Domenii: criminalitate organizată - site-uri specializate în vânzarea fictivă de bunuri electronice, în regim online.

 

Asupra recursurilor de față;

în baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 250 din 27 aprilie 2006, Tribunalul Dolj, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 și 76 C. pen., a condamnat ,între alții, pe inculpații:

M.A.F., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, iar în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 din aceeași lege și art. 74, 76 C. pen., l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare și, făcând aplicarea dispozițiilor art. 33 și 34 C. pen., a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.

P.V., la pedeapsa de 2 ani închisoare iar, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 din aceeași lege și art. 74, 76 C. pen., l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare și, făcând aplicarea dispozițiilor art. 33 și 34 C. pen., a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
în baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei fiecăruia dintre inculpați, stabilindu-se un termen de încercare de 5 ani și 8 luni pentru inculpatul M.A.F. și de 4 ani pentru inculpatul P.V., iar ,în baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca aceștia să respecte, pe durata termenului de încercare măsurile și obligațiile prevăzute în alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., atrăgându-se atenția asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului M.A.F. perioada reținerii de la 14 ianuarie 2005 și a arestului preventiv de la 19 ianuarie 2005 la 11 ianuarie 2006.

S-a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile P.P. prin restituire și au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 788 dolari S.U.A. către partea civilă W.Z., 700 dolari S.U.A. către partea civilă V.B., 1334 Euro către partea civilă R.A., 1250 dolari S.U.A. către partea civilă L.P. și la 2880 dolari S.U.A. către partea civilă R.S.O., reprezentând despăgubiri civile.
în baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul M.A.F. a sumelor de 10624,4 dolari S.U.A. și 4041,6 Euro, reprezentând bunuri dobândite prin săvârșirea infracșiunilor, iar în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul M.A.F. a unui hard disc PC seria 80360714 și de la inculpatul P.V. a unui hard disc PC seria 20610010-92300J.

S-a dispus restituirea Bl pe numele K.M.A., către posesor și au fost obligați inculpații la plata sumei de cate 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că, inculpatul M.A.F. a fost sancționat administrativ pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune prin intermediul rețelei internet.
Scopul urmărit prin sancțiunea aplicată nu a fost realizat, astfel că inculpatul a continuat, în același an, pe o scară extinsă, activitatea infracțională, ce face obiectul dosarului nr. 190/P/2003 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.

în perioada mai 2004 - ianuarie 2005, inculpatul M.A.F. și-a organizat propriul grup infracțional, împreună cu ceilalți doi inculpați, luând măsuri suplimentare pentru a evita descoperirea de către organele abilitate a fraudelor comise în acest mod.

Inculpatul M.A.F. a înființat pe internet, pe domeniul gratuit âgo.roâ mai multe site-uri specializate în vânzarea fictivă de bunuri electronice, în regim on line, ghidându-se după modelul unor site-uri similare reale.

Cu ajutorul inculpatului P.V., inculpatul a cules din rețeaua internet diverse fotografii ale unor produse electronice sau autoturisme, pe care le-au postat apoi pe propriile site-uri, oferind spre vânzare persoanelor interesate, la prețuri convenabile, bunurile pe care în realitate nu le aveau.

Cunoscând bine limba engleză, inculpații au inițiat corespondență cu prezumtivii cumpărători, câștigându-le încrederea și, odată realizat acordul de vânzare-cumpărare, inculpații primeau sume de bani , cu titlu de avans sau de plată integrală, cu promisiunea livrării ulterioare a bunului prin intermediul firmelor de curierat, sumele de bani fiind ridicate de coinculpatul, O.P.

Această operațiune a fost monitorizată de lucrătorii de poliție la 14 ianuarie 2005, urmare sesizării telefonice a unui funcționar al Băncii Transilvania, care a avut suspiciuni cu privire la ridicarea sumei de 1300 Euro, ulterior realizându-se prinderea în flagrant a beneficiarului sumei, respectiv inculpatul M.A.F., prejudiciul total produs fiind de 18901 dolari S.U.A. și 7686 Euro.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale și obligatorii prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, determinat de modalitatea șicondițiile concrete în care s-au săvârșit faptele, valoarea prejudiciului care nu a fost recuperat integral și persoana și atitudinea inculpaților, inculpatul M.A.F. săvârșind anterior fapte de aceeși natură.

Instanța de fond a avut în vedere la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică, la individualizarea pedepselor precum și la soluționarea laturii civile a cauzei următoarele probe: procesele verbale de organizare și prindere în flagrant, raport analiză hard disc PC pentru M.A.F. și P.V., procesele verbale de percheziție corporală și domiciliară, dovezile de ridicare a unor bunuri, copia documentelor financiar contabile întocmite în timpul desfășurării activității infracționale, plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile unor martori, fișele privind cazierul judiciar al inculpaților, precum și declarațiile acestora date în faza de urmărire penală și în timpul cercetării judecătorești.

Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia penală nr. 292 din 23 octombrie 2006, a respins apelurile declarate de inculpați considerând nefondate susținerile acestora , în sensul netemeiniciei și nelegalității hotărârii instanței de fond și solicitând redozarea pedepselor sub aspectul cuantumului și al modalității de executare.

Astfel, instanța de control judiciar a reținut că în mod corect inculpații au fost condamnați, la pedepese în concordanță cu probele administrate și cu criteriile de individualizare avute în vedere în vedere, vinovăția inculpaților, sub forma intenției directe fiind stabilită indubitabil, motiv pentru care nu s-a justificat reducera pedepselor și nici aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpații M.A.F. și P.V., care nu au fost prezenți la judecarea cauzei, dar prin apărătorul desemnat din oficiu au invocat motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct.14 C. proc. pen. și au solicitat reindividualizarea pedeselor și aplicarea art. 81 C. pen.

Examinând cauza prin prisma criticii , care se încadrează în dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct.14 C. proc. pen., se constată că cererea de aplicare a suspendării condiționate a executării pedepsei este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

După abrogarea art. 81 alin. (3) C. pen., prin Legea nr. 278/2006, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi dipusă și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 81 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., numai daca instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
în lumina dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Chiar dacă pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru inculpatul P.V. ar face aplicabilă modalitatea prevăzută de art. 81 C. pen., înalta Curte apreciază că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu are efectul educativ al suspendării sub supraveghere a executării pedesei, așa cum corect, prima instanță a aplicat criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și a dat maximul de eficientă circumstanțelor atenuante reținute.

Ca atare, în cauză, pentru inculpatul P.V. nu se constată motive care să justifice aplicarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzut de art. 81 C. pen..

Conform art. 81 alin. (2): âSuspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în cazul concursului de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult doi ani și sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. a) lit. b) și c) C. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, înalta Curte a reținut că inculpatul M.A.F. a fost condamnat, la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, prin contopirea pedepselor de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani și 4 luni închisoare.

Prin urmare pedeapsa aplicată acestuia nu se încadrează în condițiile alin. (2) ale art. 81 C. pen. și în consecință inculpatului M.A.F. nu-i poate fi acordat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pedepsele aplicate inculpaților au fost just individualizate, instanța de fond, în aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 72 C. pen., a ținut cont de toate criteriile de individualizare raportate la speță, reținând incidența dispozițiilor art. 74 C. pen., cu consecința reducerii pedepselor cu mult sub limita minimului special prevăzut de lege și suspendarea sub supraveghere a executării acestora, prin aplicarea art. 861 C. pen.

Așadar, pentru toate cele arătate mai sus nu se justifică reducerea pedepselor și nici aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
Totodată, nu se constată nici alte motive de casare dintre cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., susceptibile a fi luate în considerare din oficiu.

în consecință, pentru considerentele de mai sus, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursurile declarate de inculpații M.A.F. și P.V.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.A.F. perioada reținerii de la 14 ianuarie 2005 și a arestului preventiv de la 19 ianuarie 2005 la 11 ianuarie 2006.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei reprezentând onorariul pentru părătorul desemnat din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
 
 
                                  PENTRU ACESTE MOTIVE
                                       îN NUMELE LEGII
                                          D I S P U N E
 
 
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.A.F. și P.V. împotriva deciziei penale nr. 292 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2007.