Consiliul Europei
Protocol din 28/01/2003
Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice

 

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 28/04/2009

Ratificat de Parlamentul României prin Legea nr.105/2009, cu următoarea rezervă:

 "România își rezervă dreptul de a nu aplica dispozițiile paragrafului 1 al art. 5 din Protocol, privind insulta având la bază o motivație rasistă și xenofobă."


    

    Statele membre ale Consiliului Europei și celelalte state participante la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, deschisă spre semnare la Budapesta la data de 23 noiembrie 2001, semnatare ale prezentului protocol,
    luând în considerare că scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi,
    amintind că toate ființele umane sunt născute libere și egale în demnitate și în drepturi,
    subliniind necesitatea garantării unei aplicări exhaustive și eficiente a tuturor drepturilor omului, fără diferențiere sau discriminare, așa cum sunt stipulate în instrumentele europene și în alte instrumente internaționale,
    convinse că faptele de natură rasistă și xenofobă constituie o violare a drepturilor omului și o amenințare pentru statul de drept și stabilitatea democratică,
    considerând că dreptul intern și dreptul internațional necesită reglementarea unor răspunsuri legale adecvate la propaganda de natură rasistă și xenofobă săvârșită prin intermediul sistemelor informatice,
    conștiente că propaganda acestor fapte este deseori incriminată de legislațiile naționale,
    având în vedere Convenția privind criminalitatea informatică, care prevede mijloace flexibile și moderne de cooperare internațională, și fiind convinse de necesitatea de a armoniza dispozițiile de drept substanțial privind lupta împotriva propagandei rasiste și xenofobe,
    conștiente că sistemele informatice oferă un mijloc fără precedent de facilitare a libertății de exprimare și de comunicare în lumea întreagă,
    recunoscând faptul că libertatea de exprimare constituie unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice și că aceasta constituie una dintre condițiile esențiale ale progresului și dezvoltării fiecărei ființe umane,
    preocupate totodată de riscul ca aceste sisteme informatice să fie utilizate cu rea-credință sau într-o manieră abuzivă în scopul difuzării unei propagande rasiste și xenofobe,
    convinse de necesitatea asigurării unui bun echilibru între libertatea de exprimare și o luptă eficientă împotriva faptelor de natură rasistă și xenofobă,
    recunoscând că prezentul protocol nu aduce atingere principiilor stabilite în dreptul intern privind libertatea de exprimare,
    ținând cont de instrumentele juridice internaționale adecvate în acest domeniu, în special de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Protocolul nr. 12 al acesteia privind interzicerea generală a discriminării, de convențiile Consiliului Europei existente privind cooperarea în materie penală, în special de Convenția privind criminalitatea informatică, Convenția internațională a Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială din 21 decembrie 1965, Acțiunea comună a Uniunii Europene din 15 iulie 1996, adoptată de Consiliu în temeiul art. K.3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, referitoare la acțiunea împotriva rasismului și xenofobiei,
    salutând recentele inițiative pentru o mai bună înțelegere și cooperare la nivel internațional, în scopul luptei împotriva criminalității informatice și a rasismului și xenofobiei,
    având în vedere Planul de acțiune adoptat de șefii de stat și de guvern din cadrul Consiliului Europei cu ocazia celui de-al doilea Summit (Strasbourg, 10-11 octombrie 1997), de a identifica răspunsurile comune la dezvoltarea noilor tehnologii, care să aibă la bază standardele și valorile Consiliului Europei,
    au convenit următoarele:

   CAPITOLUL I
  Dispoziții comune

   ARTICOLUL 1
  Scop

    Scopul prezentului protocol este de a completa, pentru părțile participante la acesta, dispozițiile Convenției privind criminalitatea informatică, deschisă spre semnare la Budapesta la data de 23 noiembrie 2001 (denumită în continuare Convenția), privind incriminarea faptelor de natură rasistă și xenofobă prin intermediul sistemelor informatice.

 

   ARTICOLUL 2
  Definiții

 

   1. în sensul prezentului protocol, material rasist și xenofob înseamnă orice material scris, orice imagine sau orice altă reprezentare de idei ori teorii, care susține, încurajează sau incită la ură, discriminare ori violență împotriva oricărei persoane sau a unui grup de persoane, pe considerente de rasă, culoare, ascendență, naționalitate ori origine etnică, precum și religie, dacă este folosit ca pretext pentru oricare dintre acești factori.
   2. Expresiile și termenii folosiți în prezentul protocol sunt interpretați în aceeași manieră în care sunt interpretați în Convenție.

 

   CAPITOLUL II
  Măsuri care trebuie luate la nivel național

   ARTICOLUL 3
  Distribuirea materialelor rasiste și xenofobe prin
intermediul sistemelor informatice

 

   1. Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte:
   - distribuirea sau alte forme de punere la dispoziția publicului, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor rasiste și xenofobe.
   2. O parte își poate rezerva dreptul de a nu prevedea răspunderea penală pentru faptele prevăzute la paragraful 1, atunci când materialul, așa cum este definit la art. 2 paragraful 1, susține, încurajează sau incită la o discriminare care nu este asociată urii ori violenței, cu condiția ca alte metode eficiente de răspuns să fie disponibile.
   3. Fără a prejudicia dispozițiile paragrafului 2, o parte își poate rezerva dreptul de a nu aplica paragraful 1, în cazul discriminărilor pentru care aceasta nu poate prevedea, ca urmare a principiilor stabilite în ordinea sa juridică internă referitoare la libertatea de exprimare, măsurile eficiente de răspuns prevăzute la paragraful 2.

 

   ARTICOLUL 4
  Amenințarea bazată pe o motivație rasistă și xenofobă

 

    Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte:
   - amenințarea, prin intermediul unui sistem informatic, cu săvârșirea unei infracțiuni grave, astfel cum este definită în dreptul intern, (i) a unor persoane pentru motivul apartenenței la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendență, naționalitate ori origine etnică, precum și religie, dacă este folosită ca pretext pentru oricare dintre aceste motive, sau (ii) a unui grup de persoane care se distinge prin una dintre aceste caracteristici.

 

   ARTICOLUL 5
  Insulta având la bază o motivație rasistă și xenofobă

 

   1. Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte:
   - insultarea în public, prin intermediul unui sistem informatic, (i) a unor persoane, pe motivul apartenenței la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendență, naționalitate ori origine etnică, precum și religie, dacă este folosită ca pretext pentru oricare dintre aceste motive, sau (ii) a unui grup de persoane care se distinge prin una dintre aceste caracteristici.
   2. O parte poate:
   a) fie să solicite ca infracțiunea prevăzută la paragraful 1 să aibă ca efect expunerea la ură, dispreț sau ridicol a persoanei ori a grupului de persoane menționat la paragraful 1;
   b) fie să își rezerve dreptul de a nu aplica, în totalitate sau în parte, paragraful 1.

 

   ARTICOLUL 6
  Negarea, minimalizarea grosolană, aprobarea sau justificarea
genocidului ori a crimelor împotriva umanității

 

   1. Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte:
   - distribuirea sau alte forme de punere la dispoziția publicului, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor ce neagă, minimalizează în mod grosolan, aprobă ori justifică actele constitutive ale genocidului sau ale crimelor împotriva umanității, astfel cum sunt definite în dreptul internațional și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra la data de 18 aprilie 1945 sau a oricărui alt tribunal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a cărui competență a fost recunoscută de către acea parte.
   2. O parte poate:
   a) fie să solicite că negarea sau minimalizarea grosolană, prevăzute la paragraful 1, este comisă cu intenția de a incita la ură, discriminare sau violență împotriva unei persoane ori a unui grup de persoane, pe considerente de rasă, culoare, ascendență, naționalitate sau origine etnică ori de religie, dacă este folosită ca pretext pentru oricare dintre aceste motive;
   b) fie să își rezerve dreptul de a nu aplica, în totalitate sau în parte, paragraful 1.

 

   ARTICOLUL 7
  Complicitatea

 

    Fiecare parte adoptă măsurile legislative și de altă natură care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiune, potrivit dreptului intern, când este comisă în mod intenționat și fără drept, complicitatea la comiterea oricăreia dintre infracțiunile prevăzute de prezentul protocol, cu intenția ca o asemenea infracțiune să fie comisă.

 

   CAPITOLUL III
  Relațiile dintre Convenție și prezentul protocol

   ARTICOLUL 8
  Relațiile dintre Convenție și prezentul protocol

 

   1. Art. 1, 12, 13, 22, 41, 44, 45 și 46 din Convenție se aplică, mutatis mutandis, acestui protocol.
   2. Părțile extind aria de aplicare a măsurilor definite la art. 14-21 și 23-35 din Convenție articolelor 2-7 din prezentul protocol.

 

   CAPITOLUL IV
  Dispoziții finale

   ARTICOLUL 9
  Exprimarea consimțământului de a deveni parte

 

   1. Prezentul protocol este deschis spre semnare statelor semnatare ale Convenției, care își pot exprima consimțământul să devină parte prin:
   a) semnarea fără rezerve de ratificare, acceptare ori aprobare; sau
   b) semnarea sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de ratificare, acceptare sau aprobare.
   2. Un stat nu poate semna prezentul protocol fără rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, nici nu poate depune un instrument de ratificare, acceptare sau aprobare decât dacă a depus sau depune simultan un instrument de ratificare, acceptare sau aprobare a Convenției.
   3. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare sunt înmânate secretarului general al Consiliului Europei.

 

   ARTICOLUL 10
  Intrarea în vigoare

 

   1. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care 5 state și-au exprimat consimțământul de a deveni parte la prezentul protocol în conformitate cu prevederile art. 9.
   2. Pentru orice stat care își va exprima ulterior consimțământul de a deveni parte la prezentul protocol, acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data semnării sale, fără rezerva ratificării, acceptării, aprobării sau depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare sau aprobare.

 

   ARTICOLUL 11
  Aderarea

 

   1. După intrarea în vigoare a prezentului protocol, orice stat care a aderat la Convenție va putea adera, de asemenea, la prezentul protocol.
   2. Aderarea se va efectua prin înaintarea către secretarul general al Consiliului Europei a unui instrument de aderare care va produce efecte începând din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii sale.

 

   ARTICOLUL 12
  Rezerve și declarații

 

   1. Rezervele și declarațiile formulate de către o parte privind o dispoziție a Convenției se vor aplica și prezentului protocol, cu excepția cazului în care partea declară altfel în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
   2. Printr-o notificare scrisă adresată secretarului general al Consiliului Europei, orice parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare, să declare că se prevalează de dreptul de a formula rezerva/rezervele prevăzută/prevăzute de art. 3, 5 și 6 din prezentul protocol. Totodată, o parte, în ceea ce privește prevederile prezentului protocol, se poate prevala de rezerva/rezervele prevăzută/prevăzute de art. 22 paragraful 2 și de art. 41 paragraful 1 din Convenție, indiferent de modul de implementare de către parte a Convenției. Nicio altă rezervă nu poate fi făcută.
   3. Printr-o notificare scrisă adresată secretarului general al Consiliului Europei, orice parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare, să declare că se prevalează de posibilitatea de a prevedea elemente suplimentare, astfel cum prevăd art. 5 paragraful 2 lit. a) și art. 6 paragraful 2 lit. a) din prezentul protocol.

 

   ARTICOLUL 13
  Statutul și retragerea rezervelor

 

   1. O parte care a formulat o rezervă în conformitate cu art. 12 o va putea retrage în totalitate sau în parte de îndată ce împrejurările o permit. Această retragere va intra în vigoare de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei. Dacă notificarea prevede că retragerea rezervei va intra în vigoare la o dată precizată în aceasta și această dată este ulterioară datei la care notificarea a fost primită de secretarul general, retragerea va intra în vigoare la acea dată.
   2. Secretarul general poate solicita periodic părților care au făcut una sau mai multe rezerve, în conformitate cu art. 12, să ia în considerare retragerea acestora.

 

   ARTICOLUL 14
  Aplicare teritorială

 

   1. Orice parte poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pe care se va aplica prezentul protocol.
   2. Orice parte poate, ulterior, printr-o declarație adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentului protocol asupra oricărui alt teritoriu specificat în declarație. în privința acestui teritoriu prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declarației de către secretarul general.
   3. Orice declarație făcută în aplicarea celor două paragrafe precedente poate fi retrasă, în ceea ce privește orice teritoriu specificat în această declarație, printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efecte în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării respective de către secretarul general.

 

   ARTICOLUL 15
  Denunțarea

 

   1. în orice moment, orice parte poate denunța prezentul protocol prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.
   2. Denunțarea va produce efecte în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

   ARTICOLUL 16
  Notificarea

 

    Secretarul general al Consiliului Europei notifică statelor membre ale Consiliului Europei sau statelor nemembre care au luat parte la elaborarea prezentului protocol, precum și fiecărui stat care a aderat la acesta sau a fost invitat să adere la acesta:
   a) orice semnare;
   b) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
   c) orice alt act, notificare sau comunicare care are legătură cu prezentul protocol.
    în acest sens, subsemnații, pe deplin autorizați în acest scop, au semnat prezentul protocol.
    încheiat la Strasbourg la data de 28 ianuarie 2003, în limbile engleză și franceză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus la Arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificată conformă cu originalul fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei, statelor nemembre care au luat parte la elaborarea prezentului protocol și oricărui stat care a fost invitat să adere la acesta.