O alta lacuna legislativa tine de organul de urmarire penala[1]competent in conducerea urmaririi penale in cazul infractiunilor informatice si infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor.

Prin ordinul Procurorului General nr.348/15 din 12.12.2005^[2], Procuratura Anticoruptie a fost investita cu atributii de conducere a urmaririi penale pe cauzele penale investigate de ofiterii C.C.C.E.C.^[3]

Daca, Legea cu privire la Procuratura din 2003[4], doar prevedea existenta procuraturilor specializate, inclusiv anticoruptie, in sistemul organelor Procuraturii, fara a reglementa competenta acesteia^[5], atunci noua Lege cu privire la Procuratura din 2008[6], prevede ca Procuratura anticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie si isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii^[7].

Regulamentul Procuraturii anticoruptie aprobat prin ordinul Procurorului General nr.94/22 din 2005, care de altfel, nepublicat oficial^[8], mentioneaza ca: Procuratura anticoruptie este un organ specializat al Procuraturii, investit cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei pe intreg teritoriul Republicii Moldova^[9].

Pe când, in Codul de procedura penala unica reglementare procesuala care prevede existenta procuraturii specializate, de la art.52 alin.(2) din CPP, nu face vreo delimitare dintre competenta procuraturilor teritoriale si a Procuraturii anticoruptie, precum o face Legea cu privire la Procuratura, care de altfel nici nu poate fi considerata ca fiind o prevedere procesual penala, reiesind din dispozitia art.2 alin.(4) din Codul de procedura penala.

Dat fiind faptul, ca legislatia in vigoare prevede in competenta Procuraturii anticoruptie doar combaterea infractiunilor de coruptie, in aceasta stare de fapt ramâne incerta problema referitor la: de competenta carei procuraturi este conducerea urmaririi penale in cauzele privind infractiunile informatice si celor din domeniul telecomunicatiilor exercitate de catre organul de urmarire penala al C.C.C.E.C.[10]

Mai mult decât atât, in corespundere cu prevederile art.4 alin.(4) al Legii 20/2009, in cazul infractiunilor informatice, Procuratura Generala:

a)     coordoneaza, conduce si exercita urmarirea penala;

b)    dispune, in cadrul desfasurarii urmaririi penale, la solicitarea organului de urmarire penala sau din oficiu, conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, fata de care exista pericolul distrugerii ori alterarii;

c)     reprezinta invinuirea, in numele statului, in instanta de judecata.

Prin Hotarârea Parlamentului privind aprobarea structurii Procuraturii Generale[11], in noua structura a Procuraturii Generale a fost prevazuta existenta Sectia tehnologii informationale si investigatii ale infractiunilor in domeniul informaticii[12].

Divergentele si, pe alocuri, omisiunile legislative, creeaza, astfel, un conflict de competenta, intre Procuratura Generala (Sectia tehnologii informationale si investigatii ale infractiunilor in domeniul informaticii), procuraturile teritoriale si Procuratura specializata anticoruptie. Cu toate ca, potrivit art.271 alin.(3) din Codul de procedura penala, conflictul de competenta intre organele de urmarire penala este inadmisibil.

In acest context, este de mentionat Raportul de evaluare a Republicii Moldova la primul ciclu de evaluare, adoptat de GRECO la 17.10.2003. Printre prescriptiile adresate Moldovei a fost recomandata^[13] organizarea Serviciului Anticoruptie al Procuraturii cu o structura ce ar asigura o interfata adecvata celei a C.C.C.E.C. Astfel, Procuratura anticoruptie vine sa asigure o functionare eficienta a C.C.C.E.C., la toate compartimentele, inclusiv la compartimentul combaterii informatice si in domeniul telecomunicatiilor.

Conchidem ca, legislatia procesuala penala urmeaza sa prevada ca conducerea urmaririi penale exercitate de catre organul de urmarire penala al C.C.C.E.C. pe orice cauza penala aflata in competenta Centrului sa fie atribuita Procuraturii anticoruptie, ca o procuratura specializata, delimitând-o de cea a procuraturilor teritoriale. Totodata, in ceea ce priveste organul de urmarire penala (adica procurorul) competent a conduce urmarirea penala in cazul infractiunilor informatice si infractiunilor din domeniul telecomunicatiilor urmeaza a fi cel stabilit conform regulilor procesuale generale, prevazute de art.257 din Codul de procedura penala.

________________

[1] Procurorul, in sensul art.253 din Codul de procedura penala

[2] Nepublicat oficial.

[3] GRECO. Directia Generala pentru Drepturile omului si Probleme Juridice Serviciul Monitorizari. Primul ciclu de evaluare. Supliment la Raportul de conformitate al Republicii Moldova, adoptat de GRECO la cea de a 36-a reuniune plenara, Strasbourg, 11-15 februarie 2008, pag.4. http://www.procuratura.md/file/Greco%20RC1%282005%294_Add_Moldova_MD.pdf

[4] Legea nr.118 din 14.03.2003 cu privire la Procuratura, Monitorul Oficial 73-75/328, 18.04.2003.

[5] Art.15 alin.(1) lit.d) din Lege.

[6] Legea nr.294 din 25.12.2008 cu privire la Procuratura, Monitorul Oficial 55-56/155, 17.03.2009.

[7] Art.25 alin.(2) din Lege. Aceasta prevedere legala stabileste, de altfel, competenta materiala si teritoriala.

[8] Ceea ce ar putea provoca unele deficiente in privinta asigurarii dreptului persoanei la un proces echitabil, prin prisma Conventiei cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului, tinând cont de „accesibilitatea legii”.

[9] Pct.1.2 din Regulament.

[10] Problema existenta si in privinta infractiunilor economice, etc.

[11] Hotarârea nr.77 din 04.05.2010 Parlamentului privind aprobarea structurii Procuraturii Generale, Monitorul Oficial 78-80/227, 21.05.2010.

[12] Regulamentul sectiei este in proces de elaborare.

[13] Pct. VIII al Raportului.