R O M Â N I A
CURTEA DE A P E L O R A D E A
Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal
D E C I Z I A nr. 83/2008 – A/C
Şedinţa publică din 9 septembrie 2008
Domenii: Obligatia de a face. Tranzactii bancare prin Internet. Certificate digitale - Septembrie 2008 - Curtea de Apel Oradea
Pe rol fiind soluţionarea apelului c o m e r c i a l d eclarat de apelanta reclamantă (...) L. J. SRL cu sediul în S M(...) judeţul S M în contradictoriu cu intimatele pârâte BANCA TRANSILVANIA SA SUCURSALA S M cu sediul în S M P-ţa 25 Octombrie nr. 12 judeţul S M şi BANCA TRANSILVANIA SA cu sediul în C N strada G. (...) nr. 8 judeţul C împotriva sentinţei nr. 138/LC din 28.02.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e în dosarul (...), având ca obiect obligaţie de a face.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi se prezintă reprezentantul intimatelor pârâte BANCA TRANSILVANIA Sucursala S M şi BANCA TRANSILVANIA C N consilier juridic J. G. I. în baza împuternicirilor nr. 7040/02.06.2008 şi 30792/27.05.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanţei că apelul este legal timbrat cu 39 lei taxă de timbru - OP 12/14.03.2008 - plus 0,3 lei timbru judiciar, după care:
Instanţa, nefiind alte cereri prealabile, acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul intimatelor pârâte BANCA TRANSILVANIA Sucursala S M şi BANCA TRANSILVANIA C N solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, pentru motivele arătate în întâmpinare. Consideră că nici excepţia nu este întemeiată, nici probatoriul solicitat nu este pertinent. Nu solicită cheltuieli de judecată.
C U R T E A D E A P E L
D E L I B E R Â N D
Asupra apelului c o m e r c i a l d e faţă constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 138/LC din 28.02.2008 T r i b u n a l u l S a t u M a r e a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi ai pârâtei invocate de reclamantă; a respins acţiunea comercială formulată de reclamanta (...) L. J. SRL cu sediul social în S M,(...), Jud. S M în contradictoriu cu pârâtele: I. BANCA TRANSILVANIA SA cu sediul social în C N,(...), Jud. C şi II. BANCA TRANSILVANIA SA – SUCURSALA S M, cu sediul în S M, P-ţa 25 Octombrie, nr.12, Jud. S M, pentru obligaţii de a face şi constatarea nulităţii.
Pentru a pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Privitor la excepţia invocată de reclamantă, aceea a lipsei calităţii de reprezentant ai pârâtelor în persoana celor care au formulat şi semnat întâmpinările depuse la dosar, analizată în baza art.137 (1) Cod de Procedură Civilă a fost găsită neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 142 din Legea 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de administraţie poate delega competenţe directorilor cu excepţia activităţilor de stabilire a direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare a societăţii, stabilirea sistemului contabil şi de control financiar, numirea şi revocarea directorilor, supravegherea activităţii acestora, pregătirea raportului anual, organizarea adunărilor generale şi implementarea hotărârilor acestora. Potrivit art. 143 ind. 1 alin. 1 şi 2 din Legea 31/1990, directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societăţii în limitele obiectului de activitate a societăţii, cu respectarea competenţelor exclusive prevăzute de lege sau de actul constitutiv.
Potrivit art. 14 şi 15 din Actul Constitutiv al BĂNCII TRANSILVANIA SA, Consiliul de Administraţie numeşte un număr maxim de 5 membri executori care asigură conducerea activităţii curente iar potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Băncii Transilvania, capitolul IV. pct. X, Direcţia juridică a băncii are printre atribuţii şi aceea de a susţine interesele băncii în faţa instanţelor judecătoreşti. Conform prevederilor art.14 şi 22 din actul „Regimul competenţelor şi semnăturilor din Banca Transilvania, sucursalele sunt reprezentate de directorul acesteia, prima semnătură şi de directorul de operaţiuni, a doua semnătură.
Astfel fiind, excepţia invocată de reclamantă a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cât priveşte fondul cauzei, prima instanţă a considerat neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă pentru următoarele considerente:
Între părţi s-a încheiat contractul privind efectuarea tranzacţiilor bancare prin internet nr. 157/20.02.2007 prin care pârâta Banca Transilvania SA – Sucursala S M alocă reclamantei în calitate de utilizator pentru uzul personal a unor drepturi neexclusiv, limitate şi revocabile, de acces la aplicaţia de internet E. : BT 24, funcţionalitatea acestei aplicaţii fiind prezentată în Anexa nr. 1 la contract „N. de V.” şi care este parte integrantă a contractului părţilor. Scopul încheierii contractului de către părţi a fost stabilit la cap. IV art. 3 din contractul depus la filele 10-18 din dosar, respectiv pentru efectuarea de către reclamantă – client a unor operaţiuni bancare prin intermediul reţelei INTERNET în conformitate cu prevederile legale, cu normele, procedurile şi condiţiile generale de afaceri ale BĂNCII.
În baza art. 8 din contract, reţine prima instanţă, reclamantei i s-a furnizat un certificat calificat care-i permite obţinerea de 10 certificate de autentificare având astfel posibilitatea de a accesa sistemul BT 24 prin 10 utilizatori cu sisteme de operare diferite, reclamanta efectuând după încheierea contractului peste 100 de plăţi prin platforma BT 24 fără a întâmpina vreun impediment. Cât priveşte cererea de eliberare de certificate digitale de autentificare, acestea sunt definite ca fiind mesaje electronice potrivit art. 1 lit. e) din contractul părţilor şi art. 4 pct. 11 din Legea 455/2001 neputând fi eliberate pe suport magnetic deoarece anulează sistemul de securitate a transmiterii de date. Privitor la compatibilitatea sistemului de plăţi online BT 24 cu sistemul de operare WINDOWS VISTA introdus de pârâtă la 1.02.2007 – pârâta desfăşoară activităţi de modificare a BT 24 urmând a fi compatibil cu noile sisteme de operare apărute. Referitor la capătul 2 din acţiunea reclamantei introductivă pentru comunicarea numelui persoanei sau a autorităţii care l-a autorizat pe numitul N. U. să verifice tranzacţiile efectuate de reclamantă, instanţa reţine faptul că acesta are calitatea de şef serviciu produse electronice retail, calitate în care are ca atribuţii de serviciu coordonarea, supravegherea şi asigurarea funcţionării în condiţii optime a serviciului BT 24. La reclamaţia depusă de reclamantă, această persoană în virtutea atribuţiilor de serviciu a făcut o vizualizare a numărului de tranzacţii efectuate de reclamantă prin intermediul serviciului BT 24, pentru a verifica veridicitatea şi temeiurile reclamantei, astfel că nu a fost încălcată obligaţia de confidenţialitate sau acces la secretul bancar.
Privitor la capătul de cerere 3 prin care se solicită constatarea nulităţii art. 37 din cadrul contractului încheiat între părţi, prima instanţă l-a găsit la fel neîntemeiat. Art. 37 din contract face referire la art.35, 36, 38 şi 39 prin care banca – pârâtă nu răspunde pentru pierderile de profit, daune materiale sau morale suferite de clienţi în cazurile stabilite de susnumitele articole. Cu aceste prevederi reclamanta a fost de acord semnând contractul fără obiecţiuni şi în concret nu se invocă nici un motiv de nulitate a acestuia iar potrivit art. 969 C.civ. contractele legal încheiate au putere de lege între părţi.
Faţă de cele reţinute mai sus, acţiunea reclamantei a fost apreciată ca neîntemeiată şi a fost respinsă pentru motivele de fapt şi de drept arătate, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel în termen, legal timbrat reclamanta (...) L. J. SRL solicitând instanţei admiterea acestuia şi schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii precizate.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că raţionamentul instanţei de fond în raport cu excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi ai Băncii Transilvania SA invocată de reclamantă nu subzistă, impunându-se admiterea excepţiei întrucât întâmpinarea pârâtelor şi înscrisurile depuse au fost formulate de către persoane nemandatate în acest sens de către Preşedintele Consiliului de administraţie al societăţii morale, aplicabile fiind prevederile art. 1432 alin. 1 şi 5 din Legea 31/1990, ale art. 83 alin. 1, art. 67, 68 Cod de Procedură Civilă, art. 5 alin. 1 din Legea 26/1990.
Apelanta a mai menţionat că în lipsa înscrierii acestor persoane în Registrul Comerţului de către persoana morală, mandatul nu poate fi prezumat, că societatea morală pe acţiuni este condusă de consiliul de administraţie în virtutea mandatului încredinţat de adunarea generală a acţionarilor, directorii mandataţi în funcţii decizionale făcând parte din Consiliul de administraţie în urma numirii de către acţionarii societăţii şi că în înscrisurile depuse la instanţă se arată că acestea sunt formulate prin reprezentanţii săi legali, împrejurare nesusţinută prin probe, respectiv înscrisul certificat în reprezentare eliberat de preşedintele Consiliului de administraţie.
Referitor la fondul litigiului, apelanta a precizat că cererea privind refuzul eliberării certificatului digital calificat rulabil sub sistemul de operare N. Windows Vista trebuie admisă raportat la prevederile art. 4 din contract, art. 5 şi 14 alin. 4 din Legea 455/2001, art. 28 din HG 1259/2001, că la dosar nu există nicio probă din care să rezulte că dl. N. U. are atribuţii de serviciu în ceea ce priveşte verificarea tranzacţiilor, că acesta era ţinut de respectarea secretului bancar – art. 111 din O.U.G. 99/2006 - şi că prin atitudinea băncii i-a fost încălcat dreptul la secretul corespondenţei şi la secretul operaţiilor bancare şi comerciale.
De asemenea apelanta a mai învederat instanţei că şi cel de-al treilea capăt de cerere trebuie admis atât potrivit art. 78 şi 79 din Legea 296/2004 care reglementează că o clauză contractuală este nulă dacă creează un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor cât şi potrivit art. 22, 41 din Legea 455/2001 şi art. 14 alin. 2 din HG 1259/2001.
În drept au fost invocate prevederile art. 282 alin. 1, art. 292 alin. 1, art. 296, art. 298 Cod de Procedură Civilă, art. 1432 alin. 1 din Legea 31/1990 raportat la art. 83 alin. 1, art. 67, 68 Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 1432 alin. 5, art. 143 alin. 5 din Legea 31/1990, art. 5, 22 şi 41 din Legea 455/2000 raportat la prevederile art. 14 alin. 2, art. 28 din HG 1259/2001, art. 78, 79 din Legea 296/2004, art. 969 Cod Civil, art. 4 din contract, art. 111 din O.U.G. 99/2006, art. 6 paragraf 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ratificată prin Legea 30/1994.
Intimatele Banca Transilvania SA şi Banca Transilvania SA Sucursala S M prin întâmpinările formulate au solicitat respingerea apelului.
În esenţă s-a arătat că excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi ai Băncii Transilvania SA este neîntemeiată raportat la art. 143 din Legea 31/1990, cap. IV pct. x ‚ cap. VI pct. c şi pct. c2, cap VI pct. f din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Băncii Transilvania precum şi la prevederile art. 14 şi 22 din Regulamentul competenţelor şi semnăturilor în Banca Transilvania.
În privinţa fondului litigiului, intimatele au menţionat pe de o parte că apelantei i s-a furnizat un certificat calificat care-i permitea obţinerea de zece certificate de autentificare având posibilitatea de a accesa sistemul BT 24 prin 10 utilizatori cu sisteme de operare diferite, iar pe de altă parte că sistemul Windows Vista a fost lansat pe piaţă la 01.02.2007 şi că deşi o perioadă nu a fost operaţional în prezent poate fi utilizat.
De asemenea intimatele au mai subliniat că d-l N. U. are calitatea de şef de serviciu produse electronice retail, că atribuţiile sale de serviciu constau în coordonarea şi supravegherea serviciului BT 24 şi că dată fiind plângerea formulată de apelantă aceasta a verificat tranzacţiile reclamantei doar vizualizându-le, astfel că nu poate fi vorba de nerespectarea obligaţiilor de confidenţialitate.
În privinţa celui de-al treilea capăt de cerere din acţiunea reclamantei apelante intimata a precizat că nu sunt incidente prevederile art. 78 din Legea 296/2004 din moment ce reclamantei i s-a furnizat un certificat care-i permitea obţinerea de zece certificate de autentificare aşa încât nu se poate pune problema unui dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
În drept au fost invocate prevederile art. 142, 143 alin. 1 şi 4, art. 1431 alin. 1 şi 2 din Legea 31/1990, art. 111, art. 116 din O.U.G. 99/2006, art. 969, art. 78 din Legea 296/2004, art. 4 pct. 1 din Legea 455/2001.
Examinând hotărârea apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, instanţa a reţinut următoarele:
Curtea de Apel apreciază, contrar susţinerilor apelantei, că excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi ai pârâtelor în persoana celor care au formulat şi semnat întâmpinările de la dosar a fost legal soluţionată şi argumentată de către prima instanţă.
În acest context, observaţiile apelantei legate de faptul că întâmpinările şi înscrisurile depuse la dosar au fost semnate de persoane nemandatate în acest sens de către preşedintele consiliului de administraţie nu sunt fondate.
Art. 14 şi 15 din Actul constitutiv al Băncii Transilvania prevede că Consiliul de administraţie numeşte un număr de maxim cinci directori executivi iar Regulamentul de organizare şi funcţionare al Băncii Transilvania la capitolul VI pct. c reglementează că directorul executiv este coordonator al Direcţiei juridice şi contencios.
De asemenea, în acelaşi regulament la capitolul X se arată că printre activităţile specifice desfăşurate de direcţia juridică şi contencios este şi aceea de a susţine în faţa instanţelor judecătoreşti şi a organelor administraţiei de stat competente interesele Băncii Transilvania.
Pe de altă parte, în documentul intitulat Regimul competenţelor şi semnăturilor în Banca Transilvania la art. 3 alin. 2 se prevede că documentele cu putere juridică adică care angajează patrimonial banca centrală şi orice alte documente care angajează patrimoniul băncii sunt semnate cu două semnături: directorul general şi directorul general adjunct care pot avea ca înlocuitori directorii executivi şi directorul direcţiei de specialitate.
În acelaşi document la art. 14 se specifică că în privinţa unităţilor teritoriale documentele care angajează patrimoniul Băncii Transilvania, adică documentele cu putere juridică şi orice alte documente care ies din sucursală vor fi semnate cu două semnături: directorul sucursalei şi directorul operaţiuni.
În raport cu aceste considerente şi văzând înscrisurile de la dosar ce emană de la pârâte este evident că acestea au fost efectuate de reprezentanţii legali ai băncii.
Se mai impune a se sublinia că actul constitutiv al Băncii este înscris în Registrul Comerţului, aşa încât toate prevederile acestuia, inclusiv cele referitoare la comitetul de management şi conducere operativă, sunt opozabile erga omnes.
Nici observaţiile apelantei cu privire la fondul litigiului nu sunt întemeiate.
Cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la eliberarea certificatelor digitale de autentificare compatibile cu orice sistem de operare funcţional care să includă şi browserul Internet Explorer necesare pentru a rula aplicaţia BT 24 pentru sistemul de operare N. Windows Vista este pe de o parte neîntemeiată, din moment ce acesteia i s-a eliberat un certificat care-i permite obţinerea de zece certificate de autentificare, având posibilitatea de a accesa sistemul BT 24 prin 10 utilizatori cu sisteme de operare diferite, sistem în baza căruia reclamanta a şi efectuat 100 de plăţi, iar pe de altă parte lipsită de obiect întrucât în prezent banca a făcut toate demersurile pentru a se putea utiliza aplicaţia BT 24 compatibil cu Windows Vista.
În acest context, prevederile art. 4 din contract invocate de apelant ce vizează achiziţia echipamentului hardware necesar, a licenţelor ce se impun şi asigurarea conexiunii la internet, nu au nicio legătură cu primul capăt de cerere al reclamantei.
Pe de altă parte, în baza art. 8 din contract pârâta s-a obligat să pună la dispoziţia reclamantei pentru accesarea serviciului BT 24 zece certificate de autentificare, iar aceasta şi-a respectat obligaţia contractuală.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere pe bună dreptate instanţa de fond a arătat că domnul N. U. în virtutea atribuţiilor de serviciu şi ca urmare a reclamaţiei apelantei a făcut o verificare, vizualizând tranzacţiile efectuate de acesta din urmă, astfel că nu poate fi vorba de o încălcare a secretului corespondenţei şi operaţiunilor bancare, respectiv o nerespectare a secretului bancar.
De asemenea, nu se poate reţine nulitatea clauzei contractuale prevăzute la art. 37 pe motivul incidenţei art. 78 din Legea 296/2004 întrucât prin aceasta nu s-a dovedit în detrimentul reclamantului şi contrar cerinţelor bunei credinţe un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
Probele solicitate prin motivele de apel au fost apreciate ca inutile în soluţionarea cauzei.
Având în vedere considerentele expuse, apelul va fi respins ca nefondat conform art. 296 Cod de Procedură Civilă.
Instanţa va lua act de faptul că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul c o m e r c i a l d eclarat de apelanta (...) L. J. SRL în contradictoriu cu intimatele BANCA TRANSILVANIA SA SUCURSALA S M şi BANCA TRANSILVANIA SA C N împotriva sentinţei nr. 138 din 28.02.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e, pe care o menţine în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
D E F I N I T I V Ă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 9 septembrie 2008.