. Recurs CA Bacau.Lib.exprimare vs.articole online: Legi internet
Legi Internet Legi Internet
Legi Internet
 

Dosar nr. 5414/180/2010

ROM탔šNIA

CURTEA DE APEL BACÄ”šU

SECí…¢IA I CIVILÄ”š

DECIZIE Nr. 1474/2012

í…žedința publică de la 03 Septembrie 2012

Completul compus din:
PreÈâ„¢edinte Daniela Părău
Judecător Sorina Ciobanu
Judecător Liliana Ciobanu

 

Domenii: Articole publicate online. Libertate de exprimare. încălcarea drepturilor privind imaginea, onoarea, demnitatea și viața privată. Sondaj considerat defăimător
 - iunie 2011 - Judecătoria Bacău (cauză civilă)
 - octombrie 2011 - Tribunalul Bacău (apel)
 - septembrie 2012 - Curtea de Apel Bacău (recurs)

 

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurentul - pârât POPESCU GHEORGHE FLORIN impotriva deciziei civile nr. 303 din 31.10.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău in dosarul nr. 5414/ 180/2010.

 

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - pârât Popescu Gheorghe Florin și avocat Ioniță Gabriel pentru intimatul - reclamant.

 

Procedura legal îndeplinită.

 

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:

 

Recurentul - reclamant Popescu Gheorghe Florin depune la dosar concluzii scrise care sunt comunicare într-un exemplar și părții adverse.

 

La solicitarea instanței părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.

 

Nemaiiiind chestiuni prealabile de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvantul pentru dezbateri.

 

Recurentul - pârât Popescu Gheorghe Florin având cuvântul solicită admiterea recursului modificarea deciziei civile, iar pe fond respingerea acțiunii. Arată că instanța de fond și cea de apel au reținut greșit că fapta de publicare a unui sondaj a depășit limitele libertății de exprimare. Solicită a fi avută în vedere faptul că nu au fost dovedite condițiile raspunderii civile delictuale.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

 

Avocat Ioniță Gabriel pentru intimatul - reclamant având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate. Arată că tehnic se poate publica un sondaj fără articol și că in recurs pârâtul nu și-a formulat apărări ca la celelalte instanțe.

 

Pe fond arată că la sondajul anahzat de cele două instanțe nu a fost atașat nici un articol justificativ, nefiind relevant numărul de votați ci numărul de cititori sau posibili cititori, având în vedere modalitatea de expunere publică a sondajului. Mai arată că libertatea de exprimare este liberă, pârâtul a concepându-și un blog pe internet pentru a-și exprima propriile idei. Prin caracterul și esența sondajului au fost atinse imaginea, onoarea și demnitatea intimatului. Trustului „Deșteptarea” a fost obligat să plătească cheltuieli de judecată în alte cauza în care s-a constatat că 2 (doi) ziariști au încălcat flagrant drepturile intimatului cât și ale soției acestuia. Nu solicită cheltuieli de judecată.

 

Recurentul - reclamant Popescu Gheorghe Florin în replică arată că atât apărătorul intimatului cât și acesta din urmă nu sunt specialiști care să arate că nu se poate ca sondajul și articolul nu pot apărea simultan, că articolul nu face referire la viața de familie.

 

Avocat Ioniță Gabriel pentru intimatul - reclamant în replică arată că ar trebui avute în vedere variantele de răspuns ale sondajului.

 

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

 

C U R T E A

- deliberând-

 

Asupra recursului de față reține următoarele:

 

Prin decizia civilă nr. 303/31.10.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul- pârât Popescu Gheorghe Florin împotriva sentinței civile nr. 4158/12.05.2011 pronunțate de judecătoria Bacău în dosarul nr. 5414/180/2010 în contradictoriu cu intimatul - reclamant Sechelariu Dumitru.

 

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:

 

Prin sentința civilă nr. 4158/12.05.2011 a Judecătoriei Bacău a fost admisă în parte acțiunea civilă având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamantul Sechelariu Dumitru în contradictoriu cu pârâtul Popescu Gheorghe Florin.

 

A fost obligat pârâtul la plata sumei de 5000 lei în favoarea reclamantului cu titlu de daune morale.

 

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

 

Paratul a publicat, in cursul anilor 2009-2010 doua articole de presa respectiv: Scrisoare deschisa catre Omul Stadion si Sechelariu si politica strutului falit, a postat pe site-ul pe care il administreaza www.aghiuta.ro un sondaj de opinie si a participat la o emisiune televizata, intitulata Talk show pe Bistrița găzduită de lTV Bacău în care a facut diferite afirmatii considerate de către reclamant jicnitoare, aratand ca acestea i-au afectat grav imaginea, onoarea și demnitatea.

 

Potrivit art. 998 C. civ., orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat, sa-1 repare, iar confonn art. 999 C. civ., omul este raspunzator si de prejudiciul cauzat din culpa sau irnprudenta sa. Legea se refera la orice fel de prejudiciu, ceea ce duce la concluzia ca, indiferent de natura lui, patrimoniala sau morala, poate Èâ„¢i trebuie să fie reparat pe cale pecuniara, deoarece unde legea nu distinge, nici omul nu trebuie sa distingă.

 

La aprecierea celor doua articole de presa scrise de paratul Popescu Florin, precum si cu privire la emisiunea Talk show pe Bistrița găzduită de lTV Bacău la care a participat paratul, instanta are in vedere cele retinute in mod constant in jurisprudenta CEDO, adica rolul indispensabil de „câine de pază” care revine presei intr-o societate democratică (Goodwin împotriva Marii Britanii, Hotărârea din 27 mai 1996 și Bladet Tromso și Stensaas împotriva Norvegiei). Presa nu trebuie să depășească anumite limite, ținând în special de protecția reputației și drepturilor celuilalt. Totuși îi revine sarcina de a comunica, pentru îndeplinirea sarcinilor și  responsabilităților sale, informații și idei asupra unor chestiuni politice, precum și asupra altor subiecte de interes general (a se vedea, printre multe altele, De Haes și Gijsels impotriva Belgiei, Hotărârea din 24 februarie 1997, Thoma împotriva Luxemburgului, și Colombani și alții împotriva Franței). Trebuie amintită jurisprudența constantă a Curții, conform căreia, pentru aprecierea existenței unei „necesități sociale imperioase” care să justifice existența unei ingerințe în exercitarea libertății de exprimare, este necesar să se facă distincția clară între fapte și judecăți de valoare. Dacă materialitatea primelor poate fi dovedita, cele din urmă nu pot fi supuse unei probări a exactității lor (hotărârile De Haes și Gijsels împotriva Belgiei, și Harlanova impotriva Letoniei).

 

Atunci când este vorba de afirmații privind comportamentul unui terț, in unele cazuri poate fi dificil să se facă distincția dintre acuzații de fapt și judecăți de valoare. Nu este mai puțin adevărat că și o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită de orice fundament de fapt (Jerusalem împotriva Austriei, Cererea nr. 26.958/ 95, paragraful 43, CEDO 2001- II). In cazul de fata nu se poate retine ca paratul a depasit limitele libertatii de exprimare.

 

Cu privire la articolul Scrisoare deschisa catre Omul Stadion, instanta are in vedere faptul ca paratul si-a exprimat opiniile personale, aratand in mod expres ,de mai multe ori in cursul articolului si avertizand publicul ca este vorba despre opinia sa personala, despre banuielile sale personale si spunand acest lucru explicit de mai multe ori: e doar o banuiala de-a mea,... in logica mea... poate nu ai facut-o. (Hotararea Andreescu impotriva Romaniei Publicata in Monitorul Oficial, nr. 162 din 07 martie 2011).

 

Cu privire la emisiunea Talk show pe Bistrița emisa de televiziunea lTV, paratul face referire la evenimente petrecute in perioada in care reclamantul era primar, fiind facute in legatura cu calitatea de primar a acestuia si de asemenea despre evenimente petrecute in perioada in care s-a judecat arestarea preventiva a reclamantului relatările paratului nefiind lipsite de fundament real (fapte petrecute in acea perioada, respectiv internarile dese ale reclamantului, in perioada in care se judeca arestarea preventiva, faptul ca reclamantul plange des, confirmat si de martorii audiati in cauza) si avand natura unor judecati de valoare in intelesul atribuit de jurisprudenta cedo. Nici relatarile privitoare la situatia averilor reclamantului nu poate fi retinuta ca fiind in stransa legatura cu afirmatiile paratului, avand in vedere ca reclamantul a afirmat public situatia unora dintre afacerile sale, precum si cauza acestora (fila 68 dosar).

 

Nici articolul de presa „Sechelariu și politica struțului falit” nu constituie o incalcare a ingradirilor libertatii de exprimare prevazute de art 10 CEDO. Astfel, instanta apreciaza ca acest articol reprezinta o judecata a paratului in calitate de jurnalist asupra unui om (reclamantul) care nu demult a avut o importanta functie in structurile administrativ teritoriale locale si o pozitie importanta in partidul de guvernamant la acel moment, actualmente in opozitie, si are ca fapt, punct de plecare chiar declaratiile reclamantului cu privire afacerile sale (fila 68 dosar).

 

Cu privire la sondajul de opinie publicat de parat pe site-ul pe care il administreaza www.aghiuta.ro, instanta apreciaza ca limitele libertatii de exprimare fost depasite. Chiar daca paratul a imbracat afirmatiile sale in forma unui sondaj de opinie, instanta apreciaza ca, asa cum a fost formulat acesta, reprezinta o afirmatia personala a paratului despre familia Sechelariu. Raspunsurile postate la aceasta asa zisa intrebare: Cat mai valoreaza onoarea familiei Sechelariu, sunt date deja in sensul: nici doi bani, doua miliarde, nici Dunarea nu le-o mai spala, si doi bani si exprima batjocura la adresa intregii familii Sechelariu.

 

Infatisarea publica a unei imagini negativ deformate a unei persoane sau a intregii familii ii cauzeaza acesteia suferinte psihice, pe de o parte, modificari ale relatiilor sociale -nepatrimoniale - pe de alta parte, modificari producatoare, la randul lor, de zbucium, neliniste, durere sufleteasca. Ca s-a produs acest rezultat si in ceea ce il priveste pe reclamant si familia sa, rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza, Ruseanu Ionela Daniela si Padureanu Rodica- Lenuta. Desfasurarea vietii omenesti intr-un cadru social implica o serie de relatii cu semenii, bazate nu numai pe interese materiale, dar si pe un complex de sentimente, aprecieri, opinii ale unora la adresaaltora, din impletirea carora se naste si se conserva consideratia reciproca, respectul, prietenia, pretuirea fiecaruia de catre cei din jur, un complex de raporturi care se situeaza in domeniul legaturilor sufletesti, nepatrimoniale dintre oameni. Agresarea acestor legaturi prin difuzarea, intr-un mediu social de o anumita amploare, a unor date false si denigratoare privind caracteristicile morale ale unei persoane, desfigureaza imaginea sociala a acesteia si atrage, de multe ori, o modificare a consideratiei de care se bucura persoana respectiva. Totodata ii creeaza acesteia suferinta fizica derivata prin injosire sociala batjocura publica care i-au atras desconsiderarea nemeritat a celor din jur.

Onoarea reprezinta sentimentul respectului de sine si constiinta fiecaruia printre ceilalti oameni. 

Facand practic acele afirmatii despre intraga familie Sechelariu, notiunea de familie incluzand

in intelesul general parintii dar si copiii familiei, in speta copiii familie Sechelariu, s-a adus atingere vietii private a reclamantului.

In consecinta, instanta a admis in parte actiunea.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul.

în motivarea apelului se arată că sentința a fost pronunțată în temeiul declaraÈ”ºiilor a doi martori: Rusanu Elena Daniela și Păduraru Rodica Lenuța, persoane care sunt angajatele reclamantului de mulți ani, astfel încât declarațiile stau sub semnul interesului personal.

 

S-a mai arătat că sondajul invocat este în mod evident un pamflet, o ironie faÈ”ºă de împrejurarea că trei membri ai familiei Sechelariu au dat în judecată, simultan, doi ziariști.

 

Examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel invocate a constatat că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

 

Apelantul susține că față de existența celor două declarații de martor subiective, din moment ce aceștia sunt angajații reclamantului, nu se poate reține că s-a făcut dovada suferințelor pe care le-a suportat reclamantul ca urmare a faptei ilicite.

 

Prejudiciul moral reprezintă acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluabile în bani și care rezultă din încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale, în speță fiind în discuție atingeri aduse onoarei reclamantului și membrilor familiei sale.

 

S-a apreciat că în aceste situații, existența prejudiciului rezultă din însăși săvârșirea faptei culpabile, nefiind necesară administrarea de dovezi în sensul că fapta ilicită a cauzat un prejudiciu moral, întrucât acesta este de natură subiectivă ceea ce face imposibilă dovedirea sa cu probe certe.

 

Astfel, publicarea textului pe site-ul pârâtului „cât mai valorează onoarea familiei Sechelariu”, cu variantele de răspuns: nici doi bani, două miliarde; nici Dunărea nu o mai spală; doi bani”, constituie faptă ilicită care a avut ca urmare prejudiciulconstând în atingerea adusă onoarei reclamantului și are caracter cert și actual.

 

Libera exprimare nu trebuie să conducă în nicio situație la încălcarea drepturilor celorlalte persoane la onoare, demnitare și propria imagine.

 

Astfel, deși presa are dreptul de a transmite informații și idei cu privire la problemele de interes public nu poate aduce încălcări reputației și vieții private a persoanei, prin implicarea și a membrilor familiei.

 

în prezenta cauză prin modalitatea de prezentare a textului sub forma unui sondaj de opinie și a enumerării celor patru variante de răspuns, referindu-se strict la prețuirea onoarei reclamantului și a familiei sale, fără a prezenta și alte împrejurări care ar fi de natură a-l determina pe cititor să facă legătura cu anumite activități sau atitudini ale reclamantului și „sondajul de opinie” a fost de natură a leza demnitatea reclamantului.

 

A susținut apelantul că „sondajul de opinie” a fost un pamflet referitor la faptul că trei membri ai familiei Sechelariu au dat în judecată doi ziariști.

 

Or, astfel cum am menționat și anterior această împrejurare nu a rezultat în nici un fel din modul în care a fost prezentat și adus la cunoștința opiniei publice textul ce a produs prejudiciul moral.

 

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 Codul de Procedură Civilă, instanța a respins apelul ca nefondat.

 

împotriva acestei decizii a promovat recurs apelantul - pârât Popescu Gheorghe Florin, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 5414/180/2010.

 

A fost criticată soluția instanței de apel susținându-se faptul că nu au fost dovedite în speță elementele ce atrag răspunderea civilă delictuală respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția autorului faptei.

 

Susține recurentul faptul că în mod greșit s-ar fi reținut depășirea limitelor libertății de exprimare de către sondajul invocat în speță și că practica CEDO condamnă stabilirea de daune morale cu rol de pedeapsă pentru jurnaliști. Invocă recurentul și că prejudiciul nu a fost dovedit de către reclamant și nici nu a fost dovedită legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; un sondaj cu un trafic infim la nivelul internetului din România - susține recurentul nu poate să cauzeze un prejudiciu moral care să ducă la „desfigurarea imagini sociale” ,sau la „înjosire socială”.

 

în ce privește reparația prejudiciilor morale se invocă că se încearcă în realitate să se limiteze presa locală - în contextul unor alegeri viitoare și că criteriile de apreciere existente în doctrină nu au fost luate in calcul de instanțele anterioare.

 

lntimatul a depus concluzii scrise, solicitând in esență respingerea ca nefondat a recursului, cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, in urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.

 

în recurs a fost administrată proba cu inscrisuri.

 

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor art. 304, 312 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

 

Față de cauza concretă depusă judecății se constată că prima instanță a verificat îndeplinirea cerințelor răspunderii civile delictuale în concordanță cu jurisprudența CEDO, care stabilește întinderea marjei de apreciere a statului în restrangerea libertății de exprimare în funcție

de natura și tipul discursului, valoarea protejată prin reprimarea lui, calitatea specifică a autorului, persoana lezată. Este adevărat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis intr-adevăr că în cazul ziariștilor este admisibilă recurgerea la o anume doză de exagerare - cum se arată și prin motivele de recurs, dar nu mai puțin adevărat este că CEDO a susținut și faptul că protecția oferită de art. 10 din Convenție ziariștilor ce comunica informații ce privesc chestiuni de interes public operează atunci când aceștia se exprimă cu bună credință, pe baza unor fapte exacte și furnizează informații fiabile și precise, cu respectarea eticii jurnalistice (decizia de inadmisibilitate din 9.11.2004).

 

Recurentul susÈ”ºine că nu sunt îndeplinire în speță condiÈ”ºiile răspunderii civile delictuale prevăzute de  art.998 Cod Civil, întrucât sondajul publicat este ironic Èâ„¢i provocator,  dar nu a existat intenția de a prejudicia reclamantul.

 

Acest punct de vedere va fi inlaturat. în realitate, pârâtul și-a exprimat în mod public prin publicare opinia despre „onoarea familiei Sechelariu” cu variantele de răspuns - „nici doi bani, două miliarde, nici Dunărea nu o mai spală, de doi bani” folosind așadar expresii jignitoare, calomnioase.

 

Nu se poate reține nici punctul de vedere al recurentului, conform cu care prin publicarea sondajului nu a făcut decât să-și exercite dreptul constituțional la libera exprimare consacrat de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Dreptul la opinie și la libera exprimare ca orice alt drept, trebuie exercitat în limitele sale firește, neputând prejudicia drepturile și interesele legitime ale celorlalte persoane.

 

în acest sens, art. 30 alin.6 din Constituție prevede că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, iar în temeiul art. 57 din Constituție drepturile și libertățile constituționale trebuie exercitate cu bună credință, fără să se încalce drepturile și libertățile celorlalți.

 

în egală măsură, Curtea europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în sensul că, deși presa are datoria de a transmite informații și idei cu privire la chestiuni de interes public, ea nu trebuie să depășească, între alte limite, pe aceea a protecției reputației altora (Cauza Lingens contra Austriei).

 

în speță, modul de exprimare a recurentului - pârât în sondajul incriminat depășește limitele rezonabile ale unei critici, de natură să prejudicieze demnitatea reclamantului-intimat.

 

Referitor la criticile ce vizează probatoriile cu privire la daunele morale suferite de intimatul - reclamant se rețin următoarele:

 

Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudiciile aduse onoarei sau demnității unei persoane presupune o apreciere subiectivă din partea judecatorului, care, însă, trebuie să aibă în vedere anume criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite și să aprecieze intensitatea și gravitatea atingerii adusă acesteia. Ori, contestatorul-intimat a probat măsura in care i-a fost afectată reputația și  situația profesională, socială și familială prin administrarea probei cu inscrisuri și cea testimonială.

 

Legătura de cauzalitate între acțiunea ilicită și prejudiciu rezultă din chiar săvârșirea faptei, prin vătămarea unei valori care este ocrotită de art. 30 alin.6 din Constituție.

 

Prejudiciul care face obiectul litigiului există în mod cert și constă în chiar impactul produs de textul incriminat asupra reputației contestatorului, martorii audiați în cauză referindu-se la impactul substanțial produs asupra credibilității acestuia în mediul profesional.

 

Cum contestatorul deține o poziție socialíƒÂ£ și profesională respectabilă în cadrul comunității băcăuane, având în vedere gravitatea prejudiciului cauzat demnității sale, dublat și de prejudiciul de imagine ce i-a fost pricinuit în mediul profesional, se apreciază de către instanța de recurs că suma de 5.000 lei acordată cu titlu de daune morale de către prima instanță este justificată. în această apreciere se va avea în vedere și calitatea recurentului de ziarist care presupune respectarea riguroasă a principiilor de etică și deontologie profesională, folosirea unui limbaj cultivat nejignitor și nonviolent.

 

Pentru considerentele sus-arătate, văzând dispozițiile art. 312 cod pr.civilíƒÂ£, va fi respins ca nefondat recursul.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

îN NUMELE LEGII

D E CI D E :

 

Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul - pârât POPESCU GHEORGHE FLORIN împotriva deciziei civile nr. 303 din 31.10.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5414/180/2010.

 

Irevocabilă.

 

Pronunțată in ședință publică,azi, 03.09.2012.

 

PreÈâ„¢edinte,
Daniela Părău

Judecător,
Sorina Ciobanu

Judecător,
Liliana Ciobanu

Legi Internet Legi Internet