevă fraude săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, falsificarea unor instrumente de plată şi utilizarea lor pentru extragerea unor sume de bani sau pentru efectuarea unor cumpărături, intenţia introducerii unui CIP într-un dispozitiv dintr-un E. şi împrejurarea că un prieten a fost arestat conturând, de asemenea, profilul infracţional al inculpatului E. H. F., care deţine suficiente informaţii legate de domeniul sistemelor informatice, pe baza cărora a putut să se ocupe de fraudarea unor instrumente de plată electronică .
Acţiunile inculpaţilor de a confecţiona şi de a deţine echipamente electronice apte să citească şi să memoreze date conţinute de cărţile de credit, în scopul obţinerii acestor date, care permit retragerea sumelor de bani cu ajutorul instrumentelor de plată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, referitoare la deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică .
Faptele aceloraşi inculpaţi de a monta pe un bancomat, prin încălcarea normelor de securitate, dispozitive confecţionate artizanal de citire şi memorare a datelor conţinute de benzile magnetice ale instrumentelor de plată electronice, precum şi a codurilor PIN aferente acestora, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003 .
F. vorba în cazul acestei din urmă fapte, despre acţiuni de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, în condiţiile în care bancomatul este un mijloc de colectare, prelucrare şi transmitere a unor date informatice reprezentate de numărul de cont al titularului , care este stocat la nivelul doi al benzii de culoare neagră .
Prin montarea dispozitivului de citire a benzii magnetice a cardurilor ( T. ) în fanta bancomatului prin care se introduce cardul şi se realizează citirea benzii magnetice a acestuia, stocându-se informaţia astfel obţinută, au fost încălcate măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului de cont şi al operaţiunilor efectuate, precum şi apărarea împotriva folosirii de către o altă persoană a acestor carduri, în vederea fraudării .
La individualizarea pedepselor care vor fi aplicate inculpaţilor tribunalul a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispoziţiile art. 72 Cod penal – dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în textele incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor, persoana celor care vor fi sancţionaţi, precum şi împrejurările care agravează răspunderea penală.
Prin prisma acestor criterii şi în atingerea scopurilor preventiv şi educativ prevăzute de dispoziţiile art. 52 Cod penal, tribunalul s-a orientat pentru fiecare dintre inculpaţi la pedepse cu închisoarea, al căror cuantum va fi fixat la nivelul minimului special prevăzut de textele invocate mai sus.
Deşi, atitudinea adoptată de către inculpaţi pe parcursul celor două faze procesuale a fost de negare a oricărei activităţi de natură infracţională, se apreciază că şi astfel individualizate, pedepsele respectă principiul proporţionalităţii cu gravitatea faptelor pentru săvârşirea cărora se fac vinovaţi, având aptitudinea să asigure reintegrarea lor socială, luând în calcul şi perioada lungă scursă de la data comiterii faptelor ( 25 octombrie 2005 ) urmările lor dar şi caracterizările făcute de către martorii audiaţi în circumstanţiere .
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a Cod penal, faptele fiind săvârşite de către inculpaţi înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre ele, urmând să se constate potrivit principiului cumulului juridic ca pedeapsă de executat, cea mai grea dintre ele, în conformitate cu disp. art.34 alin.1 lit. b Cod penal.
Pentru inculpatul E. H. – F. care nu are antecedente penale, instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 861 alin. 2 Cod penal, dispunând suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată acestuia sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispoziţiilor art. 862 alin. 1 Cod penal, în considerarea ideii că sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 861 alin.1 lit. b şi c Cod penal .
Astfel, ţinând cont de persoana inculpatului şi de profilul său psiho-social , instanţa a considerat că şi o condamnare astfel individualizată, inclusiv în faza executării, va fi de natură să constituie pentru el un avertisment şi să determine stoparea activităţilor de natură infracţională.
Pe durata termenului de încercare inculpatul urmează să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de dispoziţiile art. 862 alin. 1 lit. a – d Cod penal.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 alin. 1 raportat la dispoziţiile art. 83 Cod penal – referitoare la situaţiile în care poate interveni revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare şi asupra dispoziţiilor art. 864 alin. 2 Cod penal privind sancţiunea la care acesta se va expune în situaţia neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege .
Totodată, s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 865 alin. 1 Cod penal – cu privire la cazurile în care poate interveni anularea suspendării .
În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 1 şi 2 Cod penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal, a cărei executare va fi suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, aşa după cum reclamă dispoziţiile art. 71 alin. 5 Cod penal .
Natura şi gravitatea faptelor care au atras condamnarea inculpatului, ţinând cont şi de jurisprudenţa C.E.D.O. în această materie, nu pot atrage, în opinia tribunalului, nedemnitatea acestuia în exercitarea dreptului de a alege sau interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de disp. art.64 alin.1 lit.c, d şi e Cod penal, în acest sens pronunţându-se de către Secţiile Reunite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia nr. 74 din 05.11.2007, prin care s-a statuat că aplicarea unei pedepse privative de libertate unui inculpat, nu atrage automat interzicerea tuturor drepturilor prevăzute de disp. art.64 Cod penal, ca pedeapsă accesorie, fiind la latitudinea judecătorului limitarea întinderii a acestei sancţiuni, în funcţie de criteriile oferite de disp. art.71 alin.3 Cod penal.
Tribunalul a mai constatat că inculpatul H. J. D. nu poate beneficia de un tratament sancţionator similar cu cel aplicat inculpatului E. H. F..
Aceasta întrucât prin sentinţa penală nr. 463 pronunţată de J u d e c ă t o r i a T â r g o v i ş t e la 17.04.2003, definitivă prin decizia penală nr. 1369/24.11.2003 a Curţii de A P E L P L O I E Ş T I, inculpatul a fost condamnat la pedepse de 1 an şi, respectiv 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 141/1999 şi , respectiv de dispoziţiile art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996, graţiate prin Legea nr. 543/2002, iar prin sentinţele penale nr. 519 şi 1363 pronunţate de J u d e c ă t o r i a T â r g o v i ş t e la 01.04.2002 şi 12.11.2004, la pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 197 alin. 1 Cod penal şi de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 182 alin. 2 Cod penal .
Întrucât efectele graţierii condiţionate au început să curgă începând cu data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 463 – 24 noiembrie 2003, este evident că cele două noi fapte săvârşite la 25 octombrie 2005 se situează înăuntrul celor trei ani la care se referă dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Acesta este motivul pentru care, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, instanţa va revoca graţierea pentru pedepsele de 1 an şi 3 ani închisoare, care în conformitate cu dispoziţiile art. 34 lit. b Cod penal vor fi contopite în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aceasta urmând să fie executată alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentinţă – în total 6 ani închisoare, prin privare de libertate, reţinându-se la încadrarea juridică a fiecăreia dintre fapte şi dispoziţiile art. 37 lit. a Cod penal .
Potrivit dispoziţiilor art. 71 alin. 1 şi 2 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, inculpatului îi va fi interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, în sensul jurisprudenţei CEDO şi a deciziei nr.74 din 05.11.2007 pronunţată de către Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, care reclamă o aplicare selectivă a dispoziţiilor legale mai sus invocate, circumstanţele concrete ale desfăşurării activităţii infracţionale şi gravitatea faptelor nefiind de natură să atragă nedemnitatea sa de a exercita dreptul de a alege sau drepturile prevăzute de disp. art.64 alin.1 lit.c, d şi e Cod penal.
În baza dispoziţiilor art. 118 lit. b Cod penal, au fost confiscate laptop-ul marca „N.” seria 9146 P 01 B N 04410E 29 EK 000 şi cele şase dispozitive electronice identificate la domiciliul inculpatului E. H. F. conform procesului verbal de percheziţie domiciliară întocmit la 25 ianuarie 2008 şi raportului de constatare tehnico – ştiinţifică din 28 ianuarie 2008, precum şi camera video miniaturală şi „gura de bancomat ” falsă ( reţinute în raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nr. 1965 137 din 19 noiembrie 2005 ) .
În conformitate cu dispoziţiile art. 191 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat .
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii E. H. F. şi H. J. D., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală şi au solicitat în esenţă, în principal achitarea, deoarece nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost deduşi judecăţii, iar în subsidiar redozarea pedepselor aplicate cu reţinerea circumstanţelor atenuante personale prev.de art.74 Cod penal.
De asemenea, au arătat, în esenţă, că instanţa de fond nu a ţinut seama de susţinerile apelanţilor în ceea ce priveşte situaţia de fapt, urmarea fiind că nu s-a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor comise şi că în cauză nu poate fi reţinută incidenţa alin.3 al art.42 din Legea nr.161/2003, aşa cum greşit a reţinut prima instanţă.
(...) solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi pentru inculpatul E. H. F. se apreciază că nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor alin.3 al art.42 din Legea nr.161/2003, fapt pentru care pedeapsa să fie coborâtă sub limita pedepsei de 3 ani închisoare.
Cu privire la inculpatul H. J. D. se solicită achitarea pentru infracţiunea prev.de art.25 din Legea nr.365/2002 conform art.11 pct.2 lit a. raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală şi înlăturarea alin.3 al art.42 din Legea nr.161/2003, redozând pedeapsa spre minimum special prevăzut de acest text.
Curtea, examinând hotărârea apelată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar în raport de criticile formulate, precum şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, aşa cum prevăd disp.art.371 alin.2 şi art.378 Cod procedură penală, constată că apelurile sunt fondate, aşa cum se va arăta în continuare :
Inculpatul E. H. F. a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.25 din Legea nr.365/2002 pentru deţinere de echipamente destinate să servească falsificării instrumentelor de plată electronică şi la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003, întrucât la data de 25 octombrie 2005 în jurul orelor 16,00 a montat deasupra tastaturii B.-ului situat la sediul „E. Post” Târgovişte, un dispozitiv compus dintr-o banchetă metalică de forma literei „U” prevăzut cu un orificiu, având în interior un montaj electric ce permitea filmarea şi stocarea de imagini ale codurilor PIN aparţinând clienţilor băncii.
Din analiza textului art.25 din Legea nr.365/2002 rezultă că pentru existenţa acestei infracţiuni făptuitorul trebuie să fabrice sau să deţină echipamente, inclusiv hardware sau software în scopul de a falsifica instrumente de plată electronică.
Verificându-se actele şi lucrările de la dosar, se constată că la momentul în care se reţine săvârşirea faptei, nu sunt probe din care să rezulte că inculpaţii au deţinut echipamente necesare la falsificarea instrumentelor de plată electronice şi în final să ajute la săvârşirea infracţiunii descoperită la data de 25 octombrie 2005.
F. adevărat că la data de 25 ianuarie 2008 s-a efectuat percheziţie domiciliară atât la inculpatul E. H. F., cât şi la inculpatul H. J. D.. La apelantul – inculpat E. H. F. au fost găsite un laptop marca „MEDION” , dispozitive electronice, carduri bancare şi carduri de memorie.
Din raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nr.(...) din 28 ianuarie 2008 al Institutului pentru Tehnologii B. aparţinând Serviciului Român de Informaţii, rezultă că dispozitivele electronice găsite la domiciliul inculpatului sunt destinate citirii şi stocării datelor aflate pe E. magnetică a cardurilor, dar nu conţin toate componentele electronice necesare funcţionării, iar montajele analizate conţin memorie nevolatilă în care nu se găsesc date relevante şi că aceste obiecte reprezintă elemente componente ale unor cititoare comerciale de carduri de tip „Mini 123 U-SC”.
(...) constată că la percheziţia domiciliară efectuată la inculpatul H. J. D. nu sau găsit bunuri care să intereseze organul de urmărire penală.
Din cele expuse mai sus, se constată că apelanţii – inculpaţi nu au deţinut echipamente având drept scop falsificarea instrumentelor de plată electronică, fapt pentru care urmează să fie achitaţi pentru infracţiunea prev.de art.25 din Legea nr.365/2002.
Aşa cum rezultă din probele administrate, la data de 25 octombrie 2005 în jurul orelor 16,00 inculpatul H. J. D. a montat deasupra tastaturii B.-ului situat la sediul „E. Post” Târgovişte un dispozitiv compus dintr-o baghetă metalică de forma literei „U” prevăzut cu un orificiu, având în interior un montaj electric ce permitea filmarea şi stocarea de imagini ale codurilor PIN aparţinând clienţilor băncii, iar inculpatul E. H. F. un suport care imita o „gură de bancomat” având în interior un montaj electronic care permitea citirea şi înregistrarea datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor, faptele comise întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
Chiar dacă apelanţii – inculpaţi nu au recunoscut activitatea lor infracţională, din probele administrate menţionate mai sus, rezultă cu certitudine că aceştia se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prev.de art.42 alin.1 şi 3 din legea nr.161/2003.
Prevederile art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, incriminează accesul fără drept, la un sistem informatic, acesta fiind pedepsit cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, iar alin.3 al aceluiaşi articol prevede că, dacă fapta de la alin.1 este săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.
F. de precizat faptul că bancomatul este un mijloc de colectare, prelucrare şi transmitere a unor date informatice, reprezentate de numărul de cont al titularului, care este stocat pe nivelul 2 al benzii magnetice de culoare neagră.
Prin montarea dispozitivului de citire a benzii magnetice a cardurilor (T.) în fanta bancomatului, prin care se introduce cardul şi se realizează citirea benzii magnetice a fiecărui card în parte, stocându-se informaţia astfel obţinută, au fost încălcate măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului de cont al operaţiunilor efectuate, precum şi apărarea împotriva folosirii de către o altă persoană a acestor carduri în vederea fraudării.
Or, din probele dosarului rezultă că inculpaţii au accesat un sistem informatic, fără drept, încălcând astfel măsurile de securitate.
Aşadar, faptele inculpaţilor care au montat pe B.-ul aflat la sediul „E. Post” Târgovişte a două dispozitive confecţionate artizanal de citire a benzii magnetice a cardurilor, precum şi o minicameră, accesând astfel fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate bancomatul băncii care reprezintă un sistem informatic în sensul legii, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice, prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
Astfel că nu există temeiuri pentru a se înlătura de la încadrarea juridică alin.3 al art.42 din Legea nr.161/2003, aşa cum au solicitat.
Cu privire la aplicarea pedepselor, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a făcut o corectă interpretare şi aplicare a disp.art.72 Cod penal, ţinând seama de împrejurările în care s-a comis fapta, vinovăţia inculpaţilor, pericolul social ridicat al acestor fapte, dar şi persoana fiecărui inculpat.
Toate acestea conduc la concluzia că redozarea pedepselor aplicate inculpaţilor, aşa cum au solicitat, nu se impun.
Cât priveşte inculpatul H. J. D., se constată că acesta a săvârşit infracţiunea în stare de recidivă postcondamnatorie prev.de art.37 lit.a Cod penal, deoarece prin sentinţa penală nr.463 din 17 aprilie 2003 a J u d e c ă t o r i e i T â r g o v i ş t e a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pedeapsă graţiată în temeiul Legii nr.543/2002 şi revocată în temeiul art.7 din aceeaşi lege, instanţa de fond corect a dispus ca pedeapsa de 3 ani închisoare – mai sus menţionată – să fie executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta.
Faţă de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, urmează să admită apelurile declarate de inculpaţi, în sensul că va descontopi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului E. H. F., în pedepsele sale componente, de 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev.de art.25 din Legea nr.365/2002 şi 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
De asemenea, va descontopi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului H. J. D., în pedepsele sale componente de : 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev.de art.25 din Legea nr.365/2002 şi de 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
Urmează ca inculpaţii să fie achitaţi pentru infracţiunea prev.de art.25 din Legea nr.365/2002, conform disp.art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât s-a constatat, aşa cum s-a arătat mai sus, că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi anume : deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software destinate falsificării instrumentelor de plată electronică.
Deoarece, s-a constatat că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003 se vor menţine pedepsele aplicate de instanţa de fond pentru această infracţiune.
Întrucât, inculpatul H. J. D. a săvârşit infracţiunea în stare de recidivă prev.de art.37 lit.a Cod penal, fiind condamnat la 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr.463/17 aprilie 2003 a J u d e c ă t o r i e i T â r g o v i ş t e, pedeapsă graţiată, urmează ca în temeiul art.7 din Legea nr.543/2002, va revoca pedeapsa de 3 ani închisoare graţiată pe care o va executa alături de pedeapsa menţinută pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003.
Faptul că nu s-au mai constatat şi alte neregularităţi, se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei instanţei de fond.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpaţii E. H. F., domiciliat în com. E., sat E., judeţul D ( fiul lui U. şi F., născut la data de 19.10.1980 ) şi H. J. D., domiciliat în comuna E., judeţul D ( fiul lui T. şi E., născut la data de 25.01.1979 ), împotriva sentinţei penale nr. 504 din data de 6.10.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a.
Descontopeşte pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului E. H. F., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
E. pedeapsa stabilită inculpatului H. J. D., în pedepsele de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 463/17.04.2003 a J u d e c ă t o r i e i T â r g o v i ş t e şi pedepsele aplicate prin sentinţa apelată, pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 11 pct.2 lit.a c.pr.penală rap.la art. 10 lit.d c.pr.penală, achită fiecare inculpat pentru infracţiunea prev.de art. 25 din Legea nr. 365/2002.
Menţine pedepsele aplicate inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin.1,3 din Legea nr. 161/2003.
Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002 revocă graţierea condiţionată a executării de către inculpatul H. J. D. a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 463/17.04.2003 a J u d e c ă t o r i e i T â r g o v i ş t e pe care o alătură pedepsei menţinută pentru infracţiunea prev. de art. 42 al.1,3 din Legea nr. 161/2003 urmând ca acesta să execute 6 ani închisoare.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare iar pentru inculpaţii lipsă de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.02.2010.
