Importanta stabilirii organului competent in investigarea infractiunilor informatice si din domeniul telecomunicatiilor
Potrivit Planului de actiuni intru eficientizarea interactiunii si colaborarii organelor de drept si de control in combaterea criminalitatii[1], o prima actiune care urma a fi intreprinsa in acest sens era evaluarea competentelor fiecarui organ de drept si de control pentru a evita dublarea atributiilor si paralelismul in activitatea lor, stabilirea principiilor de conlucrare a acestora, inclusiv a modului de sesizare a autoritatilor competente si de transmitere a materialelor relevante. Totodata, in corespundere cu Planul de Actiuni prioritare privind implementarea in anul 2007 a Planului de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana[2], in vederea consolidarii activitatii organelor nationale in domeniul luptei cu criminalitatea, urmau a fi implementate recomandarile Consiliului Europei privind delimitarea competentelor dintre Procuratura Generala, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei[3], Serviciul Vamal si Ministerul Afacerilor Interne[4].
Incalcarea prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural. Dispozitiile referitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, printre altele, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conform art.251 alin.(2) din Codul de procedura penala. In acest context, venim sa relevam problemele actuale si posibilele solutii la acest compartiment.
Cu toate ca in literatura de specialitate se opineaza, ca doar incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta instantei de judecata poate provoca nulitatea absoluta[5], practica judiciara nu face o delimitare la acest capitol, incluzând la temeiurile nulitatii si prorogarea competentei organului de urmarire penala.
[1] Hotarârea Guvernului nr.898 din 03.08.2004 cu privire la aprobarea Planului de actiuni intru eficientizarea interactiunii si colaborarii organelor de drept si de control in combaterea criminalitatii si coruptiei, Monitorul Oficial 138-146/1071, 13.08.2004.
[2] Hotarârea Guvernului nr.113 din 03.02.2007 cu privire la aprobarea Planului de actiuni prioritare privind implementarea in anul 2007 a Planului de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana, Monitorul Oficial 25-28/152, 23.02.2007.
[3] In continuare C.C.C.E.C.
[4] In continuare M.A.I.
[5] autorii Igor Dolea, Dumitru Roman, Tatiana Vizdoaga, Iurie Sedletchi, Valeria Sterbet, Vasile Rotaru, Raisa Botezatu, Adrian Cerbu, Sergiu Ursu si Ecaterina Erjiu, in lucrarea Codul de procedura penala, Comentariu, apreciaza, ca: „nu orice incalcare a prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal, atrage nulitatea actului procedural, ci numai incalcarile esentiale, adica numai acelea care afecteaza drepturile si interesele legitime ale partilor, aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, iar pentru a opera nulitatea mai este necesar ca abaterea sa nu poata fi inlaturata in alt mod, ceea ce inseamna ca, daca poate fi inlaturata in alt mod, anularea actului devine inutila” (Dolea Igor, Roman Dumitru, Vizdoaga Taliana, Sedletchi lurie, Sterbet Valeria, Rotaru Vasile, Botezatu Raisa, Cerbu Adrian, Ursu Sergiu si Erjiu Ecaterina. Codul de procedura penala. Comentariu. Ed. a II-a, Chisinau: Cartier juridic. 2005).
sursa