CURTEA DE  A P E L   B U C U R E Ş T I
SECŢIA A VIII-A  CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR.1600
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2009

Domenii: Contencios administrativ şi fiscal - suspendare executare act administrativ. Protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal. Stocarea de date biometrice în paşapoarte electronice.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanţii N. S. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI.
 

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 03.04.2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise a amânat pronunţarea la data de 10.04.2009.

C U R T E A

Prin cererea înregistrată la 2.03.2009, reclamantul N. S. a chemat in judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând suspendarea Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 se încalcă prevederile Constituţionale privitoare la viaţa intimă şi privată a persoanei, precum şi cele referitoare la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie.

Prevederile actului administrativ ce fac obiectul cererii sunt abuzive, contrare literei şi spiritului Constituţiei, aducând atingere dreptului constituţional fundamental al persoanei la intimitate, precum Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi legii speciale privind prelucrarea datelor şi informaţiilor cu caracter personal, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Măsura stocării într-un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei, ca parte componentă paşaportului, a unor date cu caracter personal şi intim, cum sunt cele referitoare la imaginea facială şi impresiunile digitale, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la intimitate al persoanei.

Înregistrarea datelor cu caracter personal ale unei persoane pe un suport electronic, este de natură să le facă accesibile oricărei persoane care deţine mijloacele tehnice de a le accesa.

Solicită instanţei să constate că sunt îndeplinite condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu privire la existenţa cazului bine justificat şi posibilitatea producerii unei pagube iminente, Astfel, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, se pot constata cu uşurinţă împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008, astfel:
- informaţiile din memoria mediului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricât de criptate ar fi, pot fi citite într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) şi chiar falsificate;
- exercitarea controlului total asupra cetăţenilor. Se va şti în orice clipă unde suntem, cu cine suntem, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date;
- un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei nu pot fi detectate de simţurile fiziologice sau percepţia umană. Deci nu vor putea fi evitate;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei (cip-ul S.) sunt sensibile la anumite tipuri de radiaţii ori la contactul cu surse încărcate cu electricitate;
- nu există posibilitatea alegerii între paşaportul biometric şi paşaportul clasic (pe suport de hârtie). Persoana care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsită de serviciile publice, generând astfel o izolare şi înstrăinare socială. Deci, persoanele fără cip nu există;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei reprezintă o sursă de informaţie gratuită pusă la dispoziţie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute public, fie din neglijenţă, fie intenţionat.

De asemenea, solicită instanţei să constate că este îndeplinită şi condiţia pagubei iminente, astfel:
- s-a dovedit că microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Ţ. cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului S.;.
- pe termen M., cip-urile biometrice pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse întrucât permit identificarea unei persoane pe baza paşaportului alteia, fără a fi nevoie ca persoana identificată să fie de faţă (verificarea nu se mai realizează fizic, ci totul se bazează pe sistem). De aceea expunerea informaţiilor digitale ale românilor fără discernământ discreţionar reprezintă o acţiune foarte periculoasă pentru cetăţenii români;
- evidenţa strictă a vieţii personale, la toate nivelurile, elimină şansa de a repara o neglijenţă, o greşeală sau o neputinţă de plată, de exemplu faţă de o bancă. Este cazul cetăţenilor americani cu dosar financiar (rău platnici). Dacă o persoană uită să facă o plată, este catalogată ca rău platnic toată viaţa şi nu mai primeşte niciodată un împrumut.
- monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată.
- autentificarea biometrică se poate realiza chiar şi atunci când persoana deţinătoare a documentelor biometrice este decedată: este nevoie doar de imaginea facială şi impresiunea digitală a unei persoane pentru a se retrage bani din cont sau se pot obţine alte acţiuni financiare sau administrative. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeşte chiar şi atunci când omul este fără viaţă.

Mai mult au fost, de asemenea, violate şi dispoziţiile Legii nr.24/2000 privind metodologia de elaborare a actelor normative, cât şi ale Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, opinia publică fiind agresată direct de aceste măsuri care necesitau o dezbatere publică minimă şi prealabilă.

În drept, reclamantul îşi întemeiază contestaţia pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004  contenciosului administrativ, art. 20, 26 şi 29 din Constituţia României, art. 8 şi 14 din Convenţie.

La 02.04.2009, pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită instanţei respingerea cererii de suspendare a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernu1ui nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, formulată de reclamantul N. S., pentru următoarele motive:

1 - Excepţia lipsei plângerii prealabile.
Potrivit art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

De asemenea din dispoziţiile art. 14 din aceeaşi lege rezultă că obligaţia de a se adresa cu plângere prealabilă organului emitent al actului contestat, revine titularului dreptului subiectiv şi în cazul în care acesta se adresează instanţei competente cu o cerere de suspendare a executării actului administrativ. Numai după parcurgerea acestei etape prealabile persoana vătămată, dacă se consideră nemulţumită de răspunsul primit sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, va sesiza instanţa în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii.

Astfel, reclamantul era obligat, conform dispoziţiilor art. 12 din Legea nr.554/2004, să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile în condiţiile şi termenele prevăzute de art. 7, respectiv să depună la dosar copia plângerii prealabile împotriva actului administrativ contestat, având înscrisă data introducerii şi numărul de înregistrare al Registraturii Generale a Guvernului României - Secretariatul General al Guvernului.
Pentru aceste motive, având în vedere că actele comunicate împreună cu citaţia, nu probează realizarea de către reclamant a procedurii administrative prealabile, solicită instanţei să respingă cererea ca inadmisibilă.

2.. Pe fondul cauzei, acţiunea este neîntemeiată.
În situaţia în care se va respinge excepţia mai sus invocată, asupra fondului cauzei, solicită respingerea cererii de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

1. Reclamantul nu face dovada îndeplinirii celor două condiţii cumulative, prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, de admisibilitate a cererii de suspendare, ,,În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,” argumentaţia formulată privind în realitate fondul litigiului, respectiv nelegalitatea hotărârii de Guvern contestată.

Deşi dispoziţiile constituţionale şi cele ale legii speciale impun dovada existenţei dreptului subiectiv şi a unui interes legitim individual, direct şi explicit, precum şi existenţei unei legături de cauzalitate între vătămarea dreptului sau a interesului legitim prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008 ( întrucât condiţiile legale îl privesc strict pe reclamant, urmând a fi verificate de instanţă în raport cu persoana acestuia) reclamantul a invocat principii sau drepturi constituţionale care, însă, nu pot suplini obligaţiile lui legale.

Faptul că actul administrativ contestat ar vătăma un interes legitim public nu îl dispensează pe reclamant de obligaţia de a justifica acel interes personal, direct şi actual în promovarea acţiunii.

Însă, analizând cererea de suspendare a executării actului administrativ, precum şi motivarea în fapt a acesteia se poate constata că reclamantul nu a învederat în mod direct încălcarea unor drepturi fundamentale care să îl vizeze nemijlocit, să îi producă un prejudiciu personal şi actual, ci a menţionat numai aspecte generale. După cum se poate constata reclamantul nu face referire la o situaţie particulară, care să îl vizeze direct, ci a folosit termeni generali şi situaţii generale.

În acest sens, Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice precum şi a formei şi conţinutului acestora a fost emisă în temeiul dispoziţiilor art. 108 din Constituţie, republicată, ale dispoziţiilor Legii nr. 248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 207/2008 şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

2 Punerea în circulaţie a paşaportului electronic constituie o obligaţie asumată de România potrivit calităţii sale de membru al Uniunii Europene, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr.2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, completată de Decizia Comisiei nr. C (2006)2909.
În acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, a fost stabilită data de punere în circulaţie a paşapoartelor electronice, respectiv 1 ianuarie 2007. Însă din motive obiective, determinate de necesitatea respectării procedurilor legale privind achiziţiile publice, această dată a fost prorogată prin acte normative succesive, cel din urmă - H.G.571/2008 - stabilind ca aceasta să fie decembrie 2008.

Acesta a constituit termenul limită de punere în circulaţie a documentelor de călătorie electronice, întrucât România fusese notificată cu privire la declanşarea procedurii necontencioase, premergătoare acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene.

3. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea H.G. 557/2006 s-a avut în vedere cuprinderea, în cadrul aceluiaşi act normativ, a reglementărilor care vizează atât forma şi conţinutul paşapoartelor simple (contestate în prezenta cauză), cât şi cel al paşapoartelor diplomatice, de serviciu, a persoanelor fără cetăţenie, respectiv a documentelor de călătorie ce se eliberează refugiaţilor recunoscuţi în baza  C o n v e n ţ i e i   d e   l a   G e n e v a din 28 iulie 1951, ori persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, întrucât toate aceste documente urmează a fi produse ca ,, paşapoarte electronice.”

Totodată, actul normativ vizează şi actualizează specificaţiile tehnice pentru documentele amintite, având în vedere că acestea urmau să fie produse de Compania Naţională “Imprimeria Naţională”- S.A. şi că rubricaţia, caracteristicile, numărul şi tipul elementelor de siguranţă ale acestora trebuie să respecte prevederile Regulamentului(CE) nr.2252/2004 şi ale Deciziei Comisiei nr. C (2005)409 astfel cum a fost completată de Decizia Comisiei nr. C (2006)2909.

4. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la viaţa intimă şi privată a persoanei, precum şi cele referitoare la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, prin punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice precizează că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Regulamentul (CE)2252/2004, datele biometrice ale persoanei pot fi utilizate doar pentru verificarea autenticităţii documentului şi a identităţii titularului pe baza elementelor comparabile direct. Acest lucru reiese explicit şi din cuprinsul Legii nr.248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 207/2008, care, în secţiunea denumită ,,T. datelor persoanei” stabileşte fără echivoc datele biometrice care se includ în paşapoartele electronice: imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete”(art.7). Aceste prevederi reprezintă garanţii legale pentru cei vizaţi, cu privire la prelucrarea datelor personale - prin stabilirea clară a unui scop şi a datelor biometrice incluse - astfel ca prelucrarea să nu se realizeze în mod arbitrar.

Trebuie precizat şi faptul că alături de datele biometrice sus menţionate, în cip-ul electronic sunt incluse (ca măsură de siguranţă suplimentară) datele de identificare a persoanei, aceleaşi cu cele stocate în E. de citire optică vizibilă, în clar, pe fila informatizată din policarbonat. Alte date, de natura celor enumerate de reclamant nu fac obiectul includerii în paşapoartele electronice.

Respectarea specificaţiilor tehnice cuprinse în deciziile comunitare, referitoare la realizarea cip-ului electronic, face ca datele incluse în acesta să nu poată fi citite decât de la foarte mică distanţă, situaţie care exclude posibilitatea unei accesări neautorizate, ,,de la distanţă, prin echipamente electronice cu ajutorul frecventelor radio (S. - radio frecquency idendification device),” respectiv ca fiecare purtător de paşaport cu date biometrice să devină vizibil în domeniul undelor radio, oriunde s-ar afla, fiind astfel posibile abuzuri pentru urmărirea semnalului în scopul urmăririi unei persoane pas cu pas.”
Mai trebuie menţionat şi faptul că dispoziţiile hotărârii de Guvern privind condiţiile de prelucrare a datelor incluse în paşapoarte au fost stabilite cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

De asemenea, subliniază şi faptul că solicitarea eliberării unui paşaport simplu electronic este un drept şi nu o obligaţie.

În acest sens, Legea nr. 248/2005, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 207/2008, prevede şi situaţii în care se poate elibera un paşaport simplu, temporar, document ce nu conţine date biometrice şi pe baza căruia se poate, de asemenea, călători în străinătate.
În concluzie, potrivit preambulului Regulamentului (CE) nr.2252/2004, armonizarea elementelor de securitate şi integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente în perspectiva evoluţiilor ulterioare la nivel european care să facă documentul de călătorie mai sigur şi să stabilească o corelaţie mai fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv, cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecţiei împotriva folosirii frauduloase a acestuia.

Aşa fiind, ţinând seama şi de faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 557/2006 asigură cadrul legal necesar emiterii paşaportului electronic, apreciază că suspendarea acestui act administrativ, cu caracter normativ, ar avea drept consecinţă imposibilitatea emiterii documentelor de călătorie şi, prin urmare, nerespectarea de către România a obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Curtea a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri.

Prin cererea înregistrată la Secretariatul General al pârâtului sub nr. 17/2793 din 09.03.2009, reclamantul a solicitat pârâtului revocarea Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice.

În acest fel, reclamantul a îndeplinit condiţia prealabilă a sesizării autorităţii publice emitente a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, condiţie impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel încât Curtea va respinge excepţia lipsei procedurii prealabile ca neîntemeiată.

De asemenea, potrivit textului menţionat, pentru admiterea cererii de suspendare a Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, se mai cer îndeplinite două condiţii:
- să existe un caz bine justificat;
- să se prevină o pagubă iminentă.

În legătură cu prima condiţie, art. 2 alin. 1 lit. t, arată că există un caz justificat dacă există împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În speţă, nu există asemenea împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice.

Reclamantul face mai multe afirmaţii pe care nu le probează:
- informaţiile din memoria mediului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricât de criptate ar fi, pot fi citite într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) şi chiar falsificate;
- exercitarea controlului total asupra cetăţenilor. Se va şti în orice clipă unde suntem, cu cine suntem, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date;
- un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei nu pot fi detectate de simţurile fiziologice sau percepţia umană. Deci nu vor putea fi evitate;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei (cip-ul S.) sunt sensibile la anumite tipuri de radiaţii ori la contactul cu surse încărcate cu electricitate;
- nu există posibilitatea alegerii între paşaportul biometric şi paşaportul clasic (pe suport de hârtie). Persoana care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsită de serviciile publice, generând astfel o izolare şi înstrăinare socială. Deci, persoanele fără cip nu există;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei reprezintă o sursă de informaţie gratuită pusă la dispoziţie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute public, fie din neglijenţă, fie intenţionat.

În acest fel, reclamantul nu a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 1169 C. civ., aceea de a proba cele afirmate.

Paguba iminentă constă, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ş, în prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. Reclamantul invocă un prejudiciu material viitor şi previzibil constând în:

- s-a dovedit că microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Ţ. cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului S.;.
- pe termen M., cip-urile biometrice pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse întrucât permit identificarea unei persoane pe baza paşaportului alteia, fără a fi nevoie ca persoana identificată să fie de faţă (verificarea nu se mai realizează fizic, ci totul se bazează pe sistem). De aceea expunerea informaţiilor digitale ale românilor fără discernământ discreţionar reprezintă o acţiune foarte periculoasă pentru cetăţenii români;
- evidenţa strictă a vieţii personale, la toate nivelurile, elimină şansa de a repara o neglijenţă, o greşeală sau o neputinţă de plată, de exemplu faţă de o bancă. Este cazul cetăţenilor americani cu dosar financiar (rău platnici). Dacă o persoană uită să facă o plată, este catalogată ca rău platnic toată viaţa şi nu mai primeşte niciodată un împrumut.
- monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată.
- autentificarea biometrică se poate realiza chiar şi atunci când persoana deţinătoare a documentelor biometrice este decedată: este nevoie doar de imaginea facială şi impresiunea digitală a unei persoane pentru a se retrage bani din cont sau se pot obţine alte  acţiuni financiare sau administrative. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeşte chiar şi atunci când omul este fără viaţă.

Şi cu această ocazie nu se respectă dispoziţiile art. 1169 C. civ., care impun reclamantului proba celor afirmate.

Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.

                                     PENTRU ACESTE MOTIVE
                                          ÎN NUMELE LEGII
                                             HOTǍRǍŞTE:

Respinge excepţia lipsei procedurii prealabile ce neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantului N. S. domiciliat în B,(...),  . 3,  . 60, sector 6 în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, E. E., nr. 1, sector 1.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
 

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.04.2009.