„Regim de exclusivitate în ceea ce privește administrarea pariurilor hipice în afara hipodromului - Articolul 49 CE - RestricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor - Motive imperative de interes general - Obiective privind lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc și împotriva activităÈ”ºilor frauduloase și criminale și contribuÈ”ºia la dezvoltarea rurală - ProporÈ”ºionalitate - Măsură restrictivă care trebuie să urmărească reducerea ocaziilor de a juca și limitarea activităÈ”ºilor de jocuri de noroc în mod coerent și sistematic - Operator care desfășoară o politică comercială dinamică - Politică de publicitate moderată - Apreciere a restricÈ”ºiei privind comercializarea pe canale tradiÈ”ºionale și pe internet”

 

în cauza C—˜212/08,

având ca obiect o cerere de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Conseil d’탔°tat (FranÈ”ºa), prin decizia din 9 mai 2008, primită de Curte la 21 mai 2008, în procedura

Zeturf Ltd

împotriva

Premier ministre,

 

 

compusă din domnul K. Schiemann (raportor), președinte de cameră, doamnele C. Toader și A. Prechal, judecători,

avocat general: domnul N. JíƒÂ¤íƒÂ¤skinen,

grefier: doamna R. ÈËœereș, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinÈ”ºei din 8 decembrie 2010,

luând în considerare observaÈ”ºiile prezentate:

-        pentru Zeturf Ltd, de O. Delgrange și de M. Riedel, avocats;

-        pentru Groupement d’intíƒÂ©ríƒÂªt íƒÂ©conomique Pari Mutuel Urbain, de P. de Montalembert, P. PagíƒÂ¨s și C.—˜L. Saumon, avocats;

-        pentru guvernul francez, de doamnele E. Belliard și N. Rouam, precum și de domnii G. de Bergues și B. Messmer, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul belgian, de doamnele C. Pochet și L. Van den Broeck, în calitate de agenÈ”ºi, asistate de P. VlíƒÂ¦mminck, advocaat;

-        pentru guvernul german, de domnii M. Lumma și B. Klein, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul elen, de doamnele E.—˜M. Mamouna, M. Tassopoulou și G. Papadaki, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul maltez, de doamna A. Buhagiar, precum și de domnii S. Camilleri și J. Borg, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul portughez, de domnii L. Inez Fernandes și P. Mateus Calado, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru Comisia Europeană, de doamna C. Vrignon și de domnul E. Traversa, în calitate de agenÈ”ºi,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunÈ”ºă prezenta

 

 

1        Cererea de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolelor 49 CE și 50 CE.

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Zeturf Ltd (denumită în continuare „Zeturf”), societate de drept maltez, pe de o parte, și prim—˜ministrul francez, pe de altă parte, cu privire la decizia implicită a acestuia din urmă de a refuza să abroge măsurile naÈ”ºionale care instituie un monopol în FranÈ”ºa pentru administrarea pariurilor hipice în afara hipodromului în favoarea Groupement d’intíƒÂ©ríƒÂªt íƒÂ©conomique Pari Mutuel Urbain (denumit în continuare „PMU”).

 Cadrul juridic

 Reglementarea Uniunii

3        Directiva 90/428/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind schimburile de cai pentru concursuri și stabilirea condiÈ”ºiilor de participare la aceste concursuri (JO L 224, p. 60, EdiÈ”ºie specială, 03/vol. 8, p. 85) are ca obiectiv, potrivit celui de al doilea considerent, stabilirea, la nivel comunitar, de reguli referitoare la schimburile intracomunitare de cai destinaÈ”ºi concursurilor.

4        Al cincilea considerent al respectivei directive este redactat după cum urmează:

„întrucât schimburile de cai pentru concursuri și participarea la aceste concursuri pot fi compromise de diferenÈ”ºele care există în cadrul nomelor referitoare la alocarea unui procent din valoarea câștigurilor și profiturilor pentru menÈ”ºinerea, promovarea și ameliorarea creșterii animalelor în statele membre; [...]”

5        Articolul 1 din aceeași directivă prevede că aceasta „stabilește condiÈ”ºiile referitoare la schimburile de cai pentru concursuri și condiÈ”ºiile de participare a acestor cai la respectivele concursuri”.

6        Potrivit articolului 2 al doilea paragraf din Directiva 90/428, „prin «concurs» se înÈ”ºelege orice competiÈ”ºie hipică”.

7        Articolul 3 din respectiva directivă interzice discriminarea, în regulile de concurs, între caii înregistraÈ”ºi într—˜un alt stat membru sau care provin dintr—˜un alt stat membru și caii din statul membru în care este organizat concursul.

8        Articolul 4 din aceeași directivă prevede:

„(1)      ObligaÈ”ºiile enunÈ”ºate la articolul 3 se aplică în special:

[...]

(c)      câștigurilor sau profiturilor care pot rezulta în urma concursului.

(2)      Cu toate acestea:

[...]

-        statele membre sunt autorizate să rezerve, pentru fiecare concurs sau tip de concurs, prin intermediul organismelor aprobate sau recunoscute oficial în acest scop, un anumit procent din valoarea câștigurilor sau profiturilor vizate la alineatul (1) litera (c) pentru menÈ”ºinerea, promovarea și ameliorarea creșterii de cai.

[...]”

 Reglementarea naÈ”ºională

 Organizarea curselor de cai

9        Articolul 1 din Legea din 2 iunie 1891, având ca obiect reglementarea autorizării și funcÈ”ºionării curselor de cai (Bulletin des lois 1891, nr. 23707), în versiunea aplicabilă acÈ”ºiunii principale (denumită în continuare „Legea din 1891”), prevede:

„Hipodromurile nu pot fi deschise fără autorizarea prealabilă a ministrului agriculturii.”

10      Articolul 2 din Legea din 1891 prevede:

„Sunt autorizate numai cursele de cai având ca scop exclusiv ameliorarea rasei cabaline și care sunt organizate de societăÈ”ºi ale căror statute au fost aprobate de ministrul agriculturii, în urma avizului consiliului superior al crescătoriilor de cai.”

11      Articolul 1 din Decretul nr. 97—˜456 din 5 mai 1997 referitor la societăÈ”ºile care organizează curse de cai și la pariuri mutuale (JORF din 8 mai 1997, p. 7012), în versiunea aplicabilă acÈ”ºiunii principale (denumit în continuare „Decretul din 1997”), este redactat după cum urmează:

„SocietăÈ”ºile care organizează curse de cai sunt reglementate prin dispoziÈ”ºiile Legii din 1 iulie 1901 referitoare la contractul de asociere în măsura în care aceste dispoziÈ”ºii nu sunt contrare celor din Legea [din 1891] și normelor sale de aplicare.

SocietăÈ”ºile de curse au ca obiect organizarea curselor de cai și a activităÈ”ºilor direct legate de acest obiect de activitate sau pentru care acestea sunt autorizate prin lege.

Statutele societăÈ”ºilor sunt aprobate de ministrul responsabil cu agricultura și trebuie să satisfacă, printre altele, condiÈ”ºiile prevăzute de prezentul titlu. Statutele societăÈ”ºilor de curse [...] trebuie să fie conforme cu statutele—˜tip stabilite de ministru.”

12      La data faptelor din acÈ”ºiunea principală, societăÈ”ºile de curse trebuiau să îi prezinte ministrului agriculturii statute conforme cu statutele—˜tip prevăzute în anexa la Ordinul din 26 decembrie 1997 referitor la statutele—˜tip ale societăÈ”ºilor de curse de cai (JORF din 14 februarie 1998, p. 2344).

13      Articolul 3 din Decretul din 1997 prevede:

„AutorizaÈ”ºia de a organiza curse de cai se acordă pentru o perioadă de un an, în urma avizului prefectului, de către ministrul responsabil cu agricultura; aceasta poate fi retrasă, înainte de expirarea termenului stabilit, în cazul societăÈ”ºilor care au încălcat acte cu putere de lege sau acte administrative ori care și—˜au încălcat obligaÈ”ºiile care rezultă din statutele lor.

Statutele trebuie să prevadă că o societate de curse căreia nu i s—˜a acordat timp de trei ani la rând autorizaÈ”ºia de a organiza curse de cai este dizolvată de drept.”

 Organizarea pariurilor hipice

14      Pariurile hipice sunt supuse unui principiu general de interzicere care decurge din articolul 4 din Legea din 1891, potrivit căruia fapta persoanei care a primit sau care se oferă să primească, indiferent de loc și de formă, pariuri pe cursele de cai, fie direct, fie printr—˜un intermediar, se pedepsește cu închisoare și cu amendă.

15      Cu toate acestea, statul autorizează anumite societăÈ”ºi de curse de cai să organizeze pariuri hipice. Astfel, articolul 5 primul paragraf din Legea din 1891 prevede:

„[...] în temeiul unei autorizaÈ”ºii speciale și revocabile a ministrului agriculturii și în schimbul unei taxe fixe în beneficiul operelor locale de binefacere și de creștere a animalelor, societăÈ”ºile care îndeplinesc condiÈ”ºiile prevăzute la articolul 2 pot organiza pariuri mutuale, fără ca această autorizaÈ”ºie să poată infirma celelalte dispoziÈ”ºii ale articolului 4.”

16      Referitor la această posibilitate oferită societăÈ”ºilor de curse de a organiza pariuri hipice, articolul 27 din Decretul din 1997 instituie un monopol în favoarea PMU pentru acceptarea pariurilor în afara hipodromului după cum urmează:

„în condiÈ”ºiile prevăzute la articolul 5 din Legea [din 1891] menÈ”ºionată mai sus, societăÈ”ºile de curse autorizate să organizeze pariuri mutuale în afara hipodromului încredinÈ”ºează gestionarea acestora, în numele lor, unui grup de interes economic pe care îl creează între ele în condiÈ”ºiile stabilite de OrdonanÈ”ºa din 23 septembrie 1967 sus—˜menÈ”ºionată. Statutele acestui organism, denumit Pari Mutuel Urbain (PMU), sunt aprobate de ministrul responsabil cu agricultura și de ministrul responsabil cu bugetul.

SocietăÈ”ºile—˜mamă definite la articolul 2 pot încredinÈ”ºa de asemenea acestui grup de interes economic gestionarea, în numele lor, a pariurilor mutuale în interiorul hipodromurilor lor.

în cazul în care acest grup de interes economic autorizează persoane private să exploateze posturi de înregistrare a pariurilor, această autorizare trebuie să intervină în urma investigaÈ”ºiei și a avizului favorabil al ministrului de interne.”

17      Ordinul din 13 septembrie 1985 privind reglementarea pariurilor mutuale (JORF din 18 septembrie 1985, p. 10714), astfel cum a fost modificat prin Ordinul din 29 august 2001 (JORF din 28 septembrie 2001, p. 15333, denumit în continuare „Ordinul din 1985”), adaugă posibilitatea de a paria pe internet. Site—˜ul internet al PMU este unul dintre cele mai mari cinci site—˜uri comerciale din FranÈ”ºa.

 Organizarea PMU și încadrarea activităÈ”ºilor sale

18      Articolul 3 din statutele PMU prevede:

„[PMU] are ca obiect punerea în aplicare, în beneficiul fiecăreia dintre societăÈ”ºile de curse membre ale [PMU], a unui ansamblu de mijloace tehnice, administrative, juridice, financiare și umane necesare pentru serviciul permanent și continuu de pariuri mutuale în afara hipodromului, precum și în interiorul hipodromurilor societăÈ”ºilor—˜mamă pentru o parte sau pentru toate reuniunile pe care acestea le organizează.

PMU asigură gestionarea tuturor participaÈ”ºiilor în societăÈ”ºi, grupuri sau entităÈ”ºi juridice franceze sau străine care iau parte în FranÈ”ºa sau în străinătate, direct sau indirect, la organizarea pariurilor mutuale, precum și la orice serviciu conex acestei activităÈ”ºi.

Acesta pune în aplicare orice activitate complementară și utilă în mod direct realizării obiectului său principal.

Obiectul [PMU], ca al fiecăreia dintre societăÈ”ºile membre, este dezinteresat și nelucrativ și prezintă un caracter civil.”

19      în ceea ce privește compunerea consiliului de administraÈ”ºie al PMU, articolul 29 din Decretul din 1997 prevede următoarele:

„[PMU] este administrat de un consiliu format din zece membri numiÈ”ºi de adunare:

președintele—˜director general al [PMU], care, propus de societăÈ”ºile membre, poate să nu facă parte dintre membrii adunării și care trebuie să aibă avizul ministrului responsabil cu agricultura și al ministrului responsabil cu bugetul;

directorul general delegat, propus de președinte, și care trebuie să aibă avizul ministrului responsabil cu agricultura și al ministrului responsabil cu bugetul;

patru reprezentanÈ”ºi ai societăÈ”ºilor membre ale [PMU];

patru reprezentanÈ”ºi ai statului, dintre care doi propuși de ministrul responsabil cu agricultura și doi propuși de ministrul responsabil cu bugetul.

Mandatul președintelui—˜director general [al PMU] este de patru ani, cu posibilitate de reînnoire. Mandatul directorului general delegat se încheie în același timp cu acela al președintelui—˜director general care l—˜a propus.

Cu ocazia deliberărilor consiliului, fiecare membru dispune de un vot; totuși, președintele—˜director general dispune de un vot preponderent în caz de egalitate de voturi. Controlorul de stat și comisarul guvernului asistă la ședinÈ”ºele consiliului fără a lua parte la vot.”

20      Articolul 40 din Decretul din 1997 prevede un control al curselor de cai și al pariurilor hipice după cum urmează:

„Controlul și supravegherea curselor de cai și ale pariurilor mutuale sunt asigurate împreună de agenÈ”ºii DirecÈ”ºiei pentru spaÈ”ºiu rural și pădure din cadrul Ministerului Agriculturii, de funcÈ”ºionarii Serviciului de poliÈ”ºie însărcinat cu cursele de cai din cadrul Ministerului de Interne și de contabilii superiori ai Trezoreriei sau de reprezentanÈ”ºii lor.

AgenÈ”ºii însărcinaÈ”ºi cu controlul și cu supravegherea curselor de cai și ale pariurilor mutuale pot solicita prezentarea oricăror documente și înscrisuri în legătură cu aceste activităÈ”ºi. înainte, în timpul și după curse, aceștia au acces la toate incintele și instalaÈ”ºiile în care se realizează colectarea și centralizarea de pariuri în interiorul și în afara hipodromului. [...]”

21      în ceea ce privește modalităÈ”ºile și tipurile de pariuri pe care le poate propune PMU, articolul 39 din Decretul din 1997 prevede:

„Regulamentul pariului mutual este adoptat de ministrul responsabil cu agricultura și de ministrul responsabil cu bugetul, la propunerea [PMU] și în urma avizului ministrului de interne. Acesta se publică în Jurnalul oficial al Republicii Franceze.”

22      Potrivit articolului 1 din Ordinul din 1985:

„Pariurile care fac obiectul prezentului ordin constau în prevederea unui eveniment legat de sosirea uneia sau mai multor curse de cai organizate de societăÈ”ºi autorizate în acest scop de ministrul agriculturii în interiorul hipodromurilor care au făcut obiectul unei autorizaÈ”ºii de deschidere, desfășurarea probelor fiind reglementată de diferitele coduri ale curselor.

Pentru fiecare societate se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii tipurile de pariuri autorizate.”

23      Articolul 2 primul paragraf din Ordinul din 1985 prevede:

„Principiul pariului mutual implică faptul că mizele angajate de pariori pentru un anumit tip de pariu sunt redistribuite între pariorii câștigători ai aceluiași tip de pariu, după scăderea cotizaÈ”ºiilor stabilite de legislaÈ”ºia în vigoare.”

24      Articolul 8 primul paragraf din Ordinul din 1985 reafirmă principiul interzicerii generale a pariurilor hipice după cum urmează:

„Este interzisă oricărei persoane angajarea sau acceptarea pariurilor cu privire la cursele organizate în FranÈ”ºa fără a se recurge la serviciile pariului mutual francez.”

25      Mizele în pariurile efectuate prin intermediul PMU sunt redistribuite pariorilor până la concurenÈ”ºa a aproximativ 74 %. Statul încasează circa 12 %, de aproximativ 8 % beneficiază filiera ecvină și circa 5 % acoperă cheltuielile făcute de PMU cu colectarea și cu operarea pariurilor.

 AcÈ”ºiunea principală și întrebările preliminare

26      Zeturf este o societate prestatoare de servicii de pariuri hipice pe internet. Aceasta beneficiază de o licenÈ”ºă eliberată de autoritatea malteză de reglementare a jocurilor de noroc și propune, printre altele, pariuri pentru cursele hipice franceze prin intermediul site—˜ului său internet.

27      La 18 iulie 2005, Zeturf a solicitat ministrului agriculturii să abroge articolul 27 din Decretul din 1997, în special primul paragraf al acestui articol, care conferă PMU un monopol cu privire la administrarea pariurilor hipice în afara hipodromului.

28      întrucât ministrul respectiv nu a răspuns acestei solicitări, a rezultat astfel o decizie implicită de respingere pe care Zeturf a contestat—˜o în faÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere. Această societate a mai solicitat instanÈ”ºei de trimitere să îi oblige pe prim—˜ministru și pe ministrul agriculturii, sub sancÈ”ºiunea plăÈ”ºii unor penalităÈ”ºi cu titlu cominatoriu de 150 de euro pe zi de întârziere începând cu data notificării deciziei care urma să fie adoptată, să abroge primul paragraf al respectivului articol 27.

29      AcÈ”ºiunea formulată de Zeturf în faÈ”ºa Conseil d’탔°tat este întemeiată în special pe încălcarea liberei prestări a serviciilor garantată de articolul 49 CE.

30      InstanÈ”ºa de trimitere a constatat în această privinÈ”ºă că articolul 27 primul paragraf din Decretul din 1997 constituie o restricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor întrucât este de natură să limiteze, pentru furnizorii dintr—˜un alt stat membru decât Republica Franceză, exploatarea pariurilor hipice în afara hipodromului în FranÈ”ºa.

31      Aceasta recunoaște totuși că o asemenea restricÈ”ºie poate fi admisă în temeiul măsurilor derogatorii prevăzute de Tratatul CE sau poate fi justificată de motive imperative de interes general dacă îndeplinește cerinÈ”ºele impuse de dreptul Uniunii în ceea ce privește proporÈ”ºionalitatea sa.

32      în faÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere, Zeturf susÈ”ºine printre altele că autorităÈ”ºile naÈ”ºionale competente nu au demonstrat existenÈ”ºa vreunui motiv imperativ de interes general care să justifice respectiva restricÈ”ºie, că, admiÈ”ºând chiar că aceasta ar putea fi dovedită, această restricÈ”ºie nu este proporÈ”ºională cu obiectivele urmărite și că PMU desfășoară o politică comercială expansionistă întemeiată pe incitarea la jocuri și la cheltuieli care nu este coerentă cu scopurile legislaÈ”ºiei naÈ”ºionale aplicabile.

33      în schimb, respectivele autorităÈ”ºi susÈ”ºin în faÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere că monopolul conferit PMU are ca scop protecÈ”ºia ordinii sociale, È”ºinând cont de efectele jocului asupra indivizilor și a societăÈ”ºii, precum și cea a ordinii publice, pentru a lupta împotriva utilizării jocurilor pe bani în scopuri criminale sau frauduloase, și că un asemenea monopol contribuie în plus la dezvoltarea rurală prin finanÈ”ºarea filierei ecvine. Politica de dezvoltare a PMU ar fi justificată de altfel de obiectivul de a lupta în mod eficient împotriva tentaÈ”ºiei de a juca prin menÈ”ºinerea unei oferte legale atrăgătoare pentru ca jucătorii să se orienteze către activităÈ”ºi autorizate și reglementate.

34      în aceste condiÈ”ºii, Conseil d’탔°tat a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze CurÈ”ºii următoarele întrebări preliminare:

„1)      Articolele [49 CE] și [50 CE] trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naÈ”ºionale care prevede un regim de exclusivitate în ceea ce privește pariurile hipice în afara hipodromului în favoarea unui operator unic fără scop lucrativ, reglementare care, deși pare adecvată pentru a garanta obiectivul luptei împotriva criminalităÈ”ºii și, prin urmare, al protecÈ”ºiei ordinii publice într—˜un mod mai eficient decât ar face—˜o măsuri mai puÈ”ºin restrictive, este însoÈ”ºită, pentru a neutraliza riscul apariÈ”ºiei unor circuite de joc neautorizate și pentru a canaliza jucătorii către oferta legală, de o politică comercială dinamică a operatorului, care, în consecinÈ”ºă, nu îndeplinește complet obiectivul reducerii ocaziilor de joc?

2)      Pentru a aprecia dacă o reglementare naÈ”ºională precum cea în vigoare în FranÈ”ºa, care prevede un regim de exclusivitate în ceea ce privește administrarea pariurilor mutuale în afara hipodromului în favoarea unui operator unic fără scop lucrativ, contravine articolelor [49 CE] și [50 CE], trebuie să se aprecieze atingerea adusă liberei prestări a serviciilor numai din punctul de vedere al restricÈ”ºiilor privind oferta de pariuri hipice online sau trebuie să se ia în considerare ansamblul sectorului pariurilor hipice, oricare ar fi forma sub care acestea sunt propuse și accesibile jucătorilor?”

 Cu privire la întrebările preliminare

35      Astfel cum s—˜a arătat la punctul 30 din prezenta hotărâre, instanÈ”ºa de trimitere a constatat că reglementarea franceză în materie de pariuri hipice în cauză în acÈ”ºiunea principală constituie un obstacol în calea liberei prestări a serviciilor. întrebările adresate nu privesc, așadar, decât caracterul justificat sau nejustificat al acestui obstacol.

 Cu privire la prima întrebare

36      Pentru a răspunde la prima întrebare, trebuie să se examineze, în primul rând, condiÈ”ºiile în care articolul 49 CE permite instituirea unui regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice în afara hipodromului în favoarea unui operator unic, astfel cum este cel din acÈ”ºiunea principală, și, în al doilea rând, în ce măsură desfășurarea unei politici comerciale dinamice de către acest operator, care beneficiază de un asemenea drept exclusiv, poate fi coerentă cu obiectivele urmărite de acest regim de exclusivitate.

 CondiÈ”ºiile de instituire a unui regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice

37      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că o restricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor, astfel cum este cea constatată de instanÈ”ºa de trimitere, poate fi admisă cu titlu de măsuri derogatorii prevăzute expres la articolele 45 CE și 46 CE, aplicabile în materie în temeiul articolului 55 CE, sau poate fi justificată, conform jurisprudenÈ”ºei CurÈ”ºii, prin motive imperative de interes general (Hotărârea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, C—˜42/07, Rep., p. I—˜7633, punctul 55).

38      Mai precis, în ceea ce privește justificările de natură să fie admise, Curtea a arătat că obiectivele urmărite prin legislaÈ”ºiile naÈ”ºionale adoptate în domeniul jocurilor și al pariurilor, luate în considerare în ansamblu, au legătură cel mai adesea cu protecÈ”ºia destinatarilor serviciilor respective și, mai general, a consumatorilor, precum și cu protecÈ”ºia ordinii sociale. Curtea a subliniat de asemenea că astfel de obiective se numără printre motivele imperative de interes general care pot justifica atingeri aduse liberei prestări a serviciilor (Hotărârea din 8 septembrie 2010, Sto탟 și alÈ”ºii, C—˜316/07, C—˜358/07-C—˜360/07, C—˜409/07 și C—˜410/07, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 74 și jurisprudenÈ”ºa citată).

39      Pe de altă parte, Curtea a subliniat în mod repetat că particularităÈ”ºile de ordin moral, religios sau cultural, precum și consecinÈ”ºele prejudiciabile din punct de vedere moral și financiar pentru individ și pentru societate care sunt asociate cu jocurile de noroc și cu pariurile pot fi de natură să justifice existenÈ”ºa, în beneficiul autorităÈ”ºilor naÈ”ºionale, a unei puteri de apreciere suficiente pentru a determina, potrivit propriei scări de valori, cerinÈ”ºele pe care le presupune protecÈ”ºia consumatorului și a ordinii sociale (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 76 și jurisprudenÈ”ºa citată).

40      Prin urmare, statele membre sunt în principiu libere să fixeze obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc și, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecÈ”ºie urmărit (a se vedea în acest sens Hotărârea Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, citată anterior, punctul 59).

41      Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenÈ”ºa sa, un stat membru care urmărește să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat poate considera, în consecinÈ”ºă, în mod întemeiat, că numai acordarea de drepturi exclusive unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să le permită să controleze riscurile legate de sectorul jocurilor de noroc și să urmărească obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri și lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc într—˜un mod suficient de eficace (a se vedea în acest sens Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctele 81 și 83).

42      Astfel, autorităÈ”ºile publice naÈ”ºionale pot considera că faptul că, în calitate de controlor al organismului care deÈ”ºine monopolul, vor dispune de mijloace adiÈ”ºionale care să le permită să influenÈ”ºeze conduita acestuia, în afară de mecanismele regulatoare și de supraveghere legale, este de natură să le asigure un control mai bun al ofertei de jocuri de noroc și garanÈ”ºii mai bune de eficacitate în punerea în aplicare a politicii lor decât în cazul exercitării acestor activităÈ”ºi de către operatori privaÈ”ºi în situaÈ”ºie de concurenÈ”ºă, chiar dacă aceștia din urmă ar depinde de un sistem de autorizare și ar fi supuși unui regim de control și de sancÈ”ºiuni (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 82).

43      Rămâne totuși valabil că restricÈ”ºiile impuse trebuie să îndeplinească condiÈ”ºiile care reies din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii în ceea ce privește proporÈ”ºionalitatea lor, ceea ce revine instanÈ”ºelor naÈ”ºionale să verifice (Hotărârile Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, punctele 59 și 60, și Sto탟 și alÈ”ºii, punctele 77 și 78, citate anterior).

44      în contextul acÈ”ºiunii principale și în lumina observaÈ”ºiilor prezentate CurÈ”ºii, trebuie făcute unele precizări în această privinÈ”ºă, referitoare, pe de o parte, la verificarea obiectivelor urmărite prin reglementarea naÈ”ºională și, pe de altă parte, la controlul exercitat în mod efectiv de autorităÈ”ºile publice asupra PMU.

-       Cu privire la obiectivele urmărite de reglementarea naÈ”ºională

45      Din dosarul transmis CurÈ”ºii de instanÈ”ºa de trimitere, precum și din observaÈ”ºiile prezentate CurÈ”ºii de guvernul francez rezultă că reglementarea naÈ”ºională urmărește trei obiective, dintre care principalele două sunt, pe de o parte, lupta împotriva fraudei, precum și a spălării de bani în sectorul pariurilor hipice și, pe de altă parte, protecÈ”ºia ordinii sociale È”ºinând cont de efectele jocurilor de noroc asupra indivizilor și a societăÈ”ºii. Al treilea obiectiv, invocat numai cu titlu subsidiar de PMU și de guvernul francez, este acela de a contribui la dezvoltarea rurală prin finanÈ”ºarea filierei ecvine.

46      Primele două dintre aceste obiective figurează, astfel cum s—˜a arătat la punctul 38 din prezenta hotărâre, printre cele care au fost recunoscute că pot justifica unele obstacole în calea liberei prestări a serviciilor în materie de jocuri de noroc. Cu toate acestea, astfel cum a fost amintit la punctul 41 din prezenta hotărâre, instituirea unei măsuri atât de restrictive precum un monopol nu se poate justifica decât în vederea asigurării unui nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat în privinÈ”ºa acestor obiective.

47      în consecinÈ”ºă, va fi de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să verifice dacă autorităÈ”ºile naÈ”ºionale urmăreau cu adevărat, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat și dacă, având în vedere acest nivel de protecÈ”ºie urmărit, instituirea unui monopol putea fi considerată în mod efectiv necesară.

48      Trebuie amintit, în acest context, că simplul fapt că autorizarea și controlul unui anumit număr de operatori privaÈ”ºi se pot dovedi mai oneroase pentru autorităÈ”ºile naÈ”ºionale decât tutela exercitată asupra unui operator unic este lipsit de relevanÈ”ºă. Rezultă, astfel, din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii că inconvenientele administrative nu constituie un motiv de natură să justifice un obstacol în calea unei libertăÈ”ºi fundamentale garantate de dreptul Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 septembrie 2006, Centro di Musicologia Walter Stauffer, C—˜386/04, Rec., p. I—˜8203, punctul 48, și Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Persche, C—˜318/07, Rep., p. I—˜359, punctul 55).

49      Referitor la nivelul de protecÈ”ºie urmărit de autorităÈ”ºile naÈ”ºionale în raport cu obiectivele invocate, Zeturf arată printre altele că sume importante sunt spălate în mod regulat prin intermediul traficului cu bilete câștigătoare ale PMU, ceea ce ar fi posibil numai din cauza faptului că pariurile se efectuează în mod anonim prin intermediul PMU și că este, așadar, imposibil să se identifice pariorul. Pe de altă parte, Zeturf adaugă că această tehnică de spălare de bani este notorie și dovedită de rapoartele de activitate ale celulei franceze de luptă împotriva spălării de bani, denumită „Tracfin”, celulă subordonată ministrului economiei, finanÈ”ºelor și ocupării forÈ”ºei de muncă, precum și ministrului bugetului, conturilor publice și funcÈ”ºiei publice.

50      Este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să examineze în ce măsură aceste afirmaÈ”ºii sunt veridice și dacă o eventuală toleranÈ”ºă faÈ”ºă de asemenea practici este compatibilă cu urmărirea unui nivel de protecÈ”ºie ridicat.

51      în ceea ce privește al treilea obiectiv al reglementării în cauză în acÈ”ºiunea principală, invocat cu titlu subsidiar de guvernul francez, trebuie să se constate că dezvoltarea rurală, astfel cum este aceasta identificată de acest guvern, poate fi asimilată, în cadrul acÈ”ºiunii principale, cu finanÈ”ºarea unor activităÈ”ºi dezinteresate sau de interes general în contextul care a făcut obiectul Hotărârii din 24 martie 1994, Schindler (C—˜275/92, Rec., p. I—˜1039).

52      în acest sens, Curtea a precizat în repetate rânduri că, deși nu este indiferent că prelevarea din încasările provenite din jocurile de noroc autorizate poate participa, în mod semnificativ, la finanÈ”ºarea unor asemenea activităÈ”ºi, un astfel de motiv nu ar putea constitui decât o consecinÈ”ºă benefică accesorie, iar nu justificarea reală a politicii restrictive puse în aplicare (a se vedea în acest sens Hotărârea Schindler, citată anterior, punctul 60, și Hotărârea din 21 octombrie 1999, Zenatti, C—˜67/98, Rec., p. I—˜7289, punctul 36). JurisprudenÈ”ºa este astfel constantă în sensul că motivele economice nu se regăsesc printre cele menÈ”ºionate la articolul 45 CE, precum și la articolul 46 CE și nu constituie un motiv imperativ de interes general care să poată fi invocat pentru a justifica o restricÈ”ºie privind libertatea de stabilire sau libera prestare a serviciilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2003, Gambelli și alÈ”ºii, C—˜243/01, Rec., p. I—˜13031, punctul 61 și jurisprudenÈ”ºa citată, precum și Hotărârea din 6 octombrie 2009, Comisia/Spania, C—˜153/08, Rep., p. I—˜9735, punctul 43).

53      Rezultă de aici a fortiori că un astfel de obiectiv nu poate justifica instituirea unei măsuri atât de restrictive precum un monopol. Obiectivul subsidiar, potrivit căruia instituirea unui monopol în domeniul pariurilor hipice în afara hipodromului urmărește să contribuie la dezvoltarea rurală, nu poate, prin urmare, să constituie o justificare pentru obstacolul instaurat în calea liberei prestări a serviciilor de reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală.

54      Pe de altă parte, trebuie să se constate, contrar celor susÈ”ºinute de guvernul francez, că articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/428 nu autorizează nici implicit, nici expres alocarea produsului pariurilor hipice pentru menÈ”ºinerea, promovarea și ameliorarea creșterii cailor. Această directivă nu are ca obiectiv reglementarea jocurilor de noroc legate de cursele hipice. Ea nu vizează decât eliminarea oricărei discriminări faÈ”ºă de caii înregistraÈ”ºi într—˜un alt stat membru sau care provin dintr—˜un alt stat membru decât cel în care aceștia participă la concursuri. Aceste concursuri sunt definite la articolul 2 al doilea paragraf din aceeași directivă, dispoziÈ”ºie la care se referă articolele 3 și 4 din aceasta. Posibilitatea recunoscută statelor membre prin respectivul articol 4 de a rezerva un procent din câștigurile sau profiturile care rezultă din aceste concursuri se referă în mod expres la obligaÈ”ºiile prevăzute la articolul 3. Așadar, articolul 4 alineatul (2) din această directivă se referă la câștigurile și profiturile obÈ”ºinute prin intermediul cailor, iar nu la produsul pariurilor hipice organizate cu ocazia unor astfel de concursuri.

-       Cu privire la controlul activităÈ”ºilor PMU

55      Astfel cum au arătat PMU, precum și guvernele francez și portughez, elementele prezentate de instanÈ”ºa de trimitere și rezumate la punctele 19-22 din prezenta hotărâre, în special în ceea ce privește compunerea consiliului de administraÈ”ºie al PMU, controlul și supravegherea curselor de cai și ale pariurilor mutuale de către două ministere, pe de o parte, precum și modalităÈ”ºile și tipurile de pariuri oferite de PMU, pe de altă parte, par să indice, sub rezerva verificării de către instanÈ”ºa de trimitere, că sistemul de control al pariurilor în cauză în acÈ”ºiunea principală este analog celor care au făcut obiectul Hotărârii din 21 septembrie 1999, LíƒÂ¤íƒÂ¤ríƒÂ¤ și alÈ”ºii (C—˜124/97, Rec., p. I—˜6067), precum și al Hotărârii Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, citată anterior.

56      Dacă acesta este cazul, pare să existe un grad de control statal extrem de strict cu privire la organizarea pariurilor hipice. Astfel, statul exercită un control direct asupra funcÈ”ºionării operatorului exclusiv, asupra organizării evenimentelor care fac obiectul pariurilor, asupra tipurilor de pariuri autorizate și a canalelor de distribuÈ”ºie a acestora, inclusiv asupra proporÈ”ºiei câștigurilor în raport cu mizele, precum și asupra derulării și a supravegherii activităÈ”ºilor reglementate. InstanÈ”ºa de trimitere poate, așadar, în principiu, să ajungă la constatarea că reglementarea în cauză în acÈ”ºiunea principală este aptă să garanteze obiectivul luptei împotriva activităÈ”ºilor criminale și frauduloase legate de jocurile de noroc, precum și obiectivul protecÈ”ºiei ordinii sociale, având în vedere efectele jocurilor de noroc asupra indivizilor și a societăÈ”ºii.

57      Trebuie să se amintească totuși, în acest context, că o legislaÈ”ºie naÈ”ºională nu poate garanta realizarea obiectivului invocat decât în cazul în care răspunde cu adevărat preocupării privind atingerea acestuia în mod coerent și sistematic (Hotărârea din 10 martie 2009, Hartlauer, C—˜169/07, Rep., p. I—˜1721, punctul 55).

58      Curtea a statuat deja în această privinÈ”ºă că instituirea unei măsuri atât de restrictive precum un monopol trebuie să fie însoÈ”ºită de crearea unui cadru normativ de natură să garanteze că titularul monopolului respectiv va fi efectiv capabil să urmărească, în mod coerent și sistematic, obiectivul astfel stabilit prin intermediul unei oferte măsurate cantitativ și adaptate calitativ în funcÈ”ºie de obiectivul respectiv și supuse unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 83).

59      Astfel, se poate considera că un anumit conflict de interese există pentru orice operator, inclusiv pentru cei care au calitatea de organism public sau caritabil, între necesitatea creșterii veniturilor sale și obiectivul reducerii ocaziilor de a juca. Ca orice operator privat, un operator public sau fără scop lucrativ poate fi tentat să își maximizeze veniturile, precum și să dezvolte piaÈ”ºa jocurilor de noroc, contracarând astfel obiectivul care vizează reducerea ocaziilor de a juca.

60      Aceasta este mai ales situaÈ”ºia în care veniturile generate sunt destinate realizării unor obiective recunoscute ca fiind de interes general, operatorul fiind încurajat să își sporească veniturile rezultate din jocurile de noroc pentru a îndeplini mai bine astfel de obiective. Alocarea veniturilor pentru acestea poate determina, în plus, o situaÈ”ºie în care este dificil să se renunÈ”ºe la sumele rezultate din jocurile de noroc, propensiunea naturală fiind în acest caz de a mări oferta de jocuri și de a atrage noi jucători.

61      Aceste consideraÈ”ºii sunt valabile cu atât mai mult în împrejurările în care operatorul unic deÈ”ºine, astfel cum se întâmplă în acÈ”ºiunea principală, drepturi exclusive atât cu privire la organizarea curselor hipice, cât și cu privire la pariurile încheiate pe aceste curse. Operatorul respectiv se găsește în acest caz într—˜o situaÈ”ºie privilegiată pentru a spori, dacă este cazul, activităÈ”ºile de pariuri prin multiplicarea numărului de evenimente cu privire la care acestea pot fi încheiate.

62      Revine, în consecinÈ”ºă, instanÈ”ºei de trimitere sarcina să verifice, în special în lumina evoluÈ”ºiei pieÈ”ºei jocurilor de noroc din FranÈ”ºa, dacă controalele statale la care sunt în principiu supuse activităÈ”ºile PMU sunt efectiv puse în aplicare în urmărirea coerentă și sistematică a obiectivelor vizate prin instituirea sistemului de exclusivitate în favoarea PMU (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iunie 2010, Ladbrokes Betting & Gaming și Ladbrokes International, C—˜258/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 37).

63      în această privinÈ”ºă, trebuie să se sublinieze că, în acest context, aspectul reliefat în mod special de a doua parte a primei întrebări adresate de instanÈ”ºa de trimitere, care privește politica comercială desfășurată de PMU, prezintă o relevanÈ”ºă certă pentru aprecierea modului în care sunt urmărite obiectivele respective.

 Cu privire la desfășurarea unei politici comerciale dinamice

64      A doua parte a primei întrebări privește măsura în care desfășurarea unei politici comerciale dinamice de către un operator care beneficiază de un drept exclusiv cu privire la organizarea jocurilor de noroc poate fi considerată ca fiind conformă cu cerinÈ”ºele articolului 49 CE.

65      Din cererea de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare, precum și din observaÈ”ºiile prezentate CurÈ”ºii rezultă că politica comercială dinamică la care se referă instanÈ”ºa de trimitere se caracterizează prin mai multe elemente. Printre altele, nu este contestat faptul că PMU a recurs la o publicitate susÈ”ºinută și crescândă pentru produsele sale, inclusiv pe internet, și majorează numărul punctelor de vânzare a pariurilor și a produselor oferite jucătorilor. Acesta folosește de altfel o strategie comercială care vizează atragerea unor segmente noi de public pentru jocurile propuse.

66      Trebuie amintit de la bun început în acest context că, în măsura în care autorităÈ”ºile unui stat membru incită și încurajează consumatorii să participe la jocuri de noroc pentru ca finanÈ”ºele publice să obÈ”ºină beneficii pe plan financiar, autorităÈ”ºile acestui stat nu pot invoca ordinea publică socială în legătură cu necesitatea de a reduce ocaziile de a juca pentru a justifica unele obstacole în calea liberei prestări a serviciilor (Hotărârea Gambelli și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 69).

67      Curtea a apreciat totuși că o politică de extindere controlată a activităÈ”ºilor de jocuri de noroc poate fi coerentă cu obiectivul care vizează canalizarea acestora în circuite controlate prin atragerea jucătorilor care desfășoară activităÈ”ºi de jocuri și de pariuri clandestine interzise către activităÈ”ºi autorizate și reglementate. O asemenea politică poate fi astfel coerentă atât cu obiectivul care constă în prevenirea exploatării activităÈ”ºilor de jocuri de noroc în scopuri criminale sau frauduloase, cât și cu obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri și lupta împotriva dependenÈ”ºei de acesta, dirijând consumatorii către oferta ce emană de la titularul monopolului public, ofertă despre care se presupune că este în același timp ferită de elemente criminale și concepută tocmai pentru a—˜i proteja pe consumatori de cheltuielile excesive și de dependenÈ”ºa de joc (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctele 101 și 102).

68      Pentru a se atinge acest obiectiv de canalizare în circuite controlate, nu este contestat faptul că operatorii autorizaÈ”ºi trebuie să constituie o alternativă fiabilă, dar în același timp atractivă la activităÈ”ºile nereglementate, ceea ce poate implica, în sine, oferirea unei game vaste de jocuri, publicitate de o anumită anvergură și recurgerea la noi tehnici de distribuÈ”ºie (a se vedea Hotărârea din 6 martie 2007, Placanica și alÈ”ºii, C—˜338/04, C—˜359/04 și C—˜360/04, Rep., p. I—˜1891, punctul 55, precum și Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 101).

69      Revine în concret instanÈ”ºei de trimitere sarcina să aprecieze, în lumina circumstanÈ”ºelor litigiului cu care este sesizată, dacă politica comercială a PMU poate fi considerată, în ceea ce privește atât amploarea publicităÈ”ºii efectuate, cât și crearea de către acesta de noi jocuri, ca înscriindu—˜se în cadrul unei astfel de politici de extindere controlate în sectorul jocurilor de noroc, vizând în mod efectiv canalizarea apetenÈ”ºei pentru joc înspre circuitele controlate (Hotărârea Ladbrokes Betting & Gaming și Ladbrokes International, citată anterior, punctul 37).

70      în cadrul acestei aprecieri, este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să verifice în special dacă, pe de o parte, activităÈ”ºile criminale și frauduloase legate de jocuri și, pe de altă parte, dependenÈ”ºa de joc puteau constitui, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, o problemă în FranÈ”ºa și dacă o expansiune a activităÈ”ºilor autorizate și reglementate ar fi fost de natură să remedieze o asemenea problemă (Hotărârea Ladbrokes Betting & Gaming și Ladbrokes International, citată anterior, punctul 29). în special, Curtea a subliniat că, dacă un stat membru intenÈ”ºionează să se prevaleze de un obiectiv de natură să legitimeze obstacolul în calea libertăÈ”ºii de a presta servicii care rezultă dintr—˜o măsură naÈ”ºională restrictivă, acestuia îi revine obligaÈ”ºia de a furniza instanÈ”ºei sesizate pentru a se pronunÈ”ºa asupra acestei probleme toate elementele de natură să îi permită să se asigure că măsura respectivă îndeplinește cu adevărat cerinÈ”ºele ce decurg din principiul proporÈ”ºionalităÈ”ºii (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 71). Comisia a arătat în această privinÈ”ºă că autorităÈ”ºile naÈ”ºionale, contrar situaÈ”ºiei din cauzele în care au fost pronunÈ”ºate Hotărârile Placanica și alÈ”ºii și Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, citate anterior, nu ar fi demonstrat existenÈ”ºa unei pieÈ”ºe negre a pariurilor hipice.

71      în orice caz, publicitatea pusă eventual în practică de titularul unui monopol public trebuie să rămână moderată și să fie strict limitată la ceea ce este necesar pentru a canaliza astfel consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate. în schimb, o astfel de publicitate nu poate în special să încurajeze propensiunea naturală către joc a consumatorilor prin stimularea participării lor active la acesta, mai ales banalizând jocul ori dându—˜i o imagine pozitivă prin faptul că încasările obÈ”ºinute sunt alocate unor activităÈ”ºi de interes general ori chiar crescând forÈ”ºa atractivă a jocului prin intermediul unor mesaje publicitare atrăgătoare care seduc prin câștiguri importante (Hotărârea Sto탟 și alÈ”ºii, citată anterior, punctul 103).

72      Având în vedere aceste consideraÈ”ºii, se impune să se răspundă la prima întrebare că articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că:

a)      un stat membru care urmărește să garanteze un nivel extrem de ridicat de protecÈ”ºie a consumatorilor în sectorul jocurilor de noroc poate considera în mod întemeiat că numai acordarea de drepturi exclusive unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să permită controlul riscurilor legate de sectorul respectiv și urmărirea obiectivului privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de joc și lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc în mod suficient de eficace;

b)      revine instanÈ”ºei de trimitere sarcina de a verifica dacă:

-        autorităÈ”ºile naÈ”ºionale urmăreau cu adevărat, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, să asigure un astfel de nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat și dacă, având în vedere acest nivel de protecÈ”ºie urmărit, instituirea unui monopol putea fi considerată în mod efectiv necesară și

-        controalele statale la care sunt în principiu supuse activităÈ”ºile organismului care beneficiază de drepturi exclusive sunt efectiv puse în aplicare în mod coerent și sistematic în urmărirea obiectivelor stabilite pentru acest organism;

c)      pentru a fi coerentă cu obiectivele privind lupta împotriva criminalităÈ”ºii, precum și reducerea ocaziilor de a juca, o reglementare naÈ”ºională care instituie un monopol în materie de jocuri de noroc trebuie:

-        să se bazeze pe constatarea potrivit căreia activităÈ”ºile criminale și frauduloase legate de jocuri și dependenÈ”ºa de joc constituie o problemă pe teritoriul statului membru vizat, pe care o expansiune a activităÈ”ºilor autorizate și reglementate ar fi de natură să o remedieze și

-        să nu permită decât punerea în aplicare a unei publicităÈ”ºi moderate și strict limitate la ceea ce este necesar pentru a canaliza consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate.

 Cu privire la a doua întrebare

73      Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanÈ”ºa de trimitere solicită, în esenÈ”ºă, să se stabilească în ce mod trebuie să se aprecieze întinderea atingerii aduse liberei prestări a serviciilor de un sistem care consacră un regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice în beneficiul unui operator unic și, în special, dacă piaÈ”ºa pariurilor hipice online poate fi considerată ca fiind distinctă de ansamblul sectorului acestora.

74      Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că orice restricÈ”ºie privind oferta de jocuri de noroc pe internet îi afectează mai mult pe operatorii situaÈ”ºi în afara statului membru avut în vedere în care destinatarii beneficiază de servicii, operatori care ar fi în acest caz privaÈ”ºi de un mijloc de comercializare deosebit de eficient pentru a avea acces în mod direct la respectiva piaÈ”ºă în comparaÈ”ºie cu operatorii stabiliÈ”ºi în același stat membru (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 decembrie 2003, Deutscher Apothekerverband, C—˜322/01, Rec., p. I—˜14887, punctul 74, și Hotărârea din 2 decembrie 2010, Ker—˜Optika, C—˜108/09, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 54).

75      Pe de altă parte, din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii rezultă că internetul constituie un simplu canal de ofertă de jocuri de noroc (Hotărârea din 8 septembrie 2010, Carmen Media Group, C—˜46/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 100).

76      Dat fiind faptul că obiectivele reglementării naÈ”ºionale în cauză în acÈ”ºiunea principală urmăresc mai ales să garanteze protecÈ”ºia consumatorilor de jocuri de noroc și, mai precis, protecÈ”ºia împotriva fraudelor comise de operatori, precum și împotriva incitării la cheltuieli excesive legate de joc și a dependenÈ”ºei de acesta, un criteriu care prezintă o relevanÈ”ºă certă este gradul de substituibilitate a diverselor canale de comercializare între ele din punctul de vedere al consumatorului. în măsura în care, de exemplu, s—˜ar stabili că consumatorii consideră că plasarea unui anumit pariu hipic pe internet constituie un substitut al plasării aceluiași pariu pe canalele tradiÈ”ºionale, aceasta ar milita în favoarea unei aprecieri globale, iar nu a uneia efectuate separat pentru fiecare canal de distribuÈ”ºie al sectorului.

77      PiaÈ”ºa pariurilor hipice ar trebui, așadar, în principiu, să fie luată în considerare în ansamblul său, independent de întrebarea dacă pariurile în cauză sunt propuse pe canale tradiÈ”ºionale, prin intermediul amplasamentelor fizice, sau pe internet, iar o restricÈ”ºie privind activitatea de colectare de pariuri ar trebui examinată independent de suportul pe care acestea se efectuează.

78      Totuși, Curtea a avut deja ocazia să sublinieze anumite particularităÈ”ºi legate de oferta de jocuri de noroc prin internet (a se vedea Hotărârile Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, punctul 72, și Carmen Media Group, punctul 101, citate anterior).

79      Astfel, Curtea a observat în special că, din cauza lipsei de contact direct între consumator și operator, jocurile de noroc accesibile prin internet implică riscuri de natură diferită și de o importanÈ”ºă sporită în raport cu pieÈ”ºele tradiÈ”ºionale ale unor asemenea jocuri în ceea ce privește eventualele fraude săvârșite de operatori împotriva consumatorilor (Hotărârile Liga Portuguesa de Futebol Profissional și Bwin International, punctul 70, și Carmen Media Group, punctul 102, citate anterior).

80      Curtea a arătat că, pe de altă parte, caracteristicile proprii ofertei de jocuri de noroc pe internet se pot dovedi, în același mod, o sursă de riscuri de natură diferită și cu importanÈ”ºă crescută în materie de protecÈ”ºie a consumatorilor, și în special a tinerilor și a persoanelor care au o propensiune deosebită către joc sau care sunt susceptibile să dezvolte o astfel de propensiune, în raport cu pieÈ”ºele tradiÈ”ºionale de astfel de jocuri. în afară de lipsa de contact direct între consumator și operator, menÈ”ºionată anterior, facilitatea deosebită și permanenÈ”ºa accesului la jocurile propuse pe internet, precum și volumul și frecvenÈ”ºa potenÈ”ºial ridicate ale unei astfel de oferte cu caracter internaÈ”ºional, într—˜un mediu care, în plus, se caracterizează prin izolarea jucătorului, prin anonimat și prin absenÈ”ºa unui control social, constituie tot atâÈ”ºia factori de natură să favorizeze dezvoltarea dependenÈ”ºei de joc și cheltuieli excesive legate de acesta, precum și, prin urmare, să determine creșterea consecinÈ”ºelor sociale și morale negative care au legătură cu acesta, astfel cum au fost puse în evidenÈ”ºă printr—˜o jurisprudenÈ”ºă constantă (Hotărârea Carmen Media Group, citată anterior, punctul 103).

81      Prin urmare, va trebui să se È”ºină cont de ansamblul canalelor de comercializare substituibile, cu excepÈ”ºia cazului în care recurgerea la internet are drept consecinÈ”ºă agravarea riscurilor legate de jocurile de noroc dincolo de cele existente în ceea ce privește jocurile comercializate pe canale tradiÈ”ºionale.

82      Prin urmare, în prezenÈ”ºa unei reglementări naÈ”ºionale precum cea care a dat naștere cererii de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare, care se aplică în același mod ofertei online de pariuri și ofertei de pariuri efectuate pe canale tradiÈ”ºionale și cu privire la care legiuitorul naÈ”ºional nu a considerat că era necesar să opereze o distincÈ”ºie între diferitele canale de comercializare, va trebui ca atingerea adusă liberei prestări a serviciilor să se aprecieze din punctul de vedere al restricÈ”ºiilor privind ansamblul sectorului în cauză.

83      în consecinÈ”ºă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare în sensul că, pentru a se aprecia atingerea adusă liberei prestări a serviciilor de un sistem care consacră un regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice, revine instanÈ”ºelor naÈ”ºionale sarcina de a È”ºine cont de ansamblul canalelor de comercializare substituibile ale acestor pariuri, cu excepÈ”ºia cazului în care recurgerea la internet are drept consecinÈ”ºă agravarea riscurilor legate de jocurile de noroc vizate dincolo de cele existente în ceea ce privește jocurile comercializate pe canale tradiÈ”ºionale. în prezenÈ”ºa unei reglementări naÈ”ºionale care se aplică în același mod ofertei online de pariuri hipice și celei efectuate pe canale tradiÈ”ºionale, este necesar ca atingerea adusă liberei prestări a serviciilor să fie apreciată din punctul de vedere al restricÈ”ºiilor privind ansamblul sectorului în cauză.

 Cu privire la cheltuielile de judecată    

84 întrucât, în privinÈ”ºa părÈ”ºilor din acÈ”ºiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanÈ”ºa de trimitere, este de competenÈ”ºa acesteia să se pronunÈ”ºe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaÈ”ºii CurÈ”ºii, altele decât cele ale părÈ”ºilor menÈ”ºionate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declară:

1)      Articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că:

a)      un stat membru care urmărește să garanteze un nivel extrem de ridicat de protecÈ”ºie a consumatorilor în sectorul jocurilor de noroc poate considera în mod întemeiat că numai acordarea de drepturi exclusive unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să permită controlul riscurilor legate de sectorul respectiv și urmărirea obiectivului privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de joc și lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc în mod suficient de eficace;

b)      revine instanÈ”ºei de trimitere sarcina de a verifica dacă:

-        autorităÈ”ºile naÈ”ºionale urmăreau cu adevărat, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, să asigure un astfel de nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat și dacă, având în vedere acest nivel de protecÈ”ºie urmărit, instituirea unui monopol putea fi considerată în mod efectiv necesară și

-        controalele statale la care sunt în principiu supuse activităÈ”ºile organismului care beneficiază de drepturi exclusive sunt efectiv puse în aplicare în mod coerent și sistematic în urmărirea obiectivelor stabilite pentru acest organism;

c)      pentru a fi coerentă cu obiectivele privind lupta împotriva criminalităÈ”ºii, precum și reducerea ocaziilor de a juca, o reglementare naÈ”ºională care instituie un monopol în materie de jocuri de noroc trebuie:

-        să se bazeze pe constatarea potrivit căreia activităÈ”ºile criminale și frauduloase legate de jocuri și dependenÈ”ºa de joc constituie o problemă pe teritoriul statului membru vizat, pe care o expansiune a activităÈ”ºilor autorizate și reglementate ar fi de natură să o remedieze și

-        să nu permită decât punerea în aplicare a unei publicităÈ”ºi moderate și strict limitate la ceea ce este necesar pentru a canaliza consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate.

2)      Pentru a se aprecia atingerea adusă liberei prestări a serviciilor de un sistem care consacră un regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice, revine instanÈ”ºelor naÈ”ºionale sarcina de a È”ºine cont de ansamblul canalelor de comercializare substituibile ale acestor pariuri, cu excepÈ”ºia cazului în care recurgerea la internet are drept consecinÈ”ºă agravarea riscurilor legate de jocurile de noroc vizate dincolo de cele existente în ceea ce privește jocurile comercializate pe canale tradiÈ”ºionale. în prezenÈ”ºa unei reglementări naÈ”ºionale care se aplică în același mod ofertei online de pariuri hipice și celei efectuate pe canale tradiÈ”ºionale, este necesar ca atingerea adusă liberei prestări a serviciilor să fie apreciată din punctul de vedere al restricÈ”ºiilor privind ansamblul sectorului în cauză.

Semnături