CURTEA DE A P E L C R A I O V A
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANŢA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 158
Şedinţa publică de la 08 Iulie 2009
Domenii: încălcarea dreptului de autor - oferirea, distribuirea, deţinerea ori depozitarea sau transportul în scopul distribuirii de mărfuri pirat, reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator.
Pe rol, soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l O l t, împotriva sentinţei penale nr. 21 din 18 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t, în dosarul nr(...).
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns intimaţii inculpaţi F. E., asistat de avocat Ţ. S., apărător ales şi O. F., asistată de avocat D. B., apărător din oficiu, lipsind partea civilă N. D. – B.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-au luat declaraţii intimaţilor inculpaţi, apoi, s-a acordat cuvântul părţilor prezente.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, întrucât din probele administrate rezultă că inculpaţii au săvârşit aceste infracţiuni. În final, solicită confiscarea mărfurilor pirat în vederea distrugerii acestora şi obligarea la plata despăgubirilor civile către părţile civile.
Avocat Ţ. S. solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective, inculpatul F. fiind trimis în judecată doar pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.1396 alin.2,3 şi 4 din Legea 8/1996 faptele privind numai cele şapte E.-uri în condiţiile în care programele de calculator sunt vizate la art.1399 din legea respectivă. Mai mult, nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale acestei infracţiuni, deoarece pe de o parte cele şapte E.-uri aparţineau unui martor, iar pe de altă parte Garda Financiară a constatat că există peste 26 de licenţe la cele două firme.
Articolul 75 alin1 lit.b din Legea 8/1996 a fost interpretat vădit eronat de procuror în condiţiile în care firma E. avea 14 licenţe şi a închiriat alte calculatoare cu tot cu licenţe, deoarece închirierea calculatoarelor presupune şi transmiterea licenţei pentru a putea fi utilizat calculatorul.
Avocat D. B. pentru inculpata O. F. solicită respingerea apelului ca nefondat, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată inculpata.
Inculpatul F. E. arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului.
Inculpata O. F. arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului.
C U R T E A,
Asupra apelului de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 21 din 18 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t, în dosarul nr(...), în baza art.11 pct.2 lit. a C.p.p. rap. la art.10 lit. c C.p.p., s-a dispus achitarea inculpatului F. E. fiul lui E. şi F., născut la data de 08.02.1960 în mun. Cîmpulung, jud. A, cetăţean român, studii superioare, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în mun. S, bd. A.I.(...), nr.46 bis, (...) . B, .15, jud. O, CNP – (...), fără antecedente penale, pentru faptele prev. de art.139 ind.6 al.2, 3 şi 4 din Legea nr.8/1996 modificată cu aplicarea art.41 al.2 C.p. şi cu aplic.art.33 lit. a C.p. şi a inculpatei O. F. fiica lui J. şi E., născută la data de 03.04.1958 în mun. S, jud. O, domiciliată în S, str. (...), (...)B., . A, .3, .11, cetăţean român, CNP – (...), fără antecedente penale, pentru fapta prev. de art.139 ind.9 din Legea nr.8/1996 modificată cu aplic.art.41 al.2 C.p.
Cheltuielile judiciare din care suma de 200 lei onorariu avocat oficiu pentru inculpata O. F., sumă ce va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi O, vot fi suportate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006, al Parchetului de pe lângă T r i b u n a l u l O l t, au fost trimişi în judecată inculpaţii F. E. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 139/6 al. 2,3 şi 4 din legea nr. 8/1996 modificată cu aplic. art. 33 lit. a c.p., şi cu aplic. art. 41 al. 2 c.p., şi O. F. pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 139/9 din legea nr. 8/1996 constând în aceea că la sala de internet a SC E. Computers SRL S au fost identificate suporturi de memorie optică despre care P. a comunicat că sunt produse pirate şi s-a dispus neînceperea urmăririi penală faţă de numitul E. J. pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 139/6 al. 2 din legea nr. 8/1996, modificată.
În actul de trimitere în judecată s-a reţinut că organele de poliţie din cadrul IPJ O – Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculp. F. E. administratorul SC E. Computers SRL S cu sediul în municipiul S , str. (...). (...) nr. 1 jud. O, deţine şi închiriază în sala de Internet a acestei societăţi produse pirate, soft-uri pentru sisteme de calcul şi suporturi de memorie, E. şi CD ,în scopul utilizării de către public, fapt pentru care au efectuat la data de 23 ianuarie 2006 un control pe linia respectării dreptului de autor şi a drepturilor conexe.
Cu ocazia controlului, au fost identificate un număr de 26 calculatoare, oferite spre închiriere clienţilor şi un calculator server utilizat pentru administrarea şi monitorizarea activităţii în sală.
Pe cele 26 de calculatoare a fost identificat ca instalat soft-uri N. Windows 98 T. F. iar pe 23 de calculatoare din 26 a fost identificat ca instalat pachetul de programe N. P. 97, cu aplicaţiile E. ,F., Acces, E. E. şi P..
Pe calculatorul server era instalat sistemul de operare N. Windows XP Profesional şi pachetul de programe N. P. 2002 cu aplicaţiile E., F., Acces, E. E. şi P..
Cu ocazia controlului s-au ridicat în vederea cercetărilor un număr de 7 E. –uri şi un număr de 20 CD-uri care au fost trimise la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în vederea expertizării.
Din procesul verbal de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 4329 din 14 februarie 2006, întocmit de P. rezultă că cele 7 videograme tip E. precum şi cele 20 produse soft tip D. disc ,sunt produse pirate.
Cu ocazia efectuării controlului de către inspectorii din cadrul IPJ O, la SC E. Computers SRL S au fost identificate 27 calculatoare utilizate în scopul închirierii către diferiţi clienţi.
Organele de cercetare penală au înaintat procesul verbal încheiat cu ocazia efectuării controlului, reprezentantului N. în România, respectiv Cabinetului de avocatură E. şi asociaţii pentru a se stabili dacă SC E. Computers SRL avea dreptul să utilizeze în sala de Internet programele pentru calculator achiziţionate de SC E. D. al cărei administrator era tot inculpatul F. E., legalitatea achiziţiei programelor pentru calculator de către SC B & B D. şi dacă în calitate de reprezentanţi ai titularilor de drepturi de autor se constituie parte civilă şi cu ce sumă.
La data de 18 aprilie 2006, cu adresa nr. 843 N. D. prin reprezentantul O.e E. a comunicat faptul că reprezentanţii societăţii SC E. Computers SRL S au prezentat doar 14 licenţe Windows 98 pentru restul de calculatoare nu sunt prezentate licenţe în baza căror ar fi fost autorizaţi de titularii de drepturi să instaleze programele respective săvârşirea acestor fapte întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prev.de art. 139/9 şi 139/6 din Legea nr. 8/1996 modificată.
Cabinetul de avocatură O.e E. şi RO-B. B nu s-au constituit părţi civile în cauză.
Societatea N. D. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 10.118 USD.
Garda Financiară – Secţia O la cererea organelor de cercetare penală a verificat la SC E. Computers SRL S modul de achiziţionare a softurilor utilizate de către această societate.
S-a constatat faptul că societatea susmenţionată a achiziţionat un număr de 14 licenţe pentru softul N. Windows XP I. F..
Cele 20 de sisteme de calcul identificate la SC E. Computers SRL au fost închiriate acestei societăţi de către SC E. D. SRL S conform contractului de închiriere din 20 septembrie 2004.
În actul de trimitere în judecată s-a mai reţinut că deşi cele 20 sisteme de calcul au fost închiriate SC E. Computers SRL printr-un contract legal, inculpatul F. E. nu putea folosi softurile instalate pe acestea întrucât societatea nu achiziţionase licenţe de la titularul dreptului de autor dreptul de utilizare al acestor licenţe neputând fi transmis unei alte persoane conform art. 75 al.1 lit. b din legea nr. 8/1996 modificată.
Referitor la cele 20 CD-uri şi 7 E.-uri ridicate din sala de Internet a SC E. Computers SRL S susţine că la data controlului nu cunoaşte cui aparţineau dar a aflat ulterior că erau proprietatea inculp.O. F. şi a numitului E. J., client al sălii de internet , dar că nu a ştiut că au fost folosite .
Inculpata O. F. era angajată în baza unui control individual de muncă cu timp parţial la firmele SC E. Computers SRL şi SC E. SRL iar atribuţiile acesteia erau de a depana calculatoarele defecte, de a instala sistemele de operare şi celelalte programe necesare derulării normale a activităţii.
Martorul O. E. N., angajat al SC E. în funcţia de consilier juridic a arătat că o parte din suporturile CD identificate de organele de poliţie aveau inscripţia E. şi aparţineau inculpatei O. F. iar cu privire la cele 7 E. a arătat că în sala de internet nu există unitate E.. În susţinerea acestei afirmaţii în prezenţa organelor de cercetare a introdus unitatea de CD – S. un E. care nu a putut fi vizionat.
In această situaţie s-a apreciat că E.-urile nu au fost aduse de făptuitorul E. J. pentru a fi utilizate prin comunicarea publică în sala de internet, lipsind intenţia infracţională a făptuitorului.
C de al doilea martor U. J. supraveghetor de sală a arătat că sporturile E. găsite de organele de poliţie la SC E. SRL cu ocazia controlului efectuat nu aparţineau acestei societăţi ci fuseseră aduse de un client E. J..
Suporturile CD găsite la societatea susmenţionată erau folosite de inculpata O. F. prin activitatea sălii pentru a instala softuri pe sisteme de calcul P. 97 şi N., formata calculatoare, ştergea softul existent, într-un sistem de calcul pentru că nu mai funcţiona corespunzător şi reinstala cu ajutorul CD-urilor.
La data de 10 februarie 2006, după efectuarea controlului de către organele de cercetare penală ,inculpatul F. E. a solicitat înscrierea societăţii SC E. Computers SRL la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care cu adresa nr. 2014 din 27 februarie 2006 a comunicat faptul că societatea a fost înregistrată în registrul programelor pentru calculator şi desfăşoară activităţi de închiriere a programelor pentru calculator.
Aşadar, din actul de trimitere în judecată s-a reţinut că în urma controlului efectuat la data de 23 ianuarie 2006 pe linia respectării dreptului de autor şi a drepturilor conexe, de către SC E. Computers SRL S al cărei administrator a fost inculpatul F. E., s-au găsit un număr de 20 suporturi CD şi 7 E. dar acesta a deţinut şi a închiriat la punctul de lucru produse pirat, respectiv sporturi de memorie E. şi CD în scopul utilizării către public.
Din probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, nu a rezultat cu certitudine că inculpatul F. E. a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată, întrucât nu a cunoscut existenţa în sala de internet a suporturilor CD şi E. pirat , motivat de faptul că, aşa cum s-a reţinut şi în actul de trimitere în judecată, suporturile E. găsite de organele de poliţie la SC E. Computers SRL S cu ocazia controlului efectuat, nu aparţineau acestei societăţi ci fuseseră aduse de un client, respectiv E. J..
Această situaţie s-a coroborat cu depoziţia martorului E. J. dată în faţa instanţei, martor care a fost audiat la solicitarea inculpatului F. E., care, de asemenea, a fost cercetat de organele de poliţie în rechizitoriu, reţinându-se că E.-urile nu au fost aduse de acesta pentru a fi utilizate prin comunicare publică în sala de internet,lipsind intenţia infracţională a acestuia.
La această concluzie s-a ajuns, aşa cum s-a reţinut şi în rechizitoriu întrucât în sala de internet nu exista unitate E., încercându-se folosirea unui suport E. acesta nu a funcţionat.
In susţinerea acestei afirmaţii, s-a precizat că în prezenţa organelor de poliţie s-a introdus în unitatea CD-S. un E. care nu a putut fi vizionat.
In acest context şi cu această motivaţie s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul E. J. care nu a fost audiat ca martor în cauză pe parcursul urmăririi penale ci numai pe parcursul judecăţii.
Faptul că E.-urile nu aparţineau SC E. Computers SRL S a fost confirmat şi de martorul U. J., care în depoziţiile date a relatat că E.-urile fuseseră aduse de un client al sălii.
Aşa cum s-a arătat din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul F. E. nu ştia de existenţa în sala de calculatoare a celor 20 suporturi CD şi a celor 7 E., faptul fiind confirmat de către inculpata O. F., cu ocazia audierii de către instanţă.
Fiind audiată de către instanţa de judecată, inculpata O. F. a arătat că a lucrat cu program parţial de numai 3 ore la cele două societăţi administrate de inculpatul F. E. care aveau închiriate o sală de internet la Casa de Cultură a T dar cele două societăţi nu-şi desfăşurau activitatea în acelaşi timp.
Cu ocazia audierii, aceasta a arătat că folosea în sala de internet numai copii de siguranţă ale CD-urilor iar originalele erau păstrate la sediul firmei pentru a nu se deteriora, softurile pe care le folosea nefiind pirate, a recunoscut că de la sala de internet au fost ridicate de organele de poliţie care nu au verificat şi hard-discurile existente în sală un număr de 20 suporturi CD şi 7 E. din care 15 suporturi CD îi aparţineau şi, de asemenea, a mai arătat că un număr de 7 CD-uri dintre suporturile ridicate de organele de poliţie fuseseră obţinute gratuit iar restul până la 20 erau copii de siguranţă ale suporturilor originale.
Martorul H. J. a declarat că a lucrat ca supraveghetor de sală la SC E. Computers SRL împreună cu inculpata O. F., care era şefă de sală,iar în sala de internet nu puteau fi vizionate filme pe E. şi nici pe CD şi nu vindeau programe ci vindeau utilizatorilor timp pe internet ( fila 60 dosar instanţă).
Analizând situaţia de fapt reţinută în cazul inculpatului F. E., în raport cu dispoziţiile legale susmenţionate, s-a constatat că acesta nu a săvârşit niciuna din acţiunile enunţate de aceste dispoziţii legale, situaţie în care s-a apreciat că în baza art. 11 pct.2 lit. a c.p.p., rap. la art. 10 lit. c c.p.p., se impune achitarea acestuia.
S-a mai arătat că din probele administrate în cauză, nu a rezultat că inculpatul F. E. a oferit, a distribuit, a deţinut, a depozitat sau a transportat sau a distribuit mărfuri pirat şi nici faptul că a deţinut în scopul utilizării prin comunicare publică a unor astfel de mărfuri.
Inculpata O. F. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 139/9 din legea nr. 8/1996 cu aplic. art. 41 alin.2 c.p., potrivit cărora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă reproducerea neautorizată pe sistem de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare, executare , afişare, ori transmitere în reţea internă.
Şi în cazul inculpatei O. F., s-a apreciat că din probele administrate în cauză nu a rezultat cu certitudine că a reprodus pe sisteme de calcul programe pentru calculator prin instalare, stocare, rulare sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă, situaţie în care s-a constatat că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 139/9 din legea nr. 8/1996 şi în consecinţă, în baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. c c.p.p., s-a impus achitarea acesteia.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l O l t, în motivare arătând că s-a făcut o apreciere greşită a probelor administrate deoarece Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a stabilit că 7 E.-uri şi 20 compact discuri sunt produse pirat, E.-urile conţinând opere audiovizuale, iar CD-urile, programe pentru calculator.
Pe de altă parte, SC E. COMPUTERS SRL S nu a prezentat licenţe sau autorizări din partea titularilor de drepturi, pentru reproducerea şi utilizarea programelor pentru calculator în condiţiile în care la punctul de lucru se desfăşura activitate de comunicare publică, cu ajutorul a 26 unităţi centrale de calculator, iar potrivit art.75 alin.1 lit.b din Legea nr.8/1996 dreptul de utilizare al licenţelor nu poate fi transmis unei alte persoane.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate şi examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea apreciază că este nefondat sub aspectul temeiului în baza căruia a fost achitată inculpata O. F. şi sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile.
Inculpatul F. E. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art.1396 alin.2,3 şi 4 din Legea 8/1996 modificată cu aplicarea art.33 lit.a cod penal şi art.41 alin.2 cod penal.
Potrivit art.1396 alin.2 din Legea 8/1996 „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă, oferirea, distribuirea, deţinerea ori depozitarea sau transportul în scopul distribuirii de mărfuri pirat, precum şi deţinerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice”.
La aliniatul 3 este prevăzută fapta de la aliniatul 2, dacă este săvârşită în scop comercial, iar aliniatul 4 stabileşte pedeapsa pentru închirierea sau oferirea spre închiriere de mărfuri pirat.
Potrivit acestei încadrări juridice, fapta inculpatului F. E. se limitează doar la cele 7 E.-uri şi 20 CD-uri, care, potrivit raportului întocmit de P. sunt produse pirat.
Ori, aşa cum rezultă din probele administrate, cele 7 E.-uri aparţineau numitului E. J. şi nu puteau fi vizionate în sala de INTERNET, deoarece pe calculatoarele existente în sală nu existau dispozitive de citire a E.-urilor.
În aceste condiţii nu i se poate imputa inculpatului F. E. că numitul E. J. avea asupra sa cele 7 E.-uri pe care oricum nu le putea folosi din motivele arătate mai sus.
Referitor la cele 20 CD-uri, acestea au fost aduse în incinta sălii de INTERNET de inculpata O. F., care era angajată în baza unui contract individual de muncă, având atribuţii de a depana calculatoarele defecte, de a instala sisteme de operare şi celelalte programe necesare derulării activităţii celor două societăţi.
CD-urile respective conţineau copii de siguranţă ale unor programe originale, efectuate de inculpată, pentru care societatea avea licenţă, unele dintre programe putând fi descărcate gratuit cu ajutorul J..
În acest context,în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului F. E. pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpata O. F. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunea prev.de art.1399 din Legea 8/1996 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, text care prevede că „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă, reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă”.
Din încadrarea juridică dată în actul de sesizare, rezultă că această inculpată a fost acuzată de faptul că a folosit fără drept sisteme de calcul a programelor pentru calculator fără a avea autorizaţie.
Deşi din expunerea stării de fapt arătată în rechizitoriu, ar rezulta că şi inculpatul F. E. ar fi acuzat de această infracţiune, Curtea apreciază că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive atât sub aspectul laturii subiective, cât şi a laturii obiective ale acestei infracţiuni în privinţa nici uneia dintre inculpaţi.
Astfel, aşa cum rezultă din nota de constatare întocmită de Garda Financiară O la 21 februarie 2006 (fila 53 dosar u.p) precum şi din copiile facturilor aflate la filele 65 - 67 , 68-70, 119-120, SC E. COMPUTER SRL avea achiziţionate legal 9 licenţe Windows 98, şi 8 licenţe Windows XP I. F..
Pe de altă parte, conform contractului de închiriere încheiat la 20 septembrie 2004 (pag.80 u.p) SC E. COMPUTER SRL S a închiriat de la SC B şi B CONSULT SRL S, 20 de sisteme de calcul E. 3, în vederea utilizării lor în sala de INTERNET a societăţii E. COMPUTER SRL S, existând 20 licenţe Windows 98, 23 licenţe N. P. 97, 2 licenţe Windows XP Profesional, 1 licenţă Windows 2000.
În condiţiile în care au fost închiriate 20 de sisteme de calcul, logic se presupune că s-au transmis şi programele existente pe calculatoarele respective pentru care era deţinută licenţa, nefiind incidente dispoziţiile art.75 alin.1 lit.b din Legea 8/1996 modificată, deoarece s-a transmis dreptul de folosinţă al sistemelor de calcul şi nu dreptul de a utiliza licenţa programelor respective.
Referitor la cele 20 CD-uri, aşa cum s-a arătat mai sus, acestea erau copii de siguranţă ale programelor de calculator pentru care exista licenţă, unele programe putând fi descărcate cu titlu gratuit prin intermediul J..
În aceste condiţii temeiul corect al achitării inculpatei O. F. este art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d cod procedură penală, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiective şi al laturii subiective ale infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată.
Deoarece pentru programele folosite exista licenţă, Curtea apreciază că partea civilă N. D. nu a suferit vreun prejudiciu material sau moral, motiv pentru care se va respinge acţiunea civilă formulată de aceasta.
Totodată se va lua act că Ro-B. ROMANIAN P. B. D. U. şi ELECTRONIC ARTS J.. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
În consecinţă, ţinând cont de dispoz.art.379 alin.1 pct.2 lit.a cod procedură penală, se va admite apelul, se va desfiinţa în parte sentinţa, în sensul schimbării temeiului achitării inculpatei O. F., în art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d cod procedură penală.
Se va respinge acţiunea civilă formulată de N. D..
Se va lua act că RO-B. ROMANIAN P. B. D. U. şi ELECTRONIC ARTS J.. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Văzând şi dispoziţiile art.192 alin3 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l O l t, împotriva sentinţei penale nr. 21 din 18 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t, în dosarul nr(...).
Desfiinţează în parte sentinţa în sensul că schimbă temeiul achitării inculpatei O. F. în art.11 pct.2 lit. a rap la art.10 lit. d CPP.
Respinge acţiunea civilă formulată de N. D..
Ia act că Ro B. Romanian P. B. D. U. şi Electronic Arts J., nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului din care 600 lei reprezentând onorariul apărători oficiu pentru inculpaţi se va vira din contul Ministerului Justiţiei în contul Baroului D.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunţată în şedinţă publică de la 8 iulie 2009.
