Tehnologiile informationale si criminalitatea informatica in Republica Moldova

Patrimoniul unic al companiei de telecomunicatii “Eventis Mobile” va fi vandut companiei ruse “I-Tel Sistem” pentru suma de 40 de milioane de lei. Cel putin aceasta a fost decizia luata de Comitetul de creditori a companiei, scrie agentia de presa Infotag.

La inceputul anului 2010, Agentia Nationala de Reglementare in Telecomunicatii a suspendat pe un termen de doua luni licenta “Eventis Mobile” din cauza nerespectarii angajamentelor, iar, in luna martie, instanta de judecata a initiat procesul de insolvabilitate.

sursa

In ultimele doua saptamini, in lista autoritatilor administratiei publice care beneficiaza de serviciile sistemului de telecomunicatii speciale al autoritatilor administratiei publice s-au mai inclus inca doua institutii de stat.

In scopul realizarii Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr. 887 din 24.09.2010 cu privire la modificarea Hotaririi Guvernului nr. 840 din 26.07.2004, I.S. „Centrul de telecomunicatii speciale” a conectat la sistemul de telecomunicatii al autoritatilor administratiei publice Comisia Nationala a Pietei Financiare si Agentia Achizitii Publice.

Pentru a crea conditii favorabile de implementare a noilor tehnologii informationale in activitatea autoritatilor administratiei publice si in scopul crearii subsistemelor care sunt incluse in sistemul „E-Guvernare”, I.S. „Centrul de telecomunicatii speciale” asigura functionarea, securitatea, deservirea, precum si perfectionarea sistemului de telecomunicatii al autoritatilor administratiei publice.

Ulterior se planifica conectarea centrelor raionale ale republicii, precum si a punctelor de trecere ai frontierei de stat la sistemul de telecomunicatii al autoritatilor administratiei publice.

sursa

Proiectul Hotaririi Guvernului a fost elaborat de Ministerul Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor in scopul asigurarii dreptului constitutional al populatiei Republicii Moldova la comunicare si in vederea asigurarii utilizatorilor din localitatile din stinga Nistrului (Transnistria) cu servicii de comunicatii electronice.

In conformitate cu hotarirea respectiva:

1. I.S. Camera Inregistrarii de Stat va inregistra agentii economici din localitatile din stinga Nistrului (Transnistria) care furnizeaza retele si/sau servicii de comunicatii electronice si va elibera acestora certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii conform legislatiei in vigoare a Republicii Moldova.

2. Se recomanda Agentiei Nationale pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei autorizarea si inscrierea in Registrul public al furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice a agentilor economici inregistrati conform pct.1 si eliberarea acestora a licentelor necesare pentru utilizarea resurselor de numerotare si/sau dupa caz a frecventelor sau canalelor radio.

3. Se recomanda furnizorilor de retele si/sau servicii de comunicatii electronice, autorizati conform legislatiei in vigoare a Republicii Moldova, realizarea masurilor necesare in vederea restabilirii interconectarii directe a retelelor de comunicatii electronice de pe ambele maluri ale r. Nistru.

4. Ministerul Finantelor va elabora, in termen de 10 zile, procedura efectuarii decontarilor cu furnizorii de servicii de comunicatii electronice din localitatile din stinga Nistrului (Transnistria).

5. Controlul asupra executarii prezentei hotariri se pune in sarcina Ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor.

Dorin Recean, viceministru comunicatiilor si tehnologiilor informationale a comunicat jurnalistilor ca din punct de vedere tehnic operatorii din Moldova au posibilitatea sa restabileasca interconectarea la telefonia fixa timp de o zi.

Conexiunea directa dintre reteaua de telefonie fixa a S.A. „Moldtelecom” si cea a operatorului de telefonie fixa din stinga r. Nistru S.A.T.I. „Interdnestrcom” nu exista din 9 septembrie 2003. Astfel, apelurile telefonice din/spre abonatii din stinga r.Nistru trec prin retelele operatorilor din alte state pentru a ajunge in reteaua a S.A. „Moldtelecom”, si respectiv, se taxeaza ca apeluri internationale.

sursa

 

 

Cele mai bune si interesante proiecte IT premiate la editia intai a concursului national „iTineret – Viitorul incepe cu tine”, in cele trei categorii: web site-uri, graficasi aplicatii sunt dezvoltate si in continuare.

Participarea la concursul „iTineret – Viitorul incepe cu tine” a generat noi colaborari intre tineri la diverse proiecte IT, i-a ajutat sa se orienteze intr-o directie IT anume si sa-i incurajeze sa fie mai activi si sa contribuie la dezvoltarea sectorul IT in Moldova. In urma concursului, detinatorii locurilor de frunte au devenit:

Categoria web site-uri: 
Locul I 
Sorin Boiestean (www.of-md.com), Roman Munteanu (www.casadecor.md), Valeriu Mazare (www.mobilemarketing.md) 
Locul II 
Vitalie Tudose (www.smile.md), Ion Calcea (www.curaj.tv), Grigoras Isidor (www.books.md) 
Locul III 
Filipp Gingota (www.indyolimp.in.md), Eugen Mirovschi (http://x-sempre.com)

Categoria grafica: 
Locul I 
Corneliu Comendant (TorrentsMD Adobe After Effects) 
Locul II 
Cornel Josan (www.meteo.dublu.ro) 
Locul III 
Dorel Cretu (The room)

Categoria aplicatii: 
Locul I 
Andrei Popa (Sistem de monitorizare si vizualizare cu folosirea GPRS), Denis Delimarschi (WeatherBar) 
Locul II 
Sergiu Ciumac (The Sound Fingerprinting System), Dragos Mocrii (SEOAnalytic) 
Locul III 
Sandu Cojocari (Conway’s game of life), Ahmed Umbatov (SmartPascal.exe)

Pe langa diplomele de gradul I, II si III, au fost inmanate si cateva premii speciale: o bursa de studii i-a fost oferita de catre compania StarNet luiAndrei Popa, detinatorului locului I la categoria Aplicatii, un premiu special din partea Moldcell i-a revenit lui Dragos Mocrii, cistigatorul locului II la categoria Aplicatii, pachete cu carti de la Societatea de Distributie a cartii Pro-Noi si doua oferte de munca de la companiaMoldtelecom. Ofertele de munca sunt valabile pe termen nelimitat, tinerii fiind asteptati sa devina noi angajati ai companiei dupa finalizarea studiilor.

Sergiu Ciumac, detinatorul locului doi, la categoria aplicatii a participat la cea de-a VIII editie a conferintei tehnico-stiintifice pentru studenti, aspiranti si tineri specialisti care a avut loc in capitala Kargastan-ului, orasul Biskek, in perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2010. Scopul acestei conferinte este schimbul de cunostinte si experiente in domeniul tehnologiilor informationale si comunicatiilor, precum si stimularea tinerilor specialisti catre realizarea lucrarilor stiintifice, inclusiv colaborare internationalain domeniul educatiei. Bursa de participare si reprezentare a Moldovei la Biskek i-a fost oferita de Uniunea Internationala a Comunicatiilor, la solicitarea Ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor al R. Moldova.

Un alt tanar, Andrei Popa, castigatorul bursei de studii din partea companiei StarNet si detinatorul locului I la categoria Aplicatii a devenit membru al Academiei de Stiinte a Moldovei. Acum, unul dintre proiectele sale „3D Sfera” este analizat de cateva companii internationale din Finlanda pentru a-i oferi finantare.

Tot in urma concursului datorita finalistilor concursului Dan Iftodi si Mihail Nertic, „iTineret - Viitorul incepe cu tine” organizatorii concursului acum au si un forum on-line care aduna participantii de la prima editie a concursului, precum si pe toti cei interesati de aceasta competitie sau de domeniul IT. Forumul serveste drept platforma de comunicare intre membrii sai.

Acum, tinerii elevi si studenti din toata Moldova sunt incurajati sa participe la cea de-a doua editie a concursului national „iTineret – Viitorul incepe cu tine”. Regulamentul concursului poate fi gasit pe site-ul www.itineret.md .

 

Concursul “iTineret -Viitorul incepe cu tine” se desfasoara la initiativa si sub patronajul ministrului TIC A. OLEINIC, cu sustinerea companiilor : I.S. CRIS Registru, S.A. Moldtelecom, Moldcell, Microsoft, Evisoft, Suncommunications, StarNet, I.S. Centrul National pentru frecvente radio, I.S. MoldData, precum si a partenerilor informationali: www.Unimedia.md, www.privesc.eu,www.allmoldova.md.

sursa

Agentia Nationala pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei (ANRCETI – www.anrceti.md) a desemnat SA „Moldtelecom” drept furnizor cu putere semnificativa pe piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea la un punct fix si pe piata accesului cu ridicata in banda larga. Hotararile Consiliului de Administratie al ANRCETI privind desemnarea SA „Moldtelecom” drept furnizor cu putere semnificativa pe cele doua piete au fost publicate astazi, 8 octombrie, in Monitorul Oficial.

Piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea cuprinde serviciul de acces la bucla/subbucla locala constituita dintr-o pereche de fire metalice din cupru, inclusiv accesul total sau partajat la bucla/subbucla locala, iar piata accesului cu ridicata in banda larga - serviciul de acces cu ridicata in banda larga bazat pe tehnologia xDSL (acces de tip „bit stream”), inclusiv capacitatea de transmitere asociata.

Initial Agentia a identificat pietele date drept susceptibile reglementarii preventive, dupa care, in baza analizei detaliate a acestora, a constatat lipsa concurentei efective pe ele si a stabilit ca SA „Moldtelecom” are putere semnificativa pe aceste piete. Conform Legii comunicatiilor electronice, un furnizor este considerat ca avand putere semnificativa pe o anumita piata relevanta in cazul in care acesta detine, conform analizei de piata corespunzatoare, o cota de piata egala sau mai mare de 35% si daca, in urma analizei de piata, Agentia constata ca pe aceasta piata nu exista concurenta efectiva.

ANRCETI a remis hotararile Consiliului sau de Administratie SA „Moldtelecom” si Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei (ANPC). Conform legislatiei in vigoare, ANPC urmeaza sa includa, in termen de 10 zile, furnizorul cu putere semnificativa pe cele doua piete relevante in Lista agentilor economici care au pozitie dominanta pe pietele relevante din domeniul comunicatiilor electronice si sa publice aceasta lista in Monitorul Oficial. La expirarea acestui termen, ANRCETI este in drept sa adopte o hotarare de impunere a obligatiilor speciale preventive furnizorului desemnat ca avand putere semnificativa pe cele doua piete relevante.

Proiectul hotararii privind impunerea obligatiilor speciale preventive SA „Moldtelecom” in legatura cu puterea sa semnificativa pe piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea la un punct fix si pe piata accesului cu ridicata in banda larga a trecut procedura de consultare publica si urmeaza a fi aprobat, in viitorul apropiat, in sedinta publica a Consiliului de Administratie al Agentiei. Scopul principal al actului de reglementare este de a inlatura efectele impactului negativ al puterii semnificative a SA „Moldtelecom” asupra pietelor susmentionate si a stimula dezvoltarea concurentei eficiente pe aceste piete.

sursa

 

 

Agentia Nationala pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei (ANRCETI – www.anrceti.md) a desemnat SA „Moldtelecom” drept furnizor cu putere semnificativa pe piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea la un punct fix si pe piata accesului cu ridicata in banda larga. Hotararile Consiliului de Administratie al ANRCETI privind desemnarea SA „Moldtelecom” drept furnizor cu putere semnificativa pe cele doua piete au fost publicate astazi, 8 octombrie, in Monitorul Oficial.

Piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea cuprinde serviciul de acces la bucla/subbucla locala constituita dintr-o pereche de fire metalice din cupru, inclusiv accesul total sau partajat la bucla/subbucla locala, iar piata accesului cu ridicata in banda larga - serviciul de acces cu ridicata in banda larga bazat pe tehnologia xDSL (acces de tip „bit stream”), inclusiv capacitatea de transmitere asociata.

Initial Agentia a identificat pietele date drept susceptibile reglementarii preventive, dupa care, in baza analizei detaliate a acestora, a constatat lipsa concurentei efective pe ele si a stabilit ca SA „Moldtelecom” are putere semnificativa pe aceste piete. Conform Legii comunicatiilor electronice, un furnizor este considerat ca avand putere semnificativa pe o anumita piata relevanta in cazul in care acesta detine, conform analizei de piata corespunzatoare, o cota de piata egala sau mai mare de 35% si daca, in urma analizei de piata, Agentia constata ca pe aceasta piata nu exista concurenta efectiva.

ANRCETI a remis hotararile Consiliului sau de Administratie SA „Moldtelecom” si Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei (ANPC). Conform legislatiei in vigoare, ANPC urmeaza sa includa, in termen de 10 zile, furnizorul cu putere semnificativa pe cele doua piete relevante in Lista agentilor economici care au pozitie dominanta pe pietele relevante din domeniul comunicatiilor electronice si sa publice aceasta lista in Monitorul Oficial. La expirarea acestui termen, ANRCETI este in drept sa adopte o hotarare de impunere a obligatiilor speciale preventive furnizorului desemnat ca avand putere semnificativa pe cele doua piete relevante.

Proiectul hotararii privind impunerea obligatiilor speciale preventive SA „Moldtelecom” in legatura cu puterea sa semnificativa pe piata accesului cu ridicata la infrastructura de retea la un punct fix si pe piata accesului cu ridicata in banda larga a trecut procedura de consultare publica si urmeaza a fi aprobat, in viitorul apropiat, in sedinta publica a Consiliului de Administratie al Agentiei. Scopul principal al actului de reglementare este de a inlatura efectele impactului negativ al puterii semnificative a SA „Moldtelecom” asupra pietelor susmentionate si a stimula dezvoltarea concurentei eficiente pe aceste piete.

sursa

 

 

O alta lacuna legislativa tine de organul de urmarire penala[1]competent in conducerea urmaririi penale in cazul infractiunilor informatice si infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor.

Prin ordinul Procurorului General nr.348/15 din 12.12.2005^[2], Procuratura Anticoruptie a fost investita cu atributii de conducere a urmaririi penale pe cauzele penale investigate de ofiterii C.C.C.E.C.^[3]

Daca, Legea cu privire la Procuratura din 2003[4], doar prevedea existenta procuraturilor specializate, inclusiv anticoruptie, in sistemul organelor Procuraturii, fara a reglementa competenta acesteia^[5], atunci noua Lege cu privire la Procuratura din 2008[6], prevede ca Procuratura anticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie si isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii^[7].

Regulamentul Procuraturii anticoruptie aprobat prin ordinul Procurorului General nr.94/22 din 2005, care de altfel, nepublicat oficial^[8], mentioneaza ca: Procuratura anticoruptie este un organ specializat al Procuraturii, investit cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei pe intreg teritoriul Republicii Moldova^[9].

Pe când, in Codul de procedura penala unica reglementare procesuala care prevede existenta procuraturii specializate, de la art.52 alin.(2) din CPP, nu face vreo delimitare dintre competenta procuraturilor teritoriale si a Procuraturii anticoruptie, precum o face Legea cu privire la Procuratura, care de altfel nici nu poate fi considerata ca fiind o prevedere procesual penala, reiesind din dispozitia art.2 alin.(4) din Codul de procedura penala.

Dat fiind faptul, ca legislatia in vigoare prevede in competenta Procuraturii anticoruptie doar combaterea infractiunilor de coruptie, in aceasta stare de fapt ramâne incerta problema referitor la: de competenta carei procuraturi este conducerea urmaririi penale in cauzele privind infractiunile informatice si celor din domeniul telecomunicatiilor exercitate de catre organul de urmarire penala al C.C.C.E.C.[10]

Mai mult decât atât, in corespundere cu prevederile art.4 alin.(4) al Legii 20/2009, in cazul infractiunilor informatice, Procuratura Generala:

a)     coordoneaza, conduce si exercita urmarirea penala;

b)    dispune, in cadrul desfasurarii urmaririi penale, la solicitarea organului de urmarire penala sau din oficiu, conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, fata de care exista pericolul distrugerii ori alterarii;

c)     reprezinta invinuirea, in numele statului, in instanta de judecata.

Prin Hotarârea Parlamentului privind aprobarea structurii Procuraturii Generale[11], in noua structura a Procuraturii Generale a fost prevazuta existenta Sectia tehnologii informationale si investigatii ale infractiunilor in domeniul informaticii[12].

Divergentele si, pe alocuri, omisiunile legislative, creeaza, astfel, un conflict de competenta, intre Procuratura Generala (Sectia tehnologii informationale si investigatii ale infractiunilor in domeniul informaticii), procuraturile teritoriale si Procuratura specializata anticoruptie. Cu toate ca, potrivit art.271 alin.(3) din Codul de procedura penala, conflictul de competenta intre organele de urmarire penala este inadmisibil.

In acest context, este de mentionat Raportul de evaluare a Republicii Moldova la primul ciclu de evaluare, adoptat de GRECO la 17.10.2003. Printre prescriptiile adresate Moldovei a fost recomandata^[13] organizarea Serviciului Anticoruptie al Procuraturii cu o structura ce ar asigura o interfata adecvata celei a C.C.C.E.C. Astfel, Procuratura anticoruptie vine sa asigure o functionare eficienta a C.C.C.E.C., la toate compartimentele, inclusiv la compartimentul combaterii informatice si in domeniul telecomunicatiilor.

Conchidem ca, legislatia procesuala penala urmeaza sa prevada ca conducerea urmaririi penale exercitate de catre organul de urmarire penala al C.C.C.E.C. pe orice cauza penala aflata in competenta Centrului sa fie atribuita Procuraturii anticoruptie, ca o procuratura specializata, delimitând-o de cea a procuraturilor teritoriale. Totodata, in ceea ce priveste organul de urmarire penala (adica procurorul) competent a conduce urmarirea penala in cazul infractiunilor informatice si infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor urmeaza a fi cel stabilit conform regulilor procesuale generale, prevazute de art.257 din Codul de procedura penala.

________________

[1] Procurorul, in sensul art.253 din Codul de procedura penala

[2] Nepublicat oficial.

[3] GRECO. Directia Generala pentru Drepturile omului si Probleme Juridice Serviciul Monitorizari. Primul ciclu de evaluare. Supliment la Raportul de conformitate al Republicii Moldova, adoptat de GRECO la cea de a 36-a reuniune plenara, Strasbourg, 11-15 februarie 2008, pag.4. http://www.procuratura.md/file/Greco%20RC1%282005%294_Add_Moldova_MD.pdf

[4] Legea nr.118 din 14.03.2003 cu privire la Procuratura, Monitorul Oficial 73-75/328, 18.04.2003.

[5] Art.15 alin.(1) lit.d) din Lege.

[6] Legea nr.294 din 25.12.2008 cu privire la Procuratura, Monitorul Oficial 55-56/155, 17.03.2009.

[7] Art.25 alin.(2) din Lege. Aceasta prevedere legala stabileste, de altfel, competenta materiala si teritoriala.

[8] Ceea ce ar putea provoca unele deficiente in privinta asigurarii dreptului persoanei la un proces echitabil, prin prisma Conventiei cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului, tinând cont de „accesibilitatea legii”.

[9] Pct.1.2 din Regulament.

[10] Problema existenta si in privinta infractiunilor economice, etc.

[11] Hotarârea nr.77 din 04.05.2010 Parlamentului privind aprobarea structurii Procuraturii Generale, Monitorul Oficial 78-80/227, 21.05.2010.

[12] Regulamentul sectiei este in proces de elaborare.

[13] Pct. VIII al Raportului.

In anul 2006 si 2008 la art.269 din Codul de procedura penala au fost operate anumite modificari si completari prin care a fost extinsa competenta materiala a organului de urmarire penala al C.C.C.E.C. Astfel, actualmente in competenta acestuia, se include efectuarea urmaririi penale in privinta:

· infractiunilor economice;

· infractiunilor informatice;

· infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor;

· infractiunilor de coruptie;

· infractiunilor conexe actelor de coruptie;

· unor infractiuni savarsite de persoanele cu functie de raspundere, precum si de persoanele care gestioneaza organizatii nestatale;

· etc.

Totusi, desi, prevederile procesual penale acorda competenta exclusiva organului de urmarire penala al C.C.C.E.C. la efectuarea urmaririi penale atat in cazul infractiunilor informatice, cat si a celor din domeniul telecomunicatiilor, Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice [1] (in continuare – Legea 20/2009) indica, expres, ca desfasurarea activitati operative de investigatie, de urmarire penala, de cooperare internationala, de identificare a persoanelor care comit infractiuni informatice tine de competenta Ministerul Afacerilor Interne [2]. Totodata, Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei [3] (in continuare – Legea 1104/2002) prevede in atributiile de baza ale Centrului, doar, preintampinarea, depistarea, cercetarea si curmarea contraventiilor si infractiunilor economico-financiare, fiscale, coruptiei, protectionismului, spalarii banilor si finantarii terorismului, nefiind enumerate si infractiunile informatice si cele din domeniul telecomunicatiilor (alin.(1) al art.5 din Legea 1104/2002).

Existenta contradictiilor dintre Codul de procedura penala si Legile 20/2009 si 1104/2002 genereaza un conflict de competenta artificial, intre organele de urmarire penala din cadrul C.C.C.E.C. si M.A.I.

Prevederile Legii 20/2009 par a fi mai eficiente decat cele existente in alin.(1) al art.269 din C.P.P., reiesind din posibilitatile mai vaste ale M.A.I. in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii informatice, precum si din specificul activitatii si atributiile de baza ale C.C.C.E.C.

Totusi, aplicarea Legii 20/2009 in cadrul procesului penal este inadmisibila ^[4], deoarece normele juridice cu caracter procesual din orice legi nationale, pot fi aplicate numai cu conditia includerii lor in Codul de procedura penala [5].

Mai mult decat atat, reiesind din anexa nr.4 la Hotararea Guvernului nr.844 din 30.07.98 cu privire la structura organizatorica, limita efectivului si Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne [6] in lista subdiviziunilor subordonate M.A.I. era inclusa si Directia prevenire si combatere a delictelor cibernetice, informatice si transnationale, pe cand, o subdiviziune similara lipseste in structura aparatului central al C.C.C.E.C. [7] In atributiile de baza ale acestei Directii intra: depistarea, contracararea, curmarea si preintampinarea cyber-infractiunilor, infractiunilor in sfera tehnologiilor inalte si altor delicte din domeniul informatic cu caracter interraional, transnational sau cu rezonanta sociala deosebita, ce atenteaza la sistemul informatic al statului… [8]

La 10 februarie 2009, prin ordinul MAI nr.57 „Cu privire la statele de organizare ale organelor si subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne”, in temeiul Hotararii Guvernului nr.113 din 10.02.2009, s-a creat Serviciul prevenire si combatere a delictelor cibernetice, informatice si transnationale al Ministerului Afacerilor Interne cu un efectiv-limita de 70 unitati subordonat ministrului afacerilor interne [9].

Prescriptii similare celor din Legea 20/2009 referitor la competenta organului de urmarire penala abilitat cu functii de prevenire si combatere a infractiunilor informatice nu se regasesc, atat nici in Legea telecomunicatiilor [10], cat si nici in Legea comunicatiilor electronice [11], in ceea ce priveste organul imputernicit in investigarea infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor.

In aceasta ordine de idei, este de mentionat faptul ca la 29.03.2010 M.A.I. a inaintat Guvernului un proiect de Lege pentru aprobarea modificarilor si completarilor ce se opereaza in unele acte legislative (Legea nr.45/1994 privind activitatea operativa de investigatii, Codul penal, Codul de procedura penala, Legea comunicatiilor electronice nr.241/2007, Codul contraventional) [12] expertizat in prealabil de catre C.C.C.E.C. asupra nivelului coruptibilitatii. Una din finalitatile urmarite prin promovarea proiectului este transferarea competentei de urmarire penala in privinta infractiunilor prevazute la capitolul XI din Partea Speciala a Codului penal care cuprinde articolele 237, 259-261/1 referitoare la infractiunile informatice, infractiunile in domeniul telecomunicatiilor si fabricarea sau punerea in circulatie a cardurilor sau a altor carnete de plata false de la C.C.C.E.C. la M.A.I. Intentia de a retrage din competenta C.C.C.E.C. a infractiunii de fabricare sau punere in circulatie a cardurilor sau a altor carnete de plata false (infractiune economica, art.237 din Codul penal) a fost dictata de includerea expresa a acesteia in dispozitia art.260 si art.260⁴ din Codul penal, in calitate de semn obligatoriu al laturii subiective a componentei de infractiune.

La randul sau, la 16.04.2010 C.C.C.E.C. nemijlocit a inaintat Guvernului un proiect de lege cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedura penala) ^[13], printre scopurile promovarii careia era, de-asemenea, transferarea infractiunilor informatice si celor din domeniul telecomunicatiilor, precum si falsificarea si punerea in circulatie a banilor falsi (infractiune economica, art.236 din Codul penal), din competenta organului de urmarire penala al C.C.C.E.C. in competenta organului similar al M.A.I.

In cadrul expertizarii proiectului de lege inaintat de catre M.A.I., Centrul s-a opus vehement asupra transferarii competentei de urmarire penala in privinta infractiunii prevazute la art.237 din Codul penal, de la C.C.C.E.C. la M.A.I., motivand, pe buna dreptate, prin faptul ca aceasta nu este suficient fundamentata si excede finalitatea urmarita prin promovarea proiectului de lege si anume cea de fortificare a activitatii de combatere a criminalitatii informatice, iar obiectul juridic al infractiunii respective vizeaza normala desfasurare a relatiilor sociale din domeniul activitatii bancare si este diferit de obiectul juridic al infractiunilor informatice, excluzand din proiect aceasta initiativa legislativa [14]. Este de remarcat, insa faptul, ca in propriul sau proiect de lege, Centrul a inclus in competenta M.A.I. si efectuarea urmaririi penale in privinta infractiunii prevazute de art.236 din Codul penal, or, in acest caz, obiectul juridic al infractiunii de fabricare sau punere in circulatie a banilor falsi sau a titlurilor de valoare false, de-asemenea, nu face parte din obiectul juridic al infractiunilor informatice, mai mult decat atat, la Capitolul XI al Partii Speciale din Codul penal „Infractiuni informatice si infractiuni din domeniul telecomunicatiilor” nu exista nici o norma juridica de trimitere la art.236 din Codul penal, spre deosebire de art.237 din acelasi act normativ.

In concluzie, consideram ca urmeaza a fi amendat art.269 din Codul de procedura penala, in sensul excluderii din competenta organului de urmarire penala al C.C.C.E.C. efectuarea urmaririi penale in privinta infractiunilor informatice si infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor, prevazute la art.259-261¹ din Codul penal. Totodata, este oportun ca investigarea, atat a infractiunii prevazute de art.236 din Codul penal (fabricarea sau punerea in circulatie a banilor falsi sau a titlurilor de valoare false), cat si celei prevazute de art.237 din Codul penal (fabricarea sau punerea in circulatie a cardurilor sau a altor carnete de plata false) sa ramana in sarcina organului de urmarire penala al C.C.C.E.C., iar in cazul survenirii situatiei de comitere a infractiunii prevazute de art.260 sau 260⁴ in scopul savarsirii infractiunii prevazute de art.237 din Codul penal (indivizibilitate sau conexitate a cauzelor penale), urmeaza a se proceda prin analogie in corespundere cu prevederile referitoare la concursul de competenta intre judecatorii (alin.(6) al art.42 din Codul de procedura penala), fireste, cu asigurarea respectarii dreptului persoanei la un proces echitabil.

 

[1] Legea nr. 20 din 03.02.2009 privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice,Monitorul Oficial 11-12/17, 26.01.2010

[2] Probabil ca legiuitorul a avut in vedere – organul de urmarire penala al Ministerului Afacerilor Interne.

[3] Legea nr.1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Monitorul Oficial 91-94/668, 27.06.2002

[4] Fireste, pana la conformarea Codului de procedura penala la prevederile Legii privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice.

[5] In acest sens a se vedea: alin.(4) al art.2 din Codul de procedura penala.

[6] Hotararea Guvernului nr.844 din 30.07.98 cu privire la structura organizatorica, limita efectivului si Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne Monitorul Oficial 75-76/756, 13.08.1998 – ABROGATA la  01.12.2009 prin  Hotararea Guvernului nr.778 din 27.11.2009.

[7] A se vedea: Hotararea Guvernului nr.50 din 03.02.2010 cu privire la structura si efectivul-limita ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Monitorul Oficial 18-19/86, 05.02.2010.

[8] http://mai.md/delicte_atrib

[9] Hotararea Guvernului nr.113 din 10.02.2009 privind aprobarea modificarilor si completarilor ce se opereaza in unele hotarari ale Guvernului, Monitorul Oficial 34-36/146, 17.02.2009.

[10] Legea telecomunicatiilor nr.520 din 07.07.95, Monitorul Oficial 65-66/713, 24.11.1995.

[11] Legea comunicatiilor electronice nr.241 din 15.11.2007, Monitorul Oficial 51-54/155, 14.03.2008.

[12]http://cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Pr.%20lege%20comunicat%20electronic.79175FB52A5049DFA9036A5795F2895F.pdf

[13]http://cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/proiect.legemodif.Codpen.244siCod.Pr.pen.269.pdf.66BF4C282C13439DA759642933B0B4C6.pdf

[14] ca si cum nu ar corespunde nivelului coruptibilitatii.