CURTEA DE  A P E L   B U C U R E í…ž T I
SECí…¢IA A VIII-A  CONTENCIOS ADMINISTRATIV í…žI FISCAL
SENTINí…¢A CIVILÄ”š NR.1600
í…žEDINí…¢A PUBLICÄ”š DIN DATA DE 10.04.2009

 

Domenii: Contencios administrativ și fiscal - suspendare executare act administrativ. Protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Stocarea de date biometrice în pașapoarte electronice.

 

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții N. S. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROM탔šNIEI.
 

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 03.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 10.04.2009.

C U R T E A

 

Prin cererea înregistrată la 2.03.2009, reclamantul N. S. a chemat in judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând suspendarea Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice.

în motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 se încalcă prevederile Constituționale privitoare la viața intimă și privată a persoanei, precum și cele referitoare la libertatea de gândire, conștiință și religie.

Prevederile actului administrativ ce fac obiectul cererii sunt abuzive, contrare literei și spiritului Constituției, aducând atingere dreptului constituțional fundamental al persoanei la intimitate, precum Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, cât și legii speciale privind prelucrarea datelor și informațiilor cu caracter personal, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Măsura stocării într-un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei, ca parte componentă pașaportului, a unor date cu caracter personal și intim, cum sunt cele referitoare la imaginea facială și impresiunile digitale, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la intimitate al persoanei.

înregistrarea datelor cu caracter personal ale unei persoane pe un suport electronic, este de natură să le facă accesibile oricărei persoane care deține mijloacele tehnice de a le accesa.

Solicită instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu privire la existența cazului bine justificat și posibilitatea producerii unei pagube iminente, Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea condiției cazului bine justificat, se pot constata cu ușurință împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008, astfel:
- informațiile din memoria mediului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricât de criptate ar fi, pot fi citite într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) și chiar falsificate;
- exercitarea controlului total asupra cetățenilor. Se va ști în orice clipă unde suntem, cu cine suntem, tranzacțiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri și alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date;
- un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei nu pot fi detectate de simțurile fiziologice sau percepția umană. Deci nu vor putea fi evitate;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei (cip-ul S.) sunt sensibile la anumite tipuri de radiații ori la contactul cu surse încărcate cu electricitate;
- nu există posibilitatea alegerii între pașaportul biometric și pașaportul clasic (pe suport de hârtie). Persoana care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsită de serviciile publice, generând astfel o izolare și înstrăinare socială. Deci, persoanele fără cip nu există;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei reprezintă o sursă de informație gratuită pusă la dispoziție pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute public, fie din neglijență, fie intenționat.

De asemenea, solicită instanței să constate că este îndeplinită și condiția pagubei iminente, astfel:
- s-a dovedit că microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. í…¢. cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului S.;.
- pe termen M., cip-urile biometrice pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse întrucât permit identificarea unei persoane pe baza pașaportului alteia, fără a fi nevoie ca persoana identificată să fie de față (verificarea nu se mai realizează fizic, ci totul se bazează pe sistem). De aceea expunerea informațiilor digitale ale românilor fără discernământ discreționar reprezintă o acțiune foarte periculoasă pentru cetățenii români;
- evidența strictă a vieții personale, la toate nivelurile, elimină șansa de a repara o neglijență, o greșeală sau o neputință de plată, de exemplu față de o bancă. Este cazul cetățenilor americani cu dosar financiar (rău platnici). Dacă o persoană uită să facă o plată, este catalogată ca rău platnic toată viața și nu mai primește niciodată un împrumut.
- monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o amenințare la propria viață, dacă luăm în considerație ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi și la terorism, ucideri și crimă organizată.
- autentificarea biometrică se poate realiza chiar și atunci când persoana deținătoare a documentelor biometrice este decedată: este nevoie doar de imaginea facială și impresiunea digitală a unei persoane pentru a se retrage bani din cont sau se pot obține alte acțiuni financiare sau administrative. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungește chiar și atunci când omul este fără viață.

Mai mult au fost, de asemenea, violate și dispozițiile Legii nr.24/2000 privind metodologia de elaborare a actelor normative, cât și ale Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, opinia publică fiind agresată direct de aceste măsuri care necesitau o dezbatere publică minimă și prealabilă.

în drept, reclamantul își întemeiază contestația pe dispozițiile Legii nr. 554/2004  contenciosului administrativ, art. 20, 26 și 29 din Constituția României, art. 8 și 14 din Convenție.

La 02.04.2009, pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită instanței respingerea cererii de suspendare a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernu1ui nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, precum și a formei și conținutului acestora, formulată de reclamantul N. S., pentru următoarele motive:


1 - Excepția lipsei plângerii prealabile.
Potrivit art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

De asemenea din dispozițiile art. 14 din aceeași lege rezultă că obligația de a se adresa cu plângere prealabilă organului emitent al actului contestat, revine titularului dreptului subiectiv și în cazul în care acesta se adresează instanței competente cu o cerere de suspendare a executării actului administrativ. Numai după parcurgerea acestei etape prealabile persoana vătămată, dacă se consideră nemulțumită de răspunsul primit sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, va sesiza instanța în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii.

 

Astfel, reclamantul era obligat, conform dispozițiilor art. 12 din Legea nr.554/2004, să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile în condițiile și termenele prevăzute de art. 7, respectiv să depună la dosar copia plângerii prealabile împotriva actului administrativ contestat, având înscrisă data introducerii și numărul de înregistrare al Registraturii Generale a Guvernului României - Secretariatul General al Guvernului.
Pentru aceste motive, având în vedere că actele comunicate împreună cu citația, nu probează realizarea de către reclamant a procedurii administrative prealabile, solicită instanței să respingă cererea ca inadmisibilă.

2.. Pe fondul cauzei, acțiunea este neîntemeiată.
în situația în care se va respinge excepția mai sus invocată, asupra fondului cauzei, solicită respingerea cererii de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

1. Reclamantul nu face dovada îndeplinirii celor două condiții cumulative, prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, de admisibilitate a cererii de suspendare, ,,în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,” argumentația formulată privind în realitate fondul litigiului, respectiv nelegalitatea hotărârii de Guvern contestată.

Deși dispozițiile constituționale și cele ale legii speciale impun dovada existenței dreptului subiectiv și a unui interes legitim individual, direct și explicit, precum și existenței unei legături de cauzalitate între vătămarea dreptului sau a interesului legitim prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1566/2008 ( întrucât condițiile legale îl privesc strict pe reclamant, urmând a fi verificate de instanță în raport cu persoana acestuia) reclamantul a invocat principii sau drepturi constituționale care, însă, nu pot suplini obligațiile lui legale.

Faptul că actul administrativ contestat ar vătăma un interes legitim public nu îl dispensează pe reclamant de obligația de a justifica acel interes personal, direct și actual în promovarea acțiunii.

însă, analizând cererea de suspendare a executării actului administrativ, precum și motivarea în fapt a acesteia se poate constata că reclamantul nu a învederat în mod direct încălcarea unor drepturi fundamentale care să îl vizeze nemijlocit, să îi producă un prejudiciu personal și actual, ci a menționat numai aspecte generale. După cum se poate constata reclamantul nu face referire la o situație particulară, care să îl vizeze direct, ci a folosit termeni generali și situații generale.

în acest sens, Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice precum și a formei și conținutului acestora a fost emisă în temeiul dispozițiilor art. 108 din Constituție, republicată, ale dispozițiilor Legii nr. 248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr. 207/2008 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

2 Punerea în circulație a pașaportului electronic constituie o obligație asumată de România potrivit calității sale de membru al Uniunii Europene, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr.2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre și ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificațiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre, completată de Decizia Comisiei nr. C (2006)2909.
în acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, precum și a formei și conținutului acestora, a fost stabilită data de punere în circulație a pașapoartelor electronice, respectiv 1 ianuarie 2007. însă din motive obiective, determinate de necesitatea respectării procedurilor legale privind achizițiile publice, această dată a fost prorogată prin acte normative succesive, cel din urmă - H.G.571/2008 - stabilind ca aceasta să fie decembrie 2008.

Acesta a constituit termenul limită de punere în circulație a documentelor de călătorie electronice, întrucât România fusese notificată cu privire la declanșarea procedurii necontencioase, premergătoare acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție a Comunității Europene.

3. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea și completarea H.G. 557/2006 s-a avut în vedere cuprinderea, în cadrul aceluiași act normativ, a reglementărilor care vizează atât forma și conținutul pașapoartelor simple (contestate în prezenta cauză), cât și cel al pașapoartelor diplomatice, de serviciu, a persoanelor fără cetățenie, respectiv a documentelor de călătorie ce se eliberează refugiaților recunoscuți în baza  C o n v e n ț i e i   d e   l a   G e n e v a din 28 iulie 1951, ori persoanelor care au obținut protecție subsidiară conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, întrucât toate aceste documente urmează a fi produse ca ,, pașapoarte electronice.”

Totodată, actul normativ vizează și actualizează specificațiile tehnice pentru documentele amintite, având în vedere că acestea urmau să fie produse de Compania Națională-Imprimeria Națională”- S.A. și că rubricația, caracteristicile, numărul și tipul elementelor de siguranță ale acestora trebuie să respecte prevederile Regulamentului(CE) nr.2252/2004 și ale Deciziei Comisiei nr. C (2005)409 astfel cum a fost completată de Decizia Comisiei nr. C (2006)2909.

4. Referitor la încălcarea prevederilor constituționale privitoare la viața intimă și privată a persoanei, precum și cele referitoare la libertatea de gândire, conștiință și religie, prin punerea în circulație a pașapoartelor electronice precizează că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Regulamentul (CE)2252/2004, datele biometrice ale persoanei pot fi utilizate doar pentru verificarea autenticității documentului și a identității titularului pe baza elementelor comparabile direct. Acest lucru reiese explicit și din cuprinsul Legii nr.248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 207/2008, care, în secțiunea denumită ,,T. datelor persoanei” stabilește fără echivoc datele biometrice care se includ în pașapoartele electronice: imaginea facială și impresiunea digitală a două degete”(art.7). Aceste prevederi reprezintă garanții legale pentru cei vizați, cu privire la prelucrarea datelor personale - prin stabilirea clară a unui scop și a datelor biometrice incluse - astfel ca prelucrarea să nu se realizeze în mod arbitrar.

Trebuie precizat și faptul că alături de datele biometrice sus menționate, în cip-ul electronic sunt incluse (ca măsură de siguranță suplimentară) datele de identificare a persoanei, aceleași cu cele stocate în E. de citire optică vizibilă, în clar, pe fila informatizată din policarbonat. Alte date, de natura celor enumerate de reclamant nu fac obiectul includerii în pașapoartele electronice.

Respectarea specificațiilor tehnice cuprinse în deciziile comunitare, referitoare la realizarea cip-ului electronic, face ca datele incluse în acesta să nu poată fi citite decât de la foarte mică distanță, situație care exclude posibilitatea unei accesări neautorizate, ,,de la distanță, prin echipamente electronice cu ajutorul frecventelor radio (S. - radio frecquency idendification device),” respectiv ca fiecare purtător de pașaport cu date biometrice să devină vizibil în domeniul undelor radio, oriunde s-ar afla, fiind astfel posibile abuzuri pentru urmărirea semnalului în scopul urmăririi unei persoane pas cu pas.”
Mai trebuie menționat și faptul că dispozițiile hotărârii de Guvern privind condițiile de prelucrare a datelor incluse în pașapoarte au fost stabilite cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

De asemenea, subliniază și faptul că solicitarea eliberării unui pașaport simplu electronic este un drept și nu o obligație.

în acest sens, Legea nr. 248/2005, astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 207/2008, prevede și situații în care se poate elibera un pașaport simplu, temporar, document ce nu conține date biometrice și pe baza căruia se poate, de asemenea, călători în străinătate.
în concluzie, potrivit preambulului Regulamentului (CE) nr.2252/2004, armonizarea elementelor de securitate și integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente în perspectiva evoluțiilor ulterioare la nivel european care să facă documentul de călătorie mai sigur și să stabilească o corelație mai fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv, cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecției împotriva folosirii frauduloase a acestuia.

Așa fiind, ținând seama și de faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1566/2008 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 557/2006 asigură cadrul legal necesar emiterii pașaportului electronic, apreciază că suspendarea acestui act administrativ, cu caracter normativ, ar avea drept consecință imposibilitatea emiterii documentelor de călătorie și, prin urmare, nerespectarea de către România a obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Prin cererea înregistrată la Secretariatul General al pârâtului sub nr. 17/2793 din 09.03.2009, reclamantul a solicitat pârâtului revocarea Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice.

în acest fel, reclamantul a îndeplinit condiția prealabilă a sesizării autorității publice emitente a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, condiție impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel încât Curtea va respinge excepția lipsei procedurii prealabile ca neîntemeiată.

De asemenea, potrivit textului menționat, pentru admiterea cererii de suspendare a Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, se mai cer îndeplinite două condiții:
- să existe un caz bine justificat;
- să se prevină o pagubă iminentă.

în legătură cu prima condiție, art. 2 alin. 1 lit. t, arată că există un caz justificat dacă există împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

în speță, nu există asemenea împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității Hotărârii Guvernului României, nr.1566/2008 din (...) publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din (...) pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice.

Reclamantul face mai multe afirmații pe care nu le probează:
- informațiile din memoria mediului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricât de criptate ar fi, pot fi citite într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) și chiar falsificate;
- exercitarea controlului total asupra cetățenilor. Se va ști în orice clipă unde suntem, cu cine suntem, tranzacțiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri și alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date;
- un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei nu pot fi detectate de simțurile fiziologice sau percepția umană. Deci nu vor putea fi evitate;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei (cip-ul S.) sunt sensibile la anumite tipuri de radiații ori la contactul cu surse încărcate cu electricitate;
- nu există posibilitatea alegerii între pașaportul biometric și pașaportul clasic (pe suport de hârtie). Persoana care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsită de serviciile publice, generând astfel o izolare și înstrăinare socială. Deci, persoanele fără cip nu există;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei reprezintă o sursă de informație gratuită pusă la dispoziție pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute public, fie din neglijență, fie intenționat.

în acest fel, reclamantul nu a îndeplinit obligația prevăzută de art. 1169 C. civ., aceea de a proba cele afirmate.

Paguba iminentă constă, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș, în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Reclamantul invocă un prejudiciu material viitor și previzibil constând în:

- s-a dovedit că microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. í…¢. cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului S.;.
- pe termen M., cip-urile biometrice pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse întrucât permit identificarea unei persoane pe baza pașaportului alteia, fără a fi nevoie ca persoana identificată să fie de față (verificarea nu se mai realizează fizic, ci totul se bazează pe sistem). De aceea expunerea informațiilor digitale ale românilor fără discernământ discreționar reprezintă o acțiune foarte periculoasă pentru cetățenii români;
- evidența strictă a vieții personale, la toate nivelurile, elimină șansa de a repara o neglijență, o greșeală sau o neputință de plată, de exemplu față de o bancă. Este cazul cetățenilor americani cu dosar financiar (rău platnici). Dacă o persoană uită să facă o plată, este catalogată ca rău platnic toată viața și nu mai primește niciodată un împrumut.
- monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o amenințare la propria viață, dacă luăm în considerație ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi și la terorism, ucideri și crimă organizată.
- autentificarea biometrică se poate realiza chiar și atunci când persoana deținătoare a documentelor biometrice este decedată: este nevoie doar de imaginea facială și impresiunea digitală a unei persoane pentru a se retrage bani din cont sau se pot obține alte  acțiuni financiare sau administrative. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungește chiar și atunci când omul este fără viață.

í…ži cu această ocazie nu se respectă dispozițiile art. 1169 C. civ., care impun reclamantului proba celor afirmate.

Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.

                  

                                     PENTRU ACESTE MOTIVE
                                          îN NUMELE LEGII
                                             HOTǍRǍ텞TE:

Respinge excepția lipsei procedurii prealabile ce neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantului N. S. domiciliat în B,(...),  . 3,  . 60, sector 6 în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROM탔šNIEI cu sediul în B, E. E., nr. 1, sector 1.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
 

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2009.