. Penal. Infractiuni privind comertul electronic - 30 aprilie 2009 - Curtea de Apel Galati: Legi internet
Legi Internet Legi Internet
Legi Internet
 

CURTEA DE  A P E L   G A L A í…¢ I
SECí…¢IA PENALÄ”š
DECIZIA PENALÄ”š NR. 49/A
í…žedința publică din data de 30 Aprilie 2009

Domenii: Infracțiuni privind comerțul electronic - falsificarea instrumentelor de plată electronică, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.  

 

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor penale formulate de apelanții-inculpați: N. M., în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, E. (...), în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și N. U., în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.24, art.25, art.27 din Legea nr.365/2002, împotriva Sentinței penale nr.17/16.01.2009, pronunțată de  T r i b u n a l u l   B r ă i l a în dosarul nr(...).


Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 22 aprilie 2009, fiind consemnate în incheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit dispozițiilor art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28 aprilie 2009 și, apoi, la 30 aprilie 2009.
Ulterior deliberării

 

CURTEA


Asupra apelului penal de față;


Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:


Prin Sentința penală nr.17 din 16.01.2009 a  T r i b u n a l u l u i   B r ă i l a, în baza art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, l-a condamnat pe inculpatul N. M. la 4 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a unui instrument de plată electronică și la 3 ani interzicerea drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.”a” teza a II-a și lit.”b” Cod penal, ca pedeapsă complementară.


în baza art.24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, l-a condamnat pe inculpatul N. M. la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii lor în circulație.


L-a condamnat pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de  fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prev. de art.25 din Legea nr.365/2002 și la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare a unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia fără consimțământul titularului instrumentului, prev. de art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.


în baza art.33 lit.”a”-34 lit.”b” Cod penal, a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului N. M., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 2 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în total va executa 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art.64 lit.”a” teza a  II-a și lit.”b” Cod penal.


în baza art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, l-a condamnat pe inculpatul N. U. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație.


 în baza art.25 din Legea nr.365/2002 l-a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de instrumente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.


în baza art.33 lit.”a”- 34 lit.”b” Cod penal, a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului N. U., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 luni, în total va executa 3 ani și 8 luni închisoare.


în baza art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.37 lit.”a” Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul E. N.  la o pedeapsă de  4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație.


în baza art.25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.37 lit.”a” Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de  deținere de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.


în baza art.33 lit.”a”-34 lit.”b” Cod penal a dispus ca inculpatul E. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total va executa 4 ani și 6 luni închisoare.


în baza art.61 Cod penal a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 177 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.407/ 2005 a  J u d e c ă t o r i e i   F e t e ș t i, definitivă prin decizia penală nr. 23/A/2006 a  T r i b u n a l u l u i   I a l o m i ț a, cu pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită la 4 ani și 7 luni închisoare.


A interzis inculpaților N. M., N. U. și E. N. drepturile civile prevăzute de art.64 lit.”a” teza a II-a și lit.”b” Cod penal pe timpul prevăzut de art.71 Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
A dedus din pedepsele aplicate inculpaților N. M., N. U. și E. N.  timpul reținerii și al arestării preventive cu începere de la data de 28 aprilie 2008 și menține starea de arest a acestora.


în baza art.118 alin.1 lit.”f” Cod penal a dispus confiscarea următoarelor: un laptop U., model T., N. - T., seria (...)K, cu acumulator, hard-disk marca U., capacitate 80 Gb, seria K-(...), mouse optic M. și cablu alimentare priză; un N., model 3HLR, seria (...), cu cablu alimentare priză cu transformator, cu cablu  conectare  PC (V.) și cablu  conectare  PC  (SERIAL);  13  carduri blank, toate  aflate  la  camera  de  corpuri  delicte  a  E.  de Combatere a D. Organizate G, Serviciul de Combatere a D. Organizate B.


în baza art.109 alin.5 Cod procedură penală, a dispus ridicarea măsurii asigurătorii de aplicare a sechestrului asupra următoarelor bunuri: autoturism E. de culoare albă cu numărul de înmatriculare (...) ce prezintă pe șasiu numărul de identificare V.(...); un telefon mobil marca Nokia model N.73, J.(...), cu acumulator Nokia, model BP-6M; un telefon mobil marca Nokia, model F.-1, J. (...), cu acumulator Nokia; un telefon mobil Samsung, model T.-C-170, J. (...)0, cu acumulator Samsung; 7 cartele T., cât și a sumei de 661 lei consemnată la CEC Bank cu chitanța nr. (...)/1 și a dispus restituirea acestor bunuri către inculpați.


A dispus restituirea către inculpați a bunurilor  personale ridicate de la  aceștia, astfel cum sunt evidențiate în procesele verbale de predare-primire, aflate la filele 210-211 și 212 de la dosarul de urmărire penală.


Restituirea bunurilor se va efectua la data rămânerii definitive a sentinței.
A obligat inculpații N. M., E. N. și N. U., în solidar, să plătească părții civile SC E. SA B suma de 15.298,22 lei cu titlu de daune materiale, cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a prezentei.


în baza art.189-191 Cod procedură penală a obligat pe inculpații N. M., E. N. și N. U. la câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.


Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 28.04.2008, orele 3,25, un echipaj de poliție a oprit în trafic autoturismul marca E. 1320 cu numărul de înmatriculare (...), care se deplasa pe Bd. (...) din municipiul B.


Din primele verificări s-a constatat că la volanul autoturismului se afla inculpatul N. U., pe bancheta din față dreapta se afla inculpatul E. N., iar pe bancheta din spate, inculpatul N. M..


Asupra inculpatului N. U. s-au găsit două foi de hârtie pe care erau scrise numerele mai multor carduri bancare și 78 lei RON, asupra inculpatului E. N. au fost depistate un număr de 13 carduri de plastic, ascunse în mâneca T. a hainei cu care era îmbrăcat, precum și suma de 82 lei RON, iar asupra inculpatului N.  M. au fost găsite suma de 500 lei RON, un laptop marca U. seria (...)K și două carduri personale.


De asemenea, pe bancheta din spate a autoturismului se afla, în afară de laptop, și un aparat N. 206 E. UX 1 U. Standard, un mouse cu cablu și mufă, un ca(...) precum și un încărcător marca E..


Cele 13 carduri nu prezentau elementele specifice de siguranță sau de identificare ale unei bănci, iar prezența acestora și a aparatului tip N. 206 (cititor de carduri), au constituit indicii privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de Legea nr.365/07.04.2002, privind comerțul electronic.
La data de 28.04.2008 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților N. M., E. N. și N. U. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.24 al.2 și art.25 din Legea nr.365/2002 republicată.


Prin Ordonanța din 28.04.2008 cei trei inculpați au fost reținuți, iar prin încheierea din 29.04.2008, în dosarul nr(...), Tribunalul, admițând propunerea Parchetului de pe lângă  T r i b u n a l u l   B r ă i l a, a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați.


în cauză s-a efectuat o percheziție a sistemelor informatice și a suporților de stocare a datelor informatice aflate în memoria laptop-ului marca U. model T. M 105-T. cu seria (...)K, ce aparținea inculpatului N. M..


Cu această ocazie, au fost identificate mai multe fișiere în care sunt surprinse discuții referitoare la detalii bancare privind cărțile de credit aparținând diferitelor persoane, precum și codurile PIN, alte fișiere de tip imagine în care sunt reprezentate fotografii ale unor pagini web, asemănătoare cu cele ale unor bănci, fișiere componente ale unui website ce imită site-urile unor bănci și un număr de 127 fișiere componente ale aplicațiilor informatice „Mini 123”, E”xeba”, „Mini 400” și „Mini 600”, cu ajutorul cărora pot fi citite și scrise date de pe  E. magnetică a  cardurilor bancare - proces verbal (fila 166 dosar urm.pen.).


în continuarea cercetărilor, s-a efectuat citirea benzilor de culoare neagră ale celor 13 (treisprezece) carduri, care se prezintă sub forma unor bucăți de foi de plastic cu dimensiunile unor carduri bancare autentice, de culoare albă, având pe una din fețe o bandă de culoare neagră care nu prezintă elemente de identificare și de siguranță, respectiv logo-ul companiei emitente, holograma, microprinting, numărul de identificare al emitentului sau al băncii, caracterul unic embasat, numărul de cont embasat, data limită de valabilitate, panou pentru semnătură, numărul de cont duplicat sau imprimare permanentă.


Citirea benzilor de culoare neagră s-a efectuat cu dispozitivul N. 120 D-33 B. al organelor de poliție-proces verbal (fila 15 dosar urm.pen.).
Cele 15 bucăți de plastic  suspecte de a fi carduri, au fost supuse expertizării tehnico-criminalistice.


Concluziile privind aceste verificări, cuprinse în Raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr. 79769/2008 se referă la faptul că un număr de 11 bucăți nu prezintă elemente de siguranță sub forma unor șiruri de caractere alfanumerice sau sigle (fila 122 dosar urm.pen.).


Aparatul N. 206-3HLR seria (...), împreună cu alimentatorul pentru conectare la rețeaua publică de tensiune, cablul terminat cu  conector V. tip A și conector RJ 45 și cele 15 foi plastic de mărimea unor carduri găsite asupra inculpaților în momentul depistării lor, au făcut obiectul unei constatări tehnico științifice efectuate de S.R.I.


S-a stabilit că aparatul N. 206-3HLR seria (...) funcționează conform specificațiilor producătorului, el fiind un cititor sau inscriptor pentru carduri magnetice.


Pentru citirea sau scrierea de carduri cu ajutorul dispozitivului N. 206-3HLR este necesară conectarea acestuia la un computer personal prin intermediul unui cablu și instalarea unei aplicații care să-i permită utilizatorului transmiterea de  comenzi și respectiv primirea datelor.


Pentru citirea sau scrierea de carduri cu ajutorul dispozitivului N. 206 - 3HLR este necesară conectarea acestuia la un computer personal prin intermediul  unui cablu și instalarea unei aplicații care să-i permită utilizatorului transmiterea de  comenzi și respectiv primirea datelor.


Pe baza manualului de utilizare a N. 206-3HLR se pot scrie și alte aplicații.
Din cele 15 bucăți de plastic expertizate, numai două sunt autentice, iar 13 sunt contrafăcute, dar conțin date a căror structură este similară celei utilizate în sistemele bancare, ele fiind apte a fi folosite pentru operațiuni financiar-bancare.


Cu ajutorul dispozitivului N. 206-3HLR aceste carduri pot fi citite, copiate, scrise sau șterse.


Concluzia expertizei se referă la faptul concret că informațiile de pe cele 13 bucăți de plastic aparținând inculpaților au putut fi scrise de către dispozitivul N. 206-3HLR seria (...).


în baza celor constatate, s-a dispus, la data de 13.06.2008, prin ordonanță, extinderea cercetărilor și sub aspectul săvârșirii de către inculpatul N. M., a infracțiunilor de falsificare de instrumente de plată electronică și utilizarea instrumentelor de plată electronică fără consimțământul titularului, efectuând retrageri de numerar, fapte prevăzute de art.24 al.1 și art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic.


Pe baza informațiilor de pe cele 13 bucăți de plastic s-a solicitat tuturor băncilor din România efectuarea de verificări, constatându-se că inculpații au folosit cardurile pentru extragerea de sume prin E. SA, de la diferite persoane fizice care aveau cont deschis la această bancă-adresa din 19 mai 2008 (fila 252).


Din probele adminJ. în cauză prima instanță a reținut că inculpații N. M., E. N. și N. U. se cunoșteau de circa 3 ani, fiind prieteni.


Inculpatul N. M. locuia de cele mai multe ori la inculpatul N. U., iar atunci când inculpatul E. N. s-a A în executarea unei pedepse privative de libertate, mergea la acesta cu pachete.


Inculpații N. M. și N. U. au procurat cu suma de 3000 lei RON un aparat N. 206 de la o persoană neidentificată. Inculpatul N. M. a cumpărat mai multe blancuri (plastice) de la N. sau U. N..


Folosindu-se de internet, a creat mai multe variante de PIN-uri.


A la domiciliul său, sau, de cele mai multe ori, împreună cu inculpatul N. U. la domiciliul acestuia din urmă, cei doi conectau aparatul N. 206 la calculator și folosindu-se de un program adecvat acestui dispozitiv, program ce  se afla instalat pe calculatorul inculpatului N. M., transmiteau prin acest program în memoria dispozitivului N. codurile PIN și apoi, prin fanta magnetică a N.-ului, treceau E. magnetică a blancului și inscripționau codul transmis.


Cei doi inculpați mergeau împreună la bancomate, unde introduceau cardul falsificat, interogau ce sold exista în cont și în raport de răspuns, scoteau banii.


Din declarațiile inculpaților rezultă că în timp ce unul dintre ei  scotea banii, celălalt se așeza în spatele lui pentru a-l proteja.


în seara zilei de 27.04.2008, inculpații N. M. și N. U., deoarece nu mai aveau blancuri (carduri neinscripționate), l-au sunat pe inculpatul E. N. și au hotărât să se întâlnească pentru a face rost de ele.


Cum inculpatul E. N. se afla în orașul S, inculpații N. M. și N. U. s-au urcat în mașina unchiului lui N. U. (autoturism pe care acesta îl avea în folosință) și s-au deplasat, având asupra lor instrumentele necesare falsificării cardurilor și anume dispozitivul N. 206, laptop-ul și două cabluri de conectare.


Ajunși la S, cei doi inculpați l-au luat cu ei pe inculpatul E. N., dar nu înainte ca inculpatul N. M. să scoată cu cardul de la un bancomat suma de 600 lei.
Inculpații E. N. și N. U. au declarat că inculpatul N. M. a luat legătura telefonic cu o persoană din B de la care  intenționau să mai cumpere niște blancuri.
Cu toții s-au urcat în autoturism și s-au deplasat către municipiul B, unde au fost opriți de echipajul de poliție.


Prima instanță a considerat că această situație de fapt este dovedită prin următoarele mijloace de probă: proces verbal-fila 7; declarații inculpați-filele 23,29,34; declarații martori-filele 40,41; adrese  bănci-filele 53-100; raport de constatare științifică traseologică-fila 122; planșă fotografică autoturism E. nr. (...); adrese E. nr. 1760/2008 și nr. 50.6/3647B/ 09.12.2008 dosar fond; raport de constatare tehnico-științifică (...)/2008-fila 210; declarații părți civile-filele 268, 270, 275.


în drept, s-a reținut că faptele inculpatului N. M., de a falsifica instrumente de plată electronică, de a le deține și a le pune în circulație, a deține echipamente hardware sau software cu care a falsificat cardurile, de a efectua operațiuni prin utilizarea instrumentelor de plată electronică, inclusiv date de identificare care permit utilizarea acestora fără consimțământul titularului de cont, constituie infracțiunile prevăzute de art.24 al.1 și al.2, art.25 și art.27 al.1 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.41 al.2 Cod penal raportat la art.27 al.1 din Legea nr. 365/2002.


Faptele inculpatului E. N., de a pune în circulație instrumente de plată electronică și de a deține aceste instrumente în vederea punerii în circulație, constituie infracțiunile prevăzute de art.24 al.2 și art.25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. și art.37 lit.a Cod penal.
Faptele inculpatului N. U., de a pune în circulație instrumente de plată electronică falsificate și de a deține aceste instrumente în vederea punerii în circulație, constituie infracțiunile prevăzute de art.24 al.2 și art.25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.


Instanța de fond a reținut că inculpații N. M., E. N. și N. U. au avut pe tot parcursul procesului penal o atitudine oscilantă în sensul că, dacă în faza de urmărire penală au recunoscut faptele, în fața instanței de judecată nu au mai recunoscut că au sustras  diverse sume de bani prin falsificarea unor instrumente de plată.


în cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii: G G, martor din acte și F. M. (...), martor în apărare, propus de inculpatul N. M..


Martorul G G nu și-a menținut în totalitate declarația dată în faza de urmărire penală, susținând că nu a fost prezent la momentul opririi în trafic a autoturismului în care se aflu cei trei inculpați, ci doar  a fost martor asistent al inventarierii bunurilor găsite în mașină. Cum inculpații nu au negat existența bunurilor găsite în mașină, declarația modificată a martorului G G nu a influențat decizia instanței, el menținându-și restul declarației.
Martora F. M. (...) a relevat instanței că a avut relații de prietenie cu inculpatul N. M., cu care s-a întâlnit în ziua sărbătoririi „T. Paști”, a petrecut ziua  cu acesta, dar nu a adus nici un element din care să rezulte că avea sau nu cunoștință de activitatea infracțională a acestuia, ori întâlnirea cu ea l-ar fi împiedicat pe inculpat să comită vreo infracțiune.


Instanța a considerat că motivarea poziției oscilante a inculpaților, respectiv că au fost forțați să declare în faza de urmărire penală, este combătută chiar de declarațiile date în fața instanței de judecată la momentul luării măsurii arestării preventive, când inculpatul N. M. a arătat că știa de mai mult timp procedura și tot ce urma să facă pentru obținerea cardurilor, a căutat și achiziționat aparatul de inscripționat, a obținut blancurile, etc. în cazul în care nu ar fi vrut să folosească aparatul de inscripționat, nu s-ar explica motivul pentru care  l-a cumpărat și nici de ce asupra  inculpatului E. N. au fost găsite, ascunse în mâneca hainei, un număr de 13 blancuri falsificate.


Susținerea inculpaților N. U. și E. N. că nu cunoșteau de existența aparatului de inscripționat A asupra inculpatului N. M. și că nu  știau ce are de gând să facă cu acesta, nu poate fi primită, având în vedere că din actele de la dosar rezultă că erau prieteni de mai mult timp și asupra inculpatului E. N. au fost găsite 13 carduri de plastic.


Față de probele adminJ. în cauză și declarațiile de recunoaștere a faptelor, date în faza de urmărire penală și care se coroborează cu celelalte probe, prima instanță a constatat vinovăția inculpaților  și a dispus condamnarea  acestora pentru faptele deduse judecății, făcând și aplicarea dispozițiilor art.33-34 Cod penal.


Pentru inculpatul E. N. a reținut și starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit.”a” Cod penal.


La individualizarea pedepsei și a modalității de executare instanța a avut în vedere poziția procesuală oscilantă a inculpaților, care nu au colaborat cu instanța de judecată și nici nu și-au manifestat disponibilitatea de a acoperi paguba creată părții civile. Totodată, instanța a avut în vedere și gradul de pericol social concret al faptelor care, prin periclitarea fondurilor cetățenilor, pot induce acestora nesiguranță și neîncredere în folosirea cardurilor bancare.
împotriva Sentinței penale nr.17 din 16.01.2009 a  T r i b u n a l u l u i   B r ă i l a au declarat apel inculpații N. M., N. U. și E. N..


Inculpatul N. U. a invocat, în principal, nulitatea absolută a hotărârii apelate, determinată de faptul că prima instanță nu a fost legal sesizată.


Sub acest aspect, s-a susținut, în primul rând, că au fost încălcate prevederile art.264 alin.3 din  C o d u l   d e procedură penală, deoarece rechizitoriul nu a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă  T r i b u n a l u l   B r ă i l a, fapt ce impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, conform art.332 alin.2 Cod procedură penală.


Aceeași soluție se impune, în opinia apărătorului inculpatului N. U., și pentru motivul că au fost încălcate prevederile art.29 alin.1, cu referire la art.17 din Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic, potrivit cărora infracțiunile prevăzute de această lege se constată de Autoritatea de reglementare în comunicații și tehnologia informației.

Inculpatul a susținut că neefectuarea constatării de către autoritatea prevăzută de lege a făcut ca situația de fapt să fie confuză și neclară cu privire la întinderea și personalizarea pe inculpați a activității infracționale.
De asemenea, inculpatul N. U. a invocat motivul că nu este vinovat de niciuna dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina sa și a susținut că el l-a însoțit pe inculpatul N. M. doar în calitate de șofer fără a participa la activitatea infracțională a acestuia.


Pentru aceste motive, inculpatul a solicitat să fie achitat în temeiul art.11 pct.2 lit.a ref. la art.10 lit.a din  C o d u l   d e procedură penală.
în  subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice, urmând a fi reținută în sarcina sa numai complicitatea la infracțiunea prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002.


Pentru această infracțiune apărătorii inculpatului au solicitat să fie reținute circumstanțe atenuante judiciare, conform art.74 din Codul penal și să se dispună condamnarea lui la o pedeapsă situată sub limita minimă specială prevăzută de lege, cu suspendarea condiționată a executării.
Motivele de apel invocate de inculpatul N. U., privind nelegala sesizare a instanței și lipsa unor probe certe de vinovăție  au fost însușite și de inculpatul E. N.. De asemenea, acest inculpat a solicitat să fie achitat în temeiul art.11 pct.2 lit.a ref. la art.10 lit.c din  C o d u l   d e procedură penală, susținând că nu a avut cunoștință de activitatea infracțională a celorlalți doi inculpați și nu a participat la săvârșirea acesteia.


Aceleași motive de apel, privind nelegala sesizare a instanței și lipsa unor probe concludente privind vinovăția au fost invocate și de inculpatul N. M..
De asemenea, inculpatul N. M. a invocat greșita încadrare juridică a faptelor, susținând că în mod nelegal a fost reținută în sarcina sa și infracțiunea prevăzută de art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, deoarece activitatea de retragere de numerar prin utilizarea unui instrument de plată falsificat întrunește doar elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.24 alin.2 din lege, nu ale ambelor infracțiuni.


Inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe și sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor, susținând că acestea sunt prea aspre în raport cu gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite și cu circumstanțele personale.


Pentru acest motiv, inculpatul a solicitat reținerea în favoarea sa a unor circumstanțe atenuante judiciare, conform art.74 din Codul penal, având in vedere lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră pe care a manifestat-o.


Apelurile declarate de inculpații N. M. și N. U. sunt nefondate, în timp ce criticile formulate de inculpatul E. M. sunt întemeiate doar cu privire la greșita reținere în sarcina sa a infracțiunii prevăzute de art.25 din Legea nr.365/2002.


1. Examinând primul motiv de apel invocat de inculpați, privind nelegala sesizare a instanței, Curtea reține că această critică este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:


Potrivit dispozițiilor art.264 alin.3 din  C o d u l   d e procedură penală, rechizitoriul trebuie verificat sub aspectul legalității și al temeiniciei de către procurorul ierarhic. Pentru interpretarea unitară a acestei dispoziții legale,  î n a l t a   C u r t e de Casație și Justiție a statuat, prin Decizia de recurs în interesul legii nr.9 din 18.02.2008, că inexistența mențiunii „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei” este de natură să atragă neregularitatea actului de sesizare, în condițiile art.3002 alin.2 din  C o d u l   d e procedură penală.


Din examinarea considerentelor deciziei rezultă că inexistența mențiunii privind verificarea rechizitoriului de către procurorul ierarhic, sub aspectul legalității și temeiniciei, nu atrage nulitatea absolută a actului de sesizare, ci  constituie o neregularitate care poate fi invocată la prima înfățișare, conform art.300 alin.2 raportat la art.197 alin.4 din  C o d u l   d e procedură penală, și care poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.


Or, în speță, inculpații nu au invocat în fața instanței de fond, la prima înfățișare, nerespectarea prevederilor art.264 alin.3 din  C o d u l   d e procedură penală, astfel că nulitatea relativă care decurge din această împrejurare a fost acoperită.


Pe de altă parte, se reține că în adresa de înaintare a dosarului de urmărire penală către instanță (fila 3 fond), prim procurorul Parchetului de pe lângă  T r i b u n a l u l   B r ă i l a a făcut mențiunea că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, astfel că, în opinia Curții, sunt satisfăcute exigențele art.264 alin.3 Cod procedură penală, precum și ale deciziei de recurs în interesul legii.

Nulitatea actului de sesizare nu este atrasă nici de împrejurarea invocată de inculpați, privind nerespectarea prevederilor art. 29 alin.1 cu referire la art.17 alin.1 din Legea nr.365/2002 - texte potrivit cărora infracțiunile prevăzute în această lege se constată de către Autoritatea de reglementare în comunicații și tehnologia informației.


Din conținutul prevederilor legale mai sus menționate rezultă că autoritatea de reglementare nu se substituie organelor de urmărire penală, ci este abilitată doar să supravegheze respectarea de către furnizorii de servicii a prevederilor legale, să constate și să sancționeze contravențiile.


Ori de câte ori se constată încălcarea legii penale, Autoritatea de reglementare este obligată să sesizeze organele de urmărire penală (conform dispozițiilor art.17 alin.10 din lege).


Această obligație a autorității de reglementare nu exclude însă posibilitatea ca organul de urmărire penală să fie sesizat prin oricare dintre modurile prevăzute de art.221 din  C o d u l   d e procedură penală.


în speță, organele de urmărire penală s-au autosesizat cu prilejul prinderii inculpaților, constatând că sunt indicii privind săvârșirea de către aceștia a unor fapte incriminate ca infracțiuni prin Legea nr.365/2002. în aceste condiții, s-a dispus începerea urmăririi penale, care a fost efectuată cu respectarea normelor de competență prevăzute de lege, astfel că nu se constată nicio încălcare de natură să atragă restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale, conform art.332 din  C o d u l   d e procedură penală, așa cum se susține prin motivele de apel.


2. Motivele de apel invocate de inculpați cu privire la lipsa unor probe certe care să facă dovada vinovăției lor sunt neîntemeiate, cu excepția celor care vizează reținerea în sarcina inculpatului E. N. a infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
Astfel, din declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale (filele 23 - 35 și 126 - 136), menținute în fața instanței, când au fost prezentați pentru luarea măsurii arestării preventive (filele 144 - 146) rezultă că dispozitivul N. 206 - 3 I., folosit pentru falsificarea instrumentelor de plată, a fost cumpărat în luna februarie 2008 de către inculpații N. M. și N. U. de la o persoană domiciliată în B, cunoscută sub numele de „H.”, căruia primul inculpat i-a plătit suma de 3000 RON.


După cumpărarea dispozitivului N., cei doi inculpați s-au deplasat în localitatea Hârșova și au stat împreună circa 2 săptămâni la domiciliul inculpatului N. U., care a avut în permanență reprezentarea asupra scopului ilicit pentru care a fost procurat respectivul dispozitiv.


în această perioadă, cât și ulterior, după ce a revenit în municipiul C, unde își avea domiciliul, inculpatul N. M., conectând dispozitivul N. 206 - 3 I. la computerul personal, tip laptop, pe care avea instalată o aplicație care permite transmiterea de comenzi și respectiv primirea datelor necesare, a imprimat informațiile obținute în mod fraudulos pe E. magnetică a unor „blancuri”, obținând astfel, prin falsificare, instrumente de plată electronică tip carduri.


Așa fiind, în mod corect a fost reținută în sarcina inculpaților N. M. și N. U. infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art.25 din Legea nr.365/2002.
De asemenea, în mod corect a fost reținută în sarcina inculpatului N. M. infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plasă electronică, prevăzută de art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002.


în ce-l privește pe inculpatul E. N., Curtea consideră că în mod greșit a fost reținută în sarcina sa infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art.25 din Legea nr.365/2002.


Din probele adminJ. în cauză rezultă că inculpatul E. N. s-a A în executarea unei pedepse privative de libertate până la data de 08.04.2007, când a fost liberat condiționat (fișă cazier judiciar - fila 103 urmărire penală), perioadă de detenție suprapunându-se, în mare parte, cu perioada în care se reține că ceilalți doi inculpați au procurat, deținut și utilizat echipamentele de falsificare a instrumentelor de plată electronică (fapte consumate în perioada februarie - 27 aprilie 2008).


Deși după eliberarea condiționată inculpatul E. N. s-a întâlnit cu ceilalți doi inculpați, nu s-a făcut dovada, prin probele adminJ. în cauză, a faptului că, mai înainte de ziua de 27 aprilie 2008, ar fi fost în vreun fel implicat în activitățile infracționale ale acestora.


Potrivit situației de fapt care rezultă din ansamblul materialului probator, în ziua de 27.04.2008, inculpații N. M. și N. U. l-au sunat pe inculpatul E. N., care se afla în orașul S, localitatea sa de domiciliu, și au hotărât să se întâlnească pentru a face rost de blancuri (carduri neinscripționate).


Inculpații N. M. și N. U. s-au deplasat până în orașul S cu autoturismul condus de acesta din urmă, având asupra lor instrumentele necesare falsificării cardurilor.


După ce au retras de la un bancomat din S o sumă de bani, cei trei inculpați s-au deplasat cu autoturismul până în orașul B, unde au fost opriți în trafic de către organele de poliție.


Chiar dacă inculpatul E. N. a avut cunoștință despre faptul că în autoturismul cu care călătoreau se află instrumentele necesare falsificării cardurilor, această împrejurare nu justifică reținerea în sarcina lui a calității de deținător atâta vreme cât inculpatul nu a avut niciun moment puterea de dispoziție faptică asupra respectivelor bunuri.


Așa fiind, urmează a dispune, în temeiul art.11 pct.2 lit.a ref. la art.10 lit.c din  C o d u l   d e procedură penală, achitarea inculpatului E. N. pentru infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art.25 din Legea nr.365/2002.


Contrar criticilor formulate prin motivele de apel, Curtea reține că infracțiunea de punere în circulație a instrumentelor de plată falsificate sau deținerea lor in vederea punerii în circulație, prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, a fost în mod corect reținută în sarcina celor trei inculpați.
Astfel, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și menținute în fața judecătorului, atunci când au fost prezentați pentru luarea măsurii arestării preventive, inculpații N. M. și N. U. au recunoscut că au folosit instrumentele de plată falsificate pentru a retrage sume de bani din bancomate.


în ce-l privește pe inculpatul E. N., acesta a recunoscut prin declarațiile date în cursul urmării penale (filele 131 și 146) că în ziua de 27.04.2008 s-a întâlnit cu ceilalți doi inculpați în S (localitatea sa de domiciliu) și s-a deplasat împreună cu aceștia până în orașul B, pentru a procura „plastice” (carduri neimprimate) de la o persoană numită „H.”, de la care știa că  inculpatul N. M. cumpărase un dispozitiv de copiat carduri.


Cu prilejul percheziției corporale efectuate de către organele de poliție, în momentul prinderii inculpaților, asupra inculpatului E. N. au fost găsite un număr de 13 carduri falsificate, ascunse în mâneca T. a gecii. Unele dintre aceste carduri sunt cele pe care inculpații le folosiseră în aceeași zi pentru a retrage sume de bani din bancomate.


Folosirea de către inculpați a instrumentelor de plată electronică falsificate pentru a retrage sume de bani din bancomate este dovedită în mod indubitabil prin probele adminJ. în cauză.


Astfel, printre cardurile falsificate găsite asupra inculpaților au fost identificate copii (clone) ale cardurilor emise de E. - Sucursala Tg. M pe numele titularilor de cont D. F., D. G, D. N. și E. F., care au reclamat că le-au fost retrase din conturi, fără știrea lor, diferite sume de bani.


Din extrasele de cont emise de E. Tg. M, coroborate cu declarațiile părților vătămate (filele 272 - 291) rezultă că toate sumele de bani reclamate au fost retrase în ziua de 27.04.2008, din localități aflate pe traseul parcurs de inculpați în acea zi sau apropiate de acest traseu.


Astfel, în intervalul cuprins între orele 15.32 - 17.20 au fost retrase sume de bani din conturile părților vătămate D. G, D. F. și D. N., retrageri care au fost efectuate la bancomate din municipiul C, localitate în care inculpații recunosc că s-au A în prima parte a acelei zile.


în intervalul de timp cuprins intre orele 22.16 - 22.40 au fost retrase sume de bani din conturile părților vătămate D. G, D. F. și E.u F., operațiuni efectuate la bancomate din orașul S, localitate în care, de asemenea, inculpații recunosc că s-au A, înainte de a pleca spre B.


în intervalul 18.34 - 18.39 au fost retrase sume de bani din conturile părților vătămate D. N. și D. F., operațiuni efectuate la un bancomat (B. (...)) din municipiul B, localitate situată în apropierea traseului dovedit a fi parcurs de inculpați în acea zi.


Având în vedere că asupra inculpaților au fost găsite cardurile falsificate, cât și împrejurarea că din conturile celor două părți vătămate, care domiciliază în Tg. M și nu au nicio legătură cu ele, au fost retrase sume de bani de la același bancomat situat în B - operațiuni efectuate într-un interval de numai 5 minute - Curtea își formează convingerea că și aceste sume au fost retrase tot de inculpați.


Este foarte posibil ca inculpatul N. M. să fi falsificat în dublu exemplar cardurile celor două părți vătămate, situație în care, împărțindu-și sarcinile, inculpații puteau retrage simultan bani din bancomate situate în localități diferite.


Constatând că s-a făcut în mod indubitabil dovada că cei trei inculpați au deținut instrumente de plată falsificate, pe care le-au pus în circulație, folosindu-le pentru retragerea din bancomate a sumei totale de 15.298,22 lei, în mod corect prima instanță a reținut în sarcina lor infracțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002.


în consecință, sunt nefondate criticile formulate de inculpați, privitor la această infracțiune.


De asemenea, este neîntemeiată critica formulată de inculpatul N. M., cu privire la infracțiunea prevăzută de art.27 din Legea nr.365/2002.
Acest text de lege incriminează efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute de art.1 pct.11 din lege (între care se regăsesc și retragerile de numerar) prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul titularului.


întrucât legea nu distinge, Curtea consideră că această infracțiune trebuie reținută nu numai atunci când făptuitorul folosește instrumentul de plată original (ajuns în posesia sa prin furt, pierdere, împrumutat, etc) ci și atunci când făptuitorul, folosind elementele de identificare obținute în mod fraudulos, falsifică instrumentul de plată electronică, pe care ulterior îl folosește, evident, fără consimțământul titularului.


întrucât latura obiectivă a acestei infracțiuni este diferită de cea a infracțiunii prevăzute de art.24 alin.2 din aceeași lege, în mod corect au fost reținute în sarcina inculpatului N. M. ambele infracțiuni.


3. Operațiunea de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților N. M. și N. U. a fost judicios efectuată, fiind respectate criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal.


Astfel, prima instanță a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor, importanța relațiilor sociale lezate, vizând încrederea pe care cetățenii trebuie să o aibă în instituțiile bancare și în instrumentele de plată electronică, gradul de participare a fiecăruia dintre inculpați la săvârșirea faptelor, precum și aspectele referitoare la persoana inculpaților, care au avut o poziție procesuală oscilantă și care nu și-au manifestat disponibilitatea de a acoperi prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională.


Având în vedere toate aceste criterii de individualizare a pedepsei, Curtea apreciază că nu se justifică reținerea în favoarea inculpaților N. M. și N. U. a unor circumstanțe atenuante judiciare, și nici stabilirea unei modalități de executare a pedepselor fără privare de libertate.


Curtea consideră însă că este greșit individualizată pedeapsa aplicată inculpatului E. N., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002.


Așa cum s-a arătat, în comparație cu ceilalți doi inculpați, inculpatul E. N. a avut o contribuție mai redusă la activitatea infracțională, fiind dovedită doar participarea acestuia în ziua de 27.04.2008 la săvârșirea faptelor de deținere și de punere în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate.
Chiar dacă se are în vedere că inculpatul E. N. este recidivist, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia este prea aspră și apare ca inechitabilă în raport cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată pentru aceeași infracțiune inculpatului N. U., care a avut o activitate infracțională mai amplă.
4. La examinarea din oficiu a hotărârii penale apelate, în limitele prevăzute de art.371 alin.2 Cod penal, se constată că prima instanță, deși a stabilit în mod corect că infracțiunile prevăzute de art.24 alin.1 și art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002 au fost săvârșite prin acte materiale repetate, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a omis să rețină în încadrarea juridică dispozițiile art.41 alin.2 din Codul penal.


întrucât hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel numai de către inculpați, această nelegalitate nu poate fi înlăturată, deoarece ar fi încălcat principiul „neagravării situației în propriul apel”, prevăzut de art.372 din  C o d u l   d e procedură penală”


Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, urmează a fi admis apelul declarat de inculpatul E. N., va fi desființată în parte Sentința penală nr. 17/16.01.2009 a  T r i b u n a l u l u i   B r ă i l a, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și aceasta numai referitor la inculpatul E. N., iar în rejudecare:


Urmează a dispune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod pr. penală achitarea inculpatului E. N. pentru infracțiunea de „deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică” prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.


Va reduce de la 4 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului E. N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 al. 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

în baza art. 61 Cod penal va contopi pedeapsa mai sus stabilită cu restul de pedeapsă de 177 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 407/2005 a  J u d e c ă t o r i e i   F e t e ș t i inculpatul E. N. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare sporită la 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
 

în baza art.379 pct.1 lit.b din  C o d u l   d e procedură penală, vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații N. M. și N. U..

Având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a celor trei inculpați nu au dispărut și că ele impun în continuare privarea acestora de libertate, urmează a dispune, în temeiul art.383 alin.11 ref. la art.350 din  C o d u l   d e procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a acestora.


Conform dispozițiilor art.383 alin.2 Cod procedură penală, se va deduse din pedepsele aplicate inculpaților durata măsurii reținerii și a arestării preventive.


Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE
         îN NUMELE LEGII
    DECIDE:

 

ADMITE apelul declarat de inculpatul E. (...) (CNP:(...), fiul lui O. și N., născut la data de 02.11.1975 în B, județul B, cu domiciliul în localitatea S, strada C.D. (...), (...) 5, scara B, apartament 45, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G)  împotriva Sentinței penale nr.17 din data de 16.01.2009 pronunțată de  T r i b u n a l u l   B r ă i l a în dosarul nr(...).


Desființează  în parte sentința penală nr. 17/16.01.2009 a  T r i b u n a l u l u i   B r ă i l a, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai referitor la inculpatul E. N. și în rejudecare:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 7 luni închisoare aplicată inculpatului E. N. în pedepsele componente înlăturând sporurile aplicate.

în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod pr. penală achită pe inculpatul E. N. pentru infracțiunea de „deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică” prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

Reduce de la 4 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului E. N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 al. 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

în baza art. 61 Cod penal contopește pedeapsa mai sus stabilită cu restul de pedeapsă de 177 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 407/2005 a  J u d e c ă t o r i e i   F e t e ș t i inculpatul E. N. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare sporită la 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

RESPINGE ca nefondate apelurile declarate de inculpații N. M. (CNP:(...), fiul lui E. și B., născut la data de 03.06.1986 în C, județul C, cu domiciliul în C,(...), (...) 1, apartament 11, județul C, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) și N. U. (CNP:(...), fiul lui N. și N., născut la data de 07.04.1984 în localitatea Hîrșova județul C, cu domiciliul în orașul Hîrșova, strada (...), (...) 9 B, scara A, apartament 2, județul C, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva sentinței penale nr.17/16.01.2009 a  T r i b u n a l u l u i   B r ă i l a pronunțată în dosarul nr(...).
 

Menține măsura arestării preventive a inculpaților N. M.,  N. U. și E. N. și deduce din pedepsele aplicate acestora durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 28.04.2008 până la zi - 30.04.2009.

în baza art. 192 al. 2 Cod pr. penală obligă pe apelanții inculpați N. M. și  N. U. la plata sumei de 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. 

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul E. N., se va vira către  B a r o u l   G a l a ț i din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților D..   

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru: apelantul-inculpat N. M., în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, apelantul-inculpat E. N., în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, apelantul-inculpat N. U., în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și pentru intimata-parte civilă SC E. Post SA B, cu sediul în B, sector 3, D. E. nr.6 - 6A, Cod poștal (...).

 Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2009.

Legi Internet Legi Internet