HOTÄ”šR탔šREA CURÈÅ¡II (Camera a patra)

15 septembrie 2011

 

„Libera prestare a serviciilor - Libertatea de stabilire - Reglementare naÈ”ºională prin care se prevede un monopol pentru exploatarea jocurilor de cazinou pe internet - CondiÈ”ºii de admisibilitate - Politică comercială expansionistă - Controale asupra operatorilor de jocuri de noroc efectuate în alte state membre - Atribuirea unui monopol unei societăÈ”ºi de drept privat - Posibilitatea de a obÈ”ºine monopolul rezervată numai societăÈ”ºilor de capitaluri cu sediul social pe teritoriul naÈ”ºional - InterdicÈ”ºia pentru titularul monopolului de a crea o sucursală în afara statului membru de stabilire”

 

în cauza C—˜347/09,

având ca obiect o cerere de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Bezirksgericht Linz (Austria), prin decizia din 10 aprilie 2009, primită de Curte la 31 august 2009, în procedura penală împotriva

Jochen Dickinger,

Franz 탖mer,

 

CURTEA (Camera a patra),

 

compusă din domnul J.—˜C. Bonichot, preÈâ„¢edinte de cameră, domnii K. Schiemann (raportor), L. Bay Larsen, doamna A. Prechal Èâ„¢i domnul E. Jaraí…¡ií…«nas, judecători,

avocat general: domnul Y. Bot,

grefier: domnul K. Malacek, administrator,

având în vedere procedura scrisă Èâ„¢i în urma Èâ„¢edinÈ”ºei din 27 ianuarie 2011,

luând în considerare observaÈ”ºiile prezentate:

-        pentru domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, de W. Denkmair Èâ„¢i O. PlíƒÂ¶ckinger, RechtsanwíƒÂ¤lte;

-        pentru guvernul austriac, de doamna C. Pesendorfer Èâ„¢i de domnul J. Bauer, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul belgian, de doamnele L. Van den Broeck Èâ„¢i M. Jacobs, în calitate de agenÈ”ºi, asistate de A. Hubert Èâ„¢i P. Vlaemminck, avocats;

-        pentru guvernul elen, de doamnele E.—˜M. Mamouna, M. Tassopoulou Èâ„¢i G. Papadaki, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul maltez, de doamna A. Buhagiar Èâ„¢i de domnul J. Borg, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru guvernul portughez, de domnul L. Inez Fernandes Èâ„¢i de doamna A. Barros, în calitate de agenÈ”ºi;

-        pentru Comisia Europeană, de domnii E. Traversa Èâ„¢i B.—˜R. Killmann, în calitate de agenÈ”ºi,

după ascultarea concluziilor avocatului general în Èâ„¢edinÈ”ºa din 31 martie 2011,

pronunÈ”ºă prezenta

 

Hotărâre

 

1        Cererea de pronunÈ”ºare a unei hotărâri preliminare priveÈâ„¢te interpretarea articolelor 43 CE Èâ„¢i 49 CE.

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unor proceduri penale împotriva domnilor Dickinger Èâ„¢i 탖mer pentru nerespectarea de către societatea de drept austriac bet—˜at—˜home.com Entertainment GmbH (denumită în continuare „bet—˜at—˜home.com Entertainment”), ai căror administratori sunt, a legislaÈ”ºiei austriece privind exploatarea jocurilor de noroc, mai precis în ceea ce priveÈâ„¢te oferta de jocuri de cazinou pe internet.

 Cadrul juridic

3        Legea federală privind jocurile de noroc (GlíƒÂ¼cksspielgesetz, BGBl. 620/1989), în versiunea aplicabilă în acÈ”ºiunea principală (denumită în continuare „GSpG”), prevede la articolul 3, intitulat „Monopolul jocurilor de noroc”, că dreptul de organizare a jocurilor de noroc este, în principiu, rezervat guvernului federal. Articolele 14 Èâ„¢i 21 din GSpG prevăd în paralel că ministrul federal al finanÈ”ºelor poate atribui concesiuni pentru organizarea unor loterii, pe de o parte, Èâ„¢i pentru exploatarea unor cazinouri, pe de altă parte. întrucât nu sunt considerate jocuri de noroc în sens strict, pariurile sportive nu sunt supuse, cu excepÈ”ºia unui tip de pariu mutual denumit „Toto”, regimului stabilit de GSpG.

4        Jocurile de cazinou comercializate pe internet sunt asimilate loteriilor, în temeiul articolului 12a din GSpG, Èâ„¢i, prin urmare, sunt supuse mai degrabă regimului de concesionare a loteriilor decât celui de concesionare a cazinourilor. Articolul 12a menÈ”ºionat mai sus, introdus în GSpG în 1997 (BGBl. I, 69/1997), conÈ”ºine în această privinÈ”ºă următoarea definiÈ”ºie a termenilor „loterii electronice”:

„loteriile pentru care contractul de joc este încheiat prin mijloace electronice, decizia privind câÈâ„¢tigurile Èâ„¢i pierderile este adusă sau pusă la dispoziÈ”ºie în mod centralizat, iar participantul poate lua cunoÈâ„¢tinÈ”ºă de rezultat imediat după participarea la joc”.

5        O concesiune pentru organizarea unor loterii nu poate fi acordată, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din GSpG, decât unui operator care:

„1.      este o societate de capitaluri cu sediul social în È”ºară;

2.      nu are proprietari (asociaÈ”ºi) care să dispună de o influenÈ”ºă dominantă Èâ„¢i a căror influenÈ”ºă nu permite garantarea fiabilităÈ”ºii punctului de vedere legal;

3.      dispune de un consiliu de supraveghere Èâ„¢i de un capital social vărsat de cel puÈ”ºin 109 000 000 de euro, fiind necesar ca provenienÈ”ºa legală a fondurilor să fie demonstrată în mod corespunzător;

4.      numeÈâ„¢te directori care, datorită formării lor, sunt competenÈ”ºi din punct de vedere profesional, dispun de caracteristicile Èâ„¢i de experienÈ”ºa necesare pentru exploatarea corectă a activităÈ”ºii Èâ„¢i împotriva cărora nu există niciun motiv de excludere în temeiul articolului 13 din Codul profesiunilor artizanale, comerciale Èâ„¢i industriale din 1973 (Gewerbeordnung 1973) […];

5.      È”ºinând seama de împrejurări (în special experienÈ”ºele, cunoÈâ„¢tinÈ”ºele Èâ„¢i mijloacele proprii), permite statului federal să anticipeze obÈ”ºinerea celor mai mari venituri (taxă de concesiune Èâ„¢i taxele pe pariuri) Èâ„¢i

6.      pentru care structura eventuală a grupului din care fac parte proprietarul sau proprietarii care deÈ”ºin participaÈ”ºii semnificative în cadrul întreprinderii nu este un obstacol în calea unui control eficace al concesionarului.”

6        Concesiunea poate, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) punctul 1 din GSpG, să fie acordată pentru o durată maximă de 15 ani.

7        Atât timp cât o concesiune de loterie este în vigoare, articolul 14 alineatul (5) prima teză din GSpG prevede că nu poate fi atribuită nicio altă concesiune.

8        Dacă mai mulÈ”ºi candidaÈ”ºi care îndeplinesc condiÈ”ºiile prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din GSpG solicită obÈ”ºinerea unei concesiuni, ministrul federal al finanÈ”ºelor este obligat, în temeiul alineatului (5) a doua teză al aceluiaÈâ„¢i articol, să ia o decizie pe baza criteriului prevăzut la punctul 5 al alineatului (2) menÈ”ºionat mai sus Èâ„¢i, prin urmare, să atribuie concesiunea operatorului de la care se anticipează obÈ”ºinerea celor mai mari venituri pentru guvernul federal.

9        în temeiul articolului 15 alineatul (1) din GSpG, concesionarul nu are dreptul de a crea sucursale în afara teritoriului austriac. în plus, achiziÈ”ºionarea pentru concesionar a unor participaÈ”ºii calificate în alte societăÈ”ºi necesită o autorizaÈ”ºie din partea ministrului federal al finanÈ”ºelor. în temeiul articolului 15a din GSpG, o asemenea autorizaÈ”ºie este de asemenea necesară pentru extinderea activităÈ”ºii comerciale a concesionarului Èâ„¢i trebuie să fie acordată doar dacă nu există riscul unei reduceri a veniturilor guvernului federal care provin din taxa de concesiune sau din taxele pe pariuri.

10      Articolul 16 din GSpG obligă concesionarul să stabilească condiÈ”ºiile de joc pentru jocurile de noroc a căror organizare i—˜a fost încredinÈ”ºată. Aceste condiÈ”ºii, care trebuie aprobate de ministrul federal al finanÈ”ºelor, sunt publicate în Amtsblatt zur Wiener Zeitung Èâ„¢i sunt afiÈâ„¢ate, spre consultare, în localurile comerciale ale concesionarului Èâ„¢i la punctele sale de vânzare.

11      în plus, în temeiul articolului 18 alineatul (1) din GSpG, concesionarul trebuie să comunice în fiecare an ministrului federal al finanÈ”ºelor identitatea persoanelor care participă la capitalul social al întreprinderii. Pe de altă parte, în temeiul articolului 19 alineatul (1) din GSpG, el se află sub supravegherea ministrului federal al finanÈ”ºelor. Acesta din urmă este abilitat, în acest scop, printre altele, să verifice conturile, precum Èâ„¢i alte documente ale concesionarului Èâ„¢i poate proceda la verificări la faÈ”ºa locului sau poate solicita unor contabili sau altor experÈ”ºi să efectueze verificări. Costurile ocazionate de supraveghere trebuie suportate de concesionar Èâ„¢i îi sunt facturate anual de ministrul federal al finanÈ”ºelor.

12      Articolul 19 alineatul (2) din GSpG prevede în plus numirea de către ministrul federal al finanÈ”ºelor a unui comisar de stat („StaatskommissíƒÂ¤r”) care, în temeiul articolului 26 din Legea privind creditul (Kreditwesengesetz, BGBl. 63/1979), are dreptul de a asista la adunările acÈ”ºionarilor, precum Èâ„¢i la Èâ„¢edinÈ”ºele consiliului de supraveghere al concesionarului. Comisarul de stat trebuie să fie un angajat al unei unităÈ”ºi administrativ—˜teritoriale sau un avocat ori un auditor, se află sub autoritatea ministrului finanÈ”ºelor Èâ„¢i poate fi demis din funcÈ”ºie în orice moment. Comisarul de stat are în special atribuÈ”ºia de a se opune oricărei decizii a organelor societăÈ”ºii pe care o consideră ilegală. O astfel de opoziÈ”ºie are drept consecinÈ”ºă suspendarea efectelor deciziei în cauză până la adoptarea unei decizii de către autorităÈ”ºile competente.

13      în temeiul articolului 19 alineatul (3) din GSpG, ministrul federal al finanÈ”ºelor Èâ„¢i OrganizaÈ”ºia Sportivă Federală au dreptul, fiecare, să propună un membru în consiliul de supraveghere a concesionarului.

14      Articolul 19 alineatul (4) din GSpG obligă concesionarul să comunice ministrului finanÈ”ºelor bilanÈ”ºul anual, raportul de gestiune Èâ„¢i bilanÈ”ºul consolidat al grupului, precum Èâ„¢i rapoartele auditorilor privind documentele menÈ”ºionate în termen de Èâ„¢ase luni de la închiderea exerciÈ”ºiului financiar în cauză.

15      Articolele 17 Èâ„¢i 20 din GSpG privesc destinaÈ”ºia veniturilor din jocurile de noroc. Articolul 17 alineatul (3) punctul 6 stabileÈâ„¢te taxa de concesiune pentru loteriile electronice la 24 % din venitul brut anual după deducerea câÈâ„¢tigurilor distribuite. în temeiul articolului 20, 3 % din venitul brut al loteriilor, cuantum care nu trebuie în niciun caz să fie inferior valorii de 40 de milioane de euro, este destinat dezvoltării sportului.

16      Articolele 21-31 din GSpG conÈ”ºin dispoziÈ”ºii similare care reglementează acordarea a 12 concesiuni pentru exploatarea unor cazinouri, supravegherea concesionarilor, precum Èâ„¢i desfăÈâ„¢urarea jocurilor de cazinou.

17      Organizarea de jocuri de noroc în scop lucrativ de către o persoană care nu este titulară a unei concesiuni constituie fapte de natură penală în Austria. Potrivit articolului 168 alineatul (1) din Codul penal austriac (Strafgesetzbuch, denumit în continuare „StGB”), se pedepseÈâ„¢te „oricine organizează un joc interzis în mod expres sau al cărui rezultat favorabil sau defavorabil depinde exclusiv sau în principal de hazard sau oricine favorizează o reuniune în vederea organizării unui astfel de joc în scopul obÈ”ºinerii unui avantaj material din această organizare sau din această reuniune sau în scopul obÈ”ºinerii unui avantaj material pentru un terÈ”ºâ€. SancÈ”ºiunile prevăzute sunt pedeapsa cu închisoarea până la 6 luni sau până la 360 de zile de amendă.

 AcÈ”ºiunea principală Èâ„¢i întrebările preliminare

18      탖sterreichische Lotterien GmbH (denumită în continuare „탖sterreichische Lotterien”) este o societate de drept privat cu răspundere limitată. în temeiul unei decizii a ministrului federal al finanÈ”ºelor din 16 martie 1995, societatea menÈ”ºionată a obÈ”ºinut concesiunea unică pentru organizarea unor loterii în Austria pentru perioada 1 decembrie 1994-31 decembrie 2004. După instituirea „loteriilor electronice” prin introducerea, în 1997, a articolului 12a în GSpG, concesiunea societăÈ”ºii respective a fost extinsă la acest tip de loterii Èâ„¢i a fost prelungită până în 2012 printr—˜o decizie a ministrului federal al finanÈ”ºelor din 2 octombrie 1997. Având în vedere durata maximă de 15 ani autorizată de lege, durata concesiunii a fost stabilită pentru perioada 1 octombrie 1997-30 septembrie 2012.

19      AcÈ”ºionarul majoritar al 탖sterreichische Lotterien este Casinos Austria AG (denumită în continuare „Casinos Austria”), societate pe acÈ”ºiuni de drept privat care deÈ”ºine cele 12 concesiuni de exploatare a unor cazinouri prevăzute de GSpG (a se vedea în această privinÈ”ºă Hotărârea din 9 septembrie 2010, Engelmann, C—˜64/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 13-15). La data faptelor din acÈ”ºiunea principală, o treime din acÈ”ºiunile care constituiau capitalul social al Casinos Austria era deÈ”ºinută indirect de stat, restul acÈ”ºiunilor aparÈ”ºinând investitorilor privaÈ”ºi.

20      Domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, resortisanÈ”ºi austrieci, sunt fondatorii grupului multinaÈ”ºional de jocuri online bet—˜at—˜home.com. Societatea—˜mamă a acestui grup este bet—˜at—˜home.com AG, o societate de drept german cu sediul în DíƒÂ¼sseldorf (Germania).

21      Societatea de drept austriac bet—˜at—˜home.com Entertainment, cu sediul în Linz (Austria), activă în domeniul „serviciilor de prelucrare automată a datelor Èâ„¢i al tehnicilor de informaÈ”ºie”, este una dintre filialele societăÈ”ºii bet—˜at—˜home.com AG. Domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer sunt administratorii bet—˜at—˜home.com Entertainment. Această societate dispune de o licenÈ”ºă austriacă ce îi permite să propună pariuri sportive.

22      Bet—˜at—˜home.com Entertainment deÈ”ºine, în calitate de filială, societatea de drept maltez bet—˜at—˜home.com Holding Ltd, care, la rândul său, deÈ”ºine trei filiale, Èâ„¢i anume societăÈ”ºile de drept maltez bet—˜at—˜home.com Internet Ltd, bet—˜at—˜home.com Entertainment Ltd, precum Èâ„¢i bet—˜at—˜home.com Internationale Ltd (denumite în continuare „filialele malteze”).

23      Două dintre filialele malteze propun jocuri de noroc Èâ„¢i pariuri sportive pe internet pe site—˜ul www.bet—˜at—˜home.com. Acestea dispun de o licenÈ”ºă malteză („Class One Remote Gaming License”) valabilă pentru jocurile de noroc online Èâ„¢i de o licenÈ”ºă malteză („Class Two Remote Gaming License”) valabilă pentru pariurile sportive online. Site—˜ul internet este accesibil în limbile spaniolă, germană, greacă, engleză, italiană, maghiară, olandeză, poloneză, slovenă, rusă Èâ„¢i turcă, dar nu Èâ„¢i în limba malteză. Pe acest site sunt oferite, printre altele, jocuri de cazinou precum poker, black—˜jack, bacara, ruletă, precum Èâ„¢i jocuri de tip slot—˜machine. Toate aceste jocuri se pot juca fără limite de mize.

24      Exploatarea site—˜ului de internet www.bet—˜at—˜home.com este asigurată exclusiv de filialele malteze care organizează jocurile în cauză Èâ„¢i care sunt proprietarele licenÈ”ºelor pentru software—˜urile necesare pentru exploatarea platformei de joc.

25      Filialele malteze au utilizat, cel puÈ”ºin până în luna decembrie 2007, un server instalat la Linz, pus la dispoziÈ”ºia acestora de bet—˜at—˜home.com Entertainment, care asigura Èâ„¢i întreÈ”ºinerea site—˜ului internet, a software—˜ului necesar pentru jocuri, precum Èâ„¢i asistenÈ”ºa pentru utilizatori.

26      împotriva domnilor Dickinger Èâ„¢i 탖mer, în calitatea lor de administratori ai societăÈ”ºii bet—˜at—˜home.com Entertainment, a fost declanÈâ„¢ată o procedură penală, în urma acÈ”ºiunilor acestora care încălcau articolul 168 alineatul (1) din StGB. Actul de urmărire în justiÈ”ºie are următorul cuprins:

„Domnii […] Dickinger Èâ„¢i […] 탖mer au săvârÈâ„¢it, în calitate de responsabili ai [bet—˜at—˜home.com Entertainment], de la 1 ianuarie 2006 Èâ„¢i până în prezent, infracÈ”ºiunea de organizare de jocuri de noroc prevăzută la articolul 168 alineatul (1) din [StGB], în beneficiul societăÈ”ºii [bet—˜at—˜home.com Entertainment], prin oferirea pe internet a unor jocuri pentru care câÈâ„¢tigurile Èâ„¢i pierderile depind exclusiv sau în principal de noroc sau care sunt interzise în mod expres, precum diferite feluri de poker («Texas Hold’em», «Seven Card Stud» etc.), black—˜jack, bacara, jocuri de masă precum ruleta, precum Èâ„¢i jocuri de tip «slot—˜machine» cu mize de joc cu valori nelimitate, în scopul de a obÈ”ºine pentru sine sau pentru terÈ”ºi, în special [bet—˜at—˜home.com Entertainment], un avantaj financiar.”

27      Domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer au invocat nelegalitatea reglementării naÈ”ºionale aplicabile jocurilor de noroc în raport cu articolele 43 CE Èâ„¢i 49 CE.

28      InstanÈ”ºa de trimitere se îndoieÈâ„¢te că dispoziÈ”ºiile StGB coroborate cu normele austriece aplicabile jocurilor de noroc în cauză în acÈ”ºiunea principală sunt compatibile cu dreptul Uniunii, în special având în vedere faptul că aceasta consideră publicitatea făcută de Casinos Austria pentru oferta sa de jocuri de noroc drept „ofensivă”.

29      în aceste condiÈ”ºii, Bezirksgericht Linz a hotărât să suspende judecarea cauzei Èâ„¢i să adreseze CurÈ”ºii următoarele întrebări preliminare:

„1)      a)     Articolele 43 CE Èâ„¢i 49 CE trebuie interpretate în sensul că se opun, în principiu, unei reglementări naÈ”ºionale precum cea de la articolul 3 coroborat cu articolul 14 Èâ„¢i următoarele Èâ„¢i cu articolul 21 din [GSpG], în temeiul căreia:

-        o concesiune pentru loterii (de exemplu loterii electronice) poate fi acordată pentru o durată de maximum 15 ani numai unui singur concesionar care, printre altele, trebuie să fie o societate de capitaluri cu sediul în Austria, nu poate crea sucursale în afara Austriei, trebuie să dispună de un capital social sau de un capital nominal de cel puÈ”ºin 109 000 000 de euro Èâ„¢i care, în funcÈ”ºie de împrejurări, permite statului federal să anticipeze obÈ”ºinerea celor mai mari venituri din impozite;

-        o concesiune pentru cazinouri poate fi acordată pentru o durată de maximum 15 ani numai unui număr de cel mult 12 concesionari care, printre altele, trebuie să fie societăÈ”ºi pe acÈ”ºiuni cu sediul în Austria, nu pot crea sucursale în afara Austriei, trebuie să dispună de un capital social vărsat de 22 000 000 de euro Èâ„¢i care, în funcÈ”ºie de împrejurări, permit colectivităÈ”ºilor locale să anticipeze obÈ”ºinerea celor mai mari venituri din impozite?

Aceste întrebări se pun în special având în vedere că societatea [Casinos Austria] este titulara tuturor celor 12 concesiuni de cazinouri care au fost atribuite la 18 decembrie 1991 pentru o durată maximă de 15 ani Èâ„¢i care, între timp, au fost prelungite fără licitaÈ”ºie publică sau comunicare publică.

b)      în cazul unui răspuns afirmativ, o astfel de reglementare poate fi justificată prin motive de interes general de limitare a activităÈ”ºii de pariuri atunci când titularii concesiunii exercită, la rândul lor, într—˜o structură de cvasimonopol, o politică expansionistă în domeniul jocurilor de noroc prin intermediul unei publicităÈ”ºi intensive?

c)      în cazul unui răspuns afirmativ, cu ocazia controlului proporÈ”ºionalităÈ”ºii unei astfel de reglementări care urmăreÈâ„¢te obiectivul de prevenire a infracÈ”ºiunilor prin supunerea operatorilor economici activi în acest domeniu unui control Èâ„¢i, astfel, prin organizarea jocurilor de noroc în cadrul unui sistem în care sunt supuse acestui control, instanÈ”ºa de trimitere trebuie să È”ºină seama de faptul că, în acest mod, reglementarea vizează de asemenea prestatorii de servicii transfrontalieri care sunt oricum supuÈâ„¢i în statul membru de stabilire unor obligaÈ”ºii Èâ„¢i unor controale stricte legate de concesiunea lor?

2)      LibertăÈ”ºile fundamentale din Tratatul CE, în special libera prestare a serviciilor în temeiul articolului 49 CE, trebuie interpretate în sensul că, în pofida competenÈ”ºei de principiu pe care o rezervă statelor membre în ceea ce priveÈâ„¢te reglementarea ordinii juridice penale, o dispoziÈ”ºie naÈ”ºională de drept penal trebuie să fie de asemenea evaluată în raport cu dreptul comunitar atunci când aceasta este de natură să interzică sau să împiedice exercitarea unei libertăÈ”ºi fundamentale?

3)      a)     Articolul 49 CE coroborat cu articolul 10 CE trebuie interpretat în sensul că controalele efectuate în statul de stabilire al unui prestator de servicii Èâ„¢i garanÈ”ºiile aduse în acest stat trebuie luate în considerare în statul de prestare a serviciului în temeiul principiului încrederii reciproce?

b)      în cazul unui răspuns afirmativ, articolul 49 CE trebuie interpretat, în plus, în sensul că, în cazul unei restricÈ”ºii privind libera prestare a serviciilor, impusă de motive de interes general, trebuie să se aprecieze dacă nu s—˜a È”ºinut deja seama în mod suficient de acest interes general prin dispoziÈ”ºiile, controalele Èâ„¢i verificările la care este supus prestatorul de servicii în statul în care este stabilit?

c)      în cazul unui răspuns afirmativ, cu ocazia controlului de proporÈ”ºionalitate a unei dispoziÈ”ºii dintr—˜un stat membru care prevede sancÈ”ºiuni penale în cazul ofertei transfrontaliere de servicii de jocuri de noroc fără licenÈ”ºă naÈ”ºională, trebuie să se È”ºină seama de faptul că interesele de ordine publică invocate de statul în care sunt prestate serviciile pentru a justifica restricÈ”ºia privind libertatea fundamentală sunt deja luate în considerare în mod suficient în statul de stabilire printr—˜o procedură strictă de autorizare Èâ„¢i de supraveghere?

d)      în cazul unui răspuns afirmativ, instanÈ”ºa de trimitere trebuie să È”ºină seama, în cadrul verificării proporÈ”ºionalităÈ”ºii unei astfel de restricÈ”ºii, de faptul că gradul controalelor prevăzute de dispoziÈ”ºiile statului în care este stabilit prestatorul de servicii depăÈâ„¢eÈâ„¢te chiar gradul controalelor din statul în care sunt prestate serviciile?

e)      în cazul unei interdicÈ”ºii a jocurilor de noroc, sancÈ”ºionată penal Èâ„¢i adoptată pentru motive de ordine publică precum protecÈ”ºia jucătorilor Èâ„¢i combaterea criminalităÈ”ºii, principiul proporÈ”ºionalităÈ”ºii impune, în plus, ca instanÈ”ºa de trimitere să efectueze o distincÈ”ºie între, pe de o parte, furnizorii care oferă jocuri de noroc fără niciun fel de autorizaÈ”ºie Èâ„¢i, pe de altă parte, cei care sunt stabiliÈ”ºi Èâ„¢i dispun de o concesiune în alte state membre [ale Uniunii] Èâ„¢i îÈâ„¢i desfăÈâ„¢oară activitatea prin exercitarea dreptului la libera prestare a serviciilor?

f)      în sfârÈâ„¢it, cu ocazia verificării proporÈ”ºionalităÈ”ºii unei dispoziÈ”ºii dintr—˜un stat membru care interzice, cu riscul aplicării unor sancÈ”ºiuni penale, oferta transfrontalieră de servicii de jocuri de noroc fără concesiune sau autorizaÈ”ºie naÈ”ºională, trebuie să se È”ºină seama de faptul că un furnizor care a obÈ”ºinut în mod legal o licenÈ”ºă de jocuri de noroc într—˜un alt stat membru nu a avut posibilitatea să obÈ”ºină o licenÈ”ºă naÈ”ºională din cauza restricÈ”ºiilor de acces obiective Èâ„¢i indirect discriminatorii Èâ„¢i de faptul că procedura de acordare a licenÈ”ºei Èâ„¢i de supraveghere din statul de stabilire oferă un nivel de protecÈ”ºie cel puÈ”ºin comparabil cu cel naÈ”ºional?

4)      a)     Articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul în care caracterul temporar al prestării serviciilor ar exclude posibilitatea prestatorului de a se dota cu o anumită infrastructură în statul de primire (de exemplu un server) fără a fi considerat ca fiind stabilit în acest stat membru?

b)      Articolul 49 CE trebuie interpretat, în plus, în sensul că o interdicÈ”ºie adresată furnizorilor naÈ”ºionali de asistenÈ”ºă de a facilita unui prestator cu sediul într—˜un alt stat membru prestarea serviciului său constituie de asemenea o restricÈ”ºie privind libertatea de prestare a serviciilor de către acest prestator în cazul în care furnizorii de servicii de asistenÈ”ºă sunt stabiliÈ”ºi în acelaÈâ„¢i stat membru ca o parte a destinatarilor serviciului?”

 Cu privire la întrebările preliminare

 Cu privire la a doua întrebare

30      Prin intermediul celei de a doua întrebări, care trebuie examinată în primul rând, instanÈ”ºa de trimitere solicită, în esenÈ”ºă, să se stabilească dacă o reglementare a unui stat membru care instituie sancÈ”ºiuni penale împotriva persoanelor care încalcă un monopol de exploatare a jocurilor de noroc, precum cel prevăzut de reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală, trebuie să fie conformă cu libertăÈ”ºile fundamentale garantate de tratat Èâ„¢i în special cu articolul 49 CE.

31      După cum a subliniat avocatul general la punctele 45-50 din concluziile sale, rezultă în această privinÈ”ºă dintr—˜o jurisprudenÈ”ºă constantă a CurÈ”ºii că dreptul Uniunii impune limite competenÈ”ºei statelor membre în materie penală, printr—˜o astfel de legislaÈ”ºie neputându—˜se restrânge, astfel, libertăÈ”ºile fundamentale garantate de dreptul Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 februarie 1989, Cowan, 186/87, Rec., p. 195, punctul 19, Èâ„¢i Hotărârea din 19 ianuarie 1999, Calfa, C—˜348/96, Rec., p. I—˜11, punctul 17).

32      în consecinÈ”ºă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că dreptul Uniunii, în special articolul 49 CE, se opune sancÈ”ºionării din punct de vedere penal a încălcării unui monopol de exploatare a jocurilor de noroc, precum monopolul de exploatare a jocurilor de cazinou comercializate pe internet prevăzut de reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală, dacă o astfel de reglementare nu este conformă cu dispoziÈ”ºiile din legislaÈ”ºia respectivă.

 Cu privire la a patra întrebare

33      Prin intermediul celei de a patra întrebări, care trebuie examinată în al doilea rând, instanÈ”ºa de trimitere urmăreÈâ„¢te să afle ce libertăÈ”ºi fundamentale sunt aplicabile restricÈ”ºiilor impuse filialelor malteze de legislaÈ”ºia naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală. InstanÈ”ºa de trimitere solicită, în esenÈ”ºă, să se stabilească dacă articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că este aplicabil serviciilor de jocuri de noroc comercializate pe internet pe teritoriul unui stat membru de primire de un operator stabilit într—˜un alt stat membru, în pofida faptului că acest operator:

-      a creat în statul membru de primire o anumită infrastructură de suport informatic, precum un server, ceea ce ar putea determina aplicarea dispoziÈ”ºiilor privind libertatea de stabilire, Èâ„¢i

-      se prevalează de servicii de asistenÈ”ºă ale unui prestator stabilit în statul membru de primire în scopul de a furniza serviciile sale unor consumatori din acest stat membru, fapt care ar putea avea drept consecinÈ”ºă inaplicabilitatea articolului 49 CE.

34      După cum a subliniat avocatul general la punctele 57-62 din concluziile prezentate, simplul fapt că un prestator de jocuri de noroc comercializate online recurge la mijloace materiale de comunicare furnizate de o întreprindere terÈ”ºă stabilită în statul membru de primire nu este, ca atare, de natură să stabilească faptul că acest prestator dispune în respectivul stat de un sediu permanent comparabil cu o agenÈ”ºie, fapt care ar avea drept consecinÈ”ºă aplicarea dispoziÈ”ºiilor tratatului privind libertatea de stabilire.

35      Astfel, din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii rezultă că, pentru a exista o stabilire în sensul tratatului, un raport comercial încheiat de un operator stabilit într—˜un stat membru cu operatori sau cu intermediari stabiliÈ”ºi în statul membru de primire trebuie să implice posibilitatea acestuia din urmă de a participa, în mod stabil Èâ„¢i continuu, la viaÈ”ºa economică a acestui stat membru de primire Èâ„¢i, astfel, să fie de natură să permită clienÈ”ºilor să beneficieze de serviciile propuse prin intermediul unei prezenÈ”ºe permanente în acest stat membru de primire, care poate să se exercite printr—˜un simplu birou condus, dacă este cazul, de o persoană independentă, dar mandatată să acÈ”ºioneze în permanenÈ”ºă pentru acest operator cum ar proceda o agenÈ”ºie (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2010, Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜316/07, C—˜358/07-C—˜360/07, C—˜409/07 Èâ„¢i C—˜410/07, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 59 Èâ„¢i 60).

36      Or, nu se contestă faptul că, departe de a fi mandatat pentru a acÈ”ºiona în permanenÈ”ºă pentru filialele malteze pe piaÈ”ºa jocurilor de noroc în Austria, bet—˜at—˜home.com Entertainment nu intervine în relaÈ”ºia dintre aceste filiale Èâ„¢i clienÈ”ºii lor. Exploatarea platformei internet www.bet—˜at—˜home.com este asigurată exclusiv prin filialele malteze, care sunt responsabile de organizarea jocurilor Èâ„¢i cu care clienÈ”ºii încheie contractele corespunzătoare. în aceste condiÈ”ºii, serviciile de suport informatic furnizate de bet—˜at—˜home.com Entertainment ar putea fi atribuite unui alt operator stabilit într—˜un alt stat membru, chiar fără ca consumatorii austrieci să realizeze acest lucru.

37      Pe de altă parte, din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii rezultă că articolul 49 CE se aplică unui operator de jocuri de noroc stabilit într—˜un stat membru care îÈâ„¢i oferă serviciile într—˜un alt stat membru, chiar dacă în acest scop foloseÈâ„¢te intermediari stabiliÈ”ºi în acelaÈâ„¢i stat membru în care se află Èâ„¢i destinatarii serviciilor (Hotărârea din 6 noiembrie 2003, Gambelli Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜243/01, Rec., p. I—˜13031, punctul 58). A fortiori, acelaÈâ„¢i articol îÈâ„¢i găseÈâ„¢te aplicarea atunci când operatorul de jocuri de noroc nu utilizează intermediari, ci un simplu prestator de servicii de asistenÈ”ºă informatică în statul membru de primire.

38      în consecinÈ”ºă, trebuie să se răspundă la a patra întrebare că articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că este aplicabil serviciilor de jocuri de noroc comercializate pe internet pe teritoriul unui stat membru de primire de un operator stabilit într—˜un alt stat membru, în pofida faptului că acest operator:

-      a creat în statul membru de primire o anumită infrastructură de suport informatic, precum un server, Èâ„¢i

-      se prevalează de servicii de asistenÈ”ºă ale unui prestator stabilit în statul membru de primire în scopul de a furniza serviciile sale unor consumatori stabiliÈ”ºi tot în acest stat membru.

 Cu privire la prima Èâ„¢i la a treia întrebare

39      Prima Èâ„¢i a treia întrebare, pe care trebuie să le analizăm împreună, privesc condiÈ”ºiile în care articolul 49 CE permite instituirea unui monopol pentru organizarea jocurilor de cazinou comercializate pe internet în favoarea unui operator unic, precum cel în cauză în acÈ”ºiunea principală.

40      Pentru a răspunde în mod util la aceste întrebări, în primul rând trebuie să se amintească condiÈ”ºiile în care articolul 49 CE permite instituirea unui monopol în materie de jocuri de noroc, precum cel în cauză în acÈ”ºiunea principală. în al doilea rând, este necesar să se verifice în ce măsură faptul că entitatea care dispune de un monopol în materia jocurilor de noroc are o politică comercială expansionistă poate fi compatibil cu obiectivul urmărit de regimul de monopol. în al treilea rând, trebuie să se ofere indicaÈ”ºii instanÈ”ºei de trimitere în ceea ce priveÈâ„¢te compatibilitatea cu articolul 49 CE a unei serii de restricÈ”ºii specifice impuse titularului monopolului de reglementarea naÈ”ºională, în legătură cu forma sa juridică, cu valoarea capitalului său social, cu locul în care se află sediul său Èâ„¢i cu posibilitatea de a—˜Èâ„¢i stabili sucursalele în alte state membre. în ultimul rând, trebuie să se examineze relevanÈ”ºa verificărilor operatorilor de jocuri de noroc efectuate în alte state membre Èâ„¢i a garanÈ”ºiilor care sunt aduse pentru examinarea proporÈ”ºionalităÈ”ºii măsurilor restrictive impuse de un stat membru care urmăresc să reglementeze jocurile de noroc în scopul atingerii unuia sau a mai multor obiective recunoscute de jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii.

41      Nu se contestă faptul că o reglementare a unui stat membru, precum cea în cauză în acÈ”ºiunea principală, care supune organizarea Èâ„¢i promovarea jocurilor de noroc unui regim de exclusivitate în favoarea unui singur operator Èâ„¢i care interzice oricărui alt operator, inclusiv unui operator cu sediul în alt stat membru, să ofere, prin internet, pe teritoriul primului stat membru, servicii care sunt supuse respectivului regim constituie o restricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor garantată de articolul 49 CE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iunie 2010, Sporting Exchange, C—˜203/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 22 Èâ„¢i 24, precum Èâ„¢i jurisprudenÈ”ºa citată).

42      Cu toate acestea, o astfel de restricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor poate fi admisă cu titlu de măsură derogatorie prevăzută expres la articolele 45 CE Èâ„¢i 46 CE, aplicabile în acest domeniu în temeiul articolului 55 CE, sau justificată, conform jurisprudenÈ”ºei CurÈ”ºii, prin motive imperative de interes general (Hotărârea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, C—˜42/07, Rec., p. I—˜7633, punctele 55 Èâ„¢i 56, precum Èâ„¢i Hotărârea din 30 iunie 2011, Zeturf, C—˜212/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 37).

43      Trebuie subliniat de la bun început în contextul acÈ”ºiunii principale că, dacă un monopol public a fost instituit într—˜un stat membru în materia jocurilor de noroc, iar regimul menÈ”ºionat ar fi incompatibil cu articolul 49 CE, încălcarea acestuia de un operator economic nu poate face obiectul unor sancÈ”ºiuni penale (Hotărârea din 6 martie 2007, Placanica Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜338/04, C—˜359/04 Èâ„¢i C—˜360/04, Rec., p. I—˜1891, punctele 63 Èâ„¢i 69).

 Cu privire la condiÈ”ºiile instituirii unui monopol în materie de jocuri de noroc

44      în ceea ce priveÈâ„¢te justificările de natură să fie admise, Curtea a arătat că obiectivele urmărite prin legislaÈ”ºiile naÈ”ºionale adoptate în domeniul jocurilor Èâ„¢i al pariurilor, luate în considerare în ansamblu, au legătură cel mai adesea cu protecÈ”ºia destinatarilor serviciilor respective Èâ„¢i, mai general, a consumatorilor, precum Èâ„¢i cu protecÈ”ºia ordinii sociale. Curtea a subliniat de asemenea că astfel de obiective se numără printre motivele imperative de interes general care pot justifica atingeri aduse liberei prestări a serviciilor (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 74 Èâ„¢i jurisprudenÈ”ºa citată).

45      Pe de altă parte, Curtea a subliniat în mod repetat că particularităÈ”ºile de ordin moral, religios sau cultural, precum Èâ„¢i consecinÈ”ºele prejudiciabile din punct de vedere moral Èâ„¢i financiar pentru individ Èâ„¢i pentru societate care sunt asociate cu jocurile de noroc Èâ„¢i cu pariurile pot fi de natură să justifice existenÈ”ºa, în beneficiul autorităÈ”ºilor naÈ”ºionale, a unei puteri de apreciere suficiente pentru a determina, potrivit propriei scări de valori, cerinÈ”ºele pe care le presupune protecÈ”ºia consumatorului Èâ„¢i a ordinii sociale (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 76 Èâ„¢i jurisprudenÈ”ºa citată).

46      Simpla împrejurare că un stat membru a ales un sistem de protecÈ”ºie diferit de cel adoptat de un alt stat membru nu poate avea incidenÈ”ºă asupra aprecierii necesităÈ”ºii Èâ„¢i proporÈ”ºionalităÈ”ºii dispoziÈ”ºiilor adoptate în materie. Acestea trebuie să fie apreciate numai în raport cu obiectivele urmărite de autorităÈ”ºile competente ale statului membru în cauză Èâ„¢i cu nivelul de protecÈ”ºie pe care acestea intenÈ”ºionează să îl asigure (Hotărârea Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, citată anterior, punctul 58).

47      Prin urmare, statele membre sunt în principiu libere să stabilească obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc Èâ„¢i, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecÈ”ºie urmărit (a se vedea în acest sens Hotărârea Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, citată anterior, punctul 59).

48      Un stat membru care urmăreÈâ„¢te să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat poate considera, în consecinÈ”ºă, în mod întemeiat, după cum a admis în jurisprudenÈ”ºa sa Curtea, că numai acordarea de drepturi exclusive unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să le permită să controleze riscurile legate de sectorul jocurilor de noroc Èâ„¢i să urmărească obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri Èâ„¢i lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc într—˜un mod suficient de eficace (a se vedea în acest sens Hotărârile citate anterior Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, punctele 81 Èâ„¢i 83, precum Èâ„¢i Zeturf, punctul 41).

49      Astfel, autorităÈ”ºile publice naÈ”ºionale pot considera că faptul că, în calitate de controlor al organismului care deÈ”ºine monopolul, vor dispune de mijloace adiÈ”ºionale care să le permită să influenÈ”ºeze conduita acestuia, în afară de mecanismele regulatoare Èâ„¢i de supraveghere legale, este de natură să le asigure un control mai bun al ofertei de jocuri de noroc Èâ„¢i garanÈ”ºii mai bune de eficacitate în punerea în aplicare a politicii lor decât în cazul exercitării acestor activităÈ”ºi de către operatori privaÈ”ºi în situaÈ”ºie de concurenÈ”ºă, chiar dacă aceÈâ„¢tia din urmă ar depinde de un sistem de autorizare Èâ„¢i ar fi supuÈâ„¢i unui regim de control Èâ„¢i de sancÈ”ºiuni (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 82).

50      Rămâne totuÈâ„¢i valabil că restricÈ”ºiile impuse de statele membre trebuie să îndeplinească condiÈ”ºiile care reies din jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii în ceea ce priveÈâ„¢te proporÈ”ºionalitatea lor, ceea ce revine instanÈ”ºelor naÈ”ºionale să verifice (Hotărârile citate anterior Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, punctele 59 Èâ„¢i 60, Èâ„¢i Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, punctele 77 Èâ„¢i 78).

51      Trebuie subliniat că problema de a stabili care obiective sunt efectiv urmărite de legislaÈ”ºia naÈ”ºională este, în cadrul unei cauze cu care este sesizată Curtea în temeiul articolului 267 TFUE, de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere.

52      Potrivit guvernului austriac, reglementarea în cauză în acÈ”ºiunea principală urmăreÈâ„¢te, pe de o parte, un obiectiv reprezentat de combaterea criminalităÈ”ºii, în special prin protecÈ”ºia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudei Èâ„¢i a altor ilegalităÈ”ºi, precum Èâ„¢i, pe de altă parte, un obiectiv reprezentat de prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri prin garanÈ”ºia unor măsuri adecvate de protecÈ”ºie a jucătorilor, precum, printre altele, stabilirea obligatorie a limitelor mizelor personale, Èâ„¢i participă, prin urmare, la protecÈ”ºia ordinii sociale în general.

53      în schimb, domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i guvernul maltez susÈ”ºin că din modul expres de redactare a GSpG rezultă că obiectivul principal este cel de a majora veniturile fiscale generate de jocurile de noroc. AceÈâ„¢tia arată în mod special că, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din GSpG, concesiunea este atribuită în mod sistematic operatorului de la care se anticipează obÈ”ºinerea celor mai mari venituri pentru guvernul federal. în plus, orice extindere teritorială sau materială a activităÈ”ºii comerciale a concesionarului presupune o autorizaÈ”ºie a ministrului federal al finanÈ”ºelor, care nu trebuie acordată decât dacă nu se estimează nicio scădere a veniturilor guvernului federal.

54      Este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să verifice dacă autorităÈ”ºile naÈ”ºionale urmăreau cu adevărat, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat în raport cu obiectivele invocate Èâ„¢i dacă, având în vedere acest nivel de protecÈ”ºie urmărit, instituirea unui monopol putea fi considerată în mod efectiv necesară (Hotărârea Zeturf, citată anterior, punctul 47). în acest context, statului membru care intenÈ”ºionează să se prevaleze de un obiectiv de natură să legitimeze obstacolul în calea libertăÈ”ºii de a presta servicii îi revine obligaÈ”ºia de a furniza instanÈ”ºei sesizate pentru a se pronunÈ”ºa asupra acestei probleme toate elementele de natură să îi permită să se asigure că măsura respectivă îndeplineÈâ„¢te cu adevărat cerinÈ”ºele ce decurg din principiul proporÈ”ºionalităÈ”ºii (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 71).

55      în această privinÈ”ºă, numai obiectivul de a maximiza veniturile la bugetul statului nu poate să permită o astfel de restricÈ”ºie privind libera prestare a serviciilor.

56      Trebuie în special să se amintească, în acest context, că o legislaÈ”ºie naÈ”ºională nu poate garanta realizarea obiectivului invocat decât în cazul în care răspunde cu adevărat preocupării privind atingerea acestuia în mod coerent Èâ„¢i sistematic. Prin urmare, revine instanÈ”ºelor naÈ”ºionale obligaÈ”ºia de a se asigura, în special având în vedere modalităÈ”ºile concrete de aplicare a reglementării restrictive vizate, că aceasta îndeplineÈâ„¢te cu adevărat rolul de a reduce ocaziile de a juca Èâ„¢i de a limita activităÈ”ºile în acest domeniu în mod coerent Èâ„¢i sistematic (a se vedea în acest sens Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctele 88, 97 Èâ„¢i 98).

57      în consecinÈ”ºă, instanÈ”ºa de trimitere va trebui sa verifice, în special în lumina evoluÈ”ºiei pieÈ”ºei de jocuri de noroc în Austria, dacă controalele statului la care sunt supuse activităÈ”ºile titularului monopolului sunt de natură să garanteze că acesta va fi efectiv capabil să urmărească, în mod coerent Èâ„¢i sistematic, obiectivele invocate prin intermediul unei oferte măsurate cantitativ Èâ„¢i adaptate calitativ în funcÈ”ºie de obiectivele menÈ”ºionate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iunie 2010, Ladbrokes Betting & Gaming Èâ„¢i Ladbrokes International, C—˜258/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 37, precum Èâ„¢i Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 83).

58      Pe de altă parte, politica comercială urmată de titularul monopolului are în mod cert relevanÈ”ºă pentru aprecierea modului în care sunt urmărite obiectivele menÈ”ºionate.

 Cu privire la obiectivul unei politici comerciale expansioniste urmărit de entitatea care dispune de monopol în materia jocurilor de noroc

59      InstanÈ”ºa de trimitere exprimă îndoieli în legătură cu aspectul dacă monopolul instituit prin reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală poate fi considerat de natură să garanteze realizarea obiectivului privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri Èâ„¢i lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc din cauza politicii comerciale expansioniste pe care o are titularul unui monopol prin intermediul unei publicităÈ”ºi intensive.

60      în această privinÈ”ºă, domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i guvernul maltez susÈ”ºin că sistemul austriac a permis o extindere constantă a ofertei de jocuri de noroc, precum Èâ„¢i o creÈâ„¢tere continuă a cheltuielilor de publicitate destinate unor grupuri È”ºintă în permanenÈ”ºă noi, mai ales tinerilor, în special în cadrul platformei de jocuri pe internet www.win2day.at lansată de 탖sterreichische Lotterien, ale cărei venituri le—˜ar fi depăÈâ„¢it cu mult pe cele ale tuturor cazinourilor tradiÈ”ºionale.

61      în această privinÈ”ºă, trebuie să se constate că o intensificare a activităÈ”ºilor comerciale ale unui operator căruia i—˜au fost acordate drepturi exclusive în domeniul jocurilor de noroc, precum Èâ„¢i o creÈâ„¢tere semnificativă a veniturilor pe care le obÈ”ºine din acestea impun o atenÈ”ºie deosebită în cadrul examinării caracterului coerent Èâ„¢i sistematic al reglementării în cauză Èâ„¢i, prin urmare, a naturii acesteia de a urmări obiectivele recunoscute de jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii. Astfel, din această jurisprudenÈ”ºă rezultă că finanÈ”ºarea activităÈ”ºilor de utilitate publică prin intermediul veniturilor din jocuri de noroc nu trebuie să constituie obiectivul real al unei politici restrictive instituite în acest sector, însă poate să fie considerată doar o consecinÈ”ºă benefică accesorie (a se vedea în special Hotărârea din 24 martie 1994, Schindler, C—˜275/92, Rec., p. I—˜1039, punctele 57 Èâ„¢i 60, Hotărârea din 21 septembrie 1999, LíƒÂ¤íƒÂ¤ríƒÂ¤ Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜124/97, Rec., p. I—˜6067, punctele 32 Èâ„¢i 37, Hotărârea din 21 octombrie 1999, Zenatti, C—˜67/98, Rec., p. I—˜7289, punctele 35 Èâ„¢i 36, precum Èâ„¢i Hotărârea Gambelli Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctele 61 Èâ„¢i 62).

62      în consecinÈ”ºă, un stat membru nu poate, în mod întemeiat, să invoce motive de ordine publică legate de necesitatea de a reduce ocaziile de joc în măsura în care autorităÈ”ºile unui stat membru incită Èâ„¢i încurajează consumatorii să participe la jocuri de noroc pentru ca finanÈ”ºele publice să obÈ”ºină beneficii (a se vedea în acest sens Hotărârea Gambelli Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 69).

63      Curtea a apreciat totuÈâ„¢i Èâ„¢i că o politică de extindere controlată a activităÈ”ºilor de jocuri de noroc poate fi coerentă cu obiectivul care vizează canalizarea acestora în circuite controlate prin atragerea jucătorilor care desfăÈâ„¢oară activităÈ”ºi de jocuri Èâ„¢i de pariuri clandestine interzise către activităÈ”ºi autorizate Èâ„¢i reglementate. O asemenea politică poate fi astfel coerentă atât cu obiectivul care constă în prevenirea exploatării activităÈ”ºilor de jocuri de noroc în scopuri criminale sau frauduloase, cât Èâ„¢i cu obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri Èâ„¢i combaterea dependenÈ”ºei de acesta, dirijând consumatorii către oferta ce emană de la titularul monopolului public, ofertă despre care se presupune că este în acelaÈâ„¢i timp ferită de elemente criminale Èâ„¢i concepută tocmai pentru a—˜i proteja pe consumatori de cheltuielile excesive Èâ„¢i de dependenÈ”ºa de joc (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctele 101 Èâ„¢i 102).

64      Pentru a se atinge acest obiectiv de canalizare în circuite controlate, operatorii autorizaÈ”ºi trebuie să constituie o alternativă fiabilă, dar în acelaÈâ„¢i timp atractivă, la activităÈ”ºile nereglementate, ceea ce poate implica, în sine, oferirea unei game vaste de jocuri, publicitate de o anumită anvergură Èâ„¢i recurgerea la noi tehnici de distribuÈ”ºie (a se vedea Hotărârile citate anterior Placanica Èâ„¢i alÈ”ºii, punctul 55, precum Èâ„¢i Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, punctul 101).

65      Revine instanÈ”ºei de trimitere sarcina să aprecieze, în lumina circumstanÈ”ºelor litigiului cu care este sesizată, dacă se poate considera că politica comercială a titularului monopolului se înscrie, în ceea ce priveÈâ„¢te atât amploarea publicităÈ”ºii efectuate, cât Èâ„¢i crearea de către acesta de noi jocuri, în cadrul unei astfel de politici de extindere controlate în sectorul jocurilor de noroc, vizând în mod efectiv canalizarea apetenÈ”ºei pentru joc înspre circuitele controlate (a se vedea Hotărârile citate anterior Ladbrokes Betting & Gaming Èâ„¢i Ladbrokes International, punctul 37, Èâ„¢i Zeturf, punctul 69).

66      în cadrul acestei aprecieri, este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să verifice în special dacă, pe de o parte, activităÈ”ºile criminale Èâ„¢i frauduloase legate de jocuri Èâ„¢i, pe de altă parte, dependenÈ”ºa de joc puteau constitui, la data faptelor din acÈ”ºiunea principală, o problemă în Austria Èâ„¢i dacă o expansiune a activităÈ”ºilor autorizate Èâ„¢i reglementate ar fi fost de natură să remedieze o asemenea problemă (a se vedea în acest sens Hotărârea Ladbrokes Betting & Gaming Èâ„¢i Ladbrokes International, citată anterior, punctul 29).

67      întrucât obiectivul protecÈ”ºiei consumatorilor de dependenÈ”ºa de joc este, în principiu, greu compatibil cu o politică de expansiune a jocurilor de noroc, caracterizată în special prin crearea de noi jocuri Èâ„¢i prin publicitatea făcută acestora, o asemenea politică nu poate fi considerată coerentă decât dacă activităÈ”ºile ilegale prezintă o dimensiune considerabilă Èâ„¢i dacă măsurile adoptate urmăresc să canalizeze dorinÈ”ºa de joc a consumatorilor în circuite legale (Hotărârea Ladbrokes Betting & Gaming Èâ„¢i Ladbrokes International, citată anterior, punctul 30).

68      în orice caz, publicitatea pusă eventual în practică de titularul unui monopol public trebuie să rămână moderată Èâ„¢i să fie strict limitată la ceea ce este necesar pentru a canaliza astfel consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate. în schimb, o astfel de publicitate nu poate în special să încurajeze propensiunea naturală către joc a consumatorilor prin stimularea participării lor active la acesta, mai ales banalizând jocul ori dându—˜i o imagine pozitivă prin faptul că încasările obÈ”ºinute sunt alocate unor activităÈ”ºi de interes general ori chiar crescând forÈ”ºa atractivă a jocului prin intermediul unor mesaje publicitare atrăgătoare care seduc prin câÈâ„¢tiguri importante (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 103).

69      Trebuie în special să se facă distincÈ”ºia între strategiile beneficiarului unui monopol care au numai ca scop să informeze clienÈ”ºii potenÈ”ºiali despre existenÈ”ºa unor produse Èâ„¢i care urmăresc să garanteze accesul legal la jocurile de noroc, canalizând jucătorii către circuitele controlate, Èâ„¢i cele care încurajează Èâ„¢i stimulează participarea activă la astfel de jocuri. Prin urmare, trebuie să se facă distincÈ”ºia între o politică comercială restrânsă, care urmăreÈâ„¢te numai să câÈâ„¢tige sau să fidelizeze piaÈ”ºa existentă în favoarea unui organism care beneficiază de un monopol, Èâ„¢i o politică comercială expansionistă, al cărei obiectiv este creÈâ„¢terea pieÈ”ºei globale a jocurilor.

 Cu privire la compatibilitatea cu articolul 49 CE a restricÈ”ºiilor specifice impuse titularului monopolului

70      InstanÈ”ºa de trimitere solicită CurÈ”ºii să stabilească dacă articolul 49 CE este compatibil cu o serie de restricÈ”ºii specifice impuse titularului monopolului de reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală, în ceea ce priveÈâ„¢te forma sa juridică, valoarea capitalului său social, locul în care se află sediul său Èâ„¢i posibilitatea de a—˜Èâ„¢i stabili sucursalele în alte state membre decât cel în care are sediul acest titular.

71      în această privinÈ”ºă, trebuie amintit cu titlu preliminar, după cum a arătat avocatul general la punctul 97 din concluziile prezentate, că, în măsura în care un monopol constituie o măsură deosebit de restrictivă, trebuie să urmărească asigurarea unui nivel de protecÈ”ºie a consumatorilor extrem de ridicat Èâ„¢i, prin urmare, trebuie să fie însoÈ”ºit de instituirea unui cadru normativ de natură să garanteze că titularul monopolului respectiv va fi efectiv capabil să urmărească, în mod coerent Èâ„¢i sistematic, obiectivele astfel stabilite prin intermediul unei oferte măsurate cantitativ Èâ„¢i adaptate calitativ în funcÈ”ºie de obiectivele respective Èâ„¢i supuse unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice (Hotărârile citate anterior Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, punctul 83, precum Èâ„¢i Zeturf, punctul 58).

72      Impunerea anumitor restricÈ”ºii titularului unui monopol în materie de jocuri de noroc este, în consecinÈ”ºă, în principiu, nu numai compatibilă cu dreptul Uniunii, ci Èâ„¢i necesară în temeiul acestuia. în plus, trebuie ca aceste restricÈ”ºii să fie conforme cu cerinÈ”ºele care rezultă din dreptul Uniunii legate de proporÈ”ºionalitatea lor Èâ„¢i în special ca acestea să fie de natură să asigure realizarea obiectivelor urmărite prin instituirea unui regim de monopol Èâ„¢i să nu depăÈâ„¢ească ceea ce este necesar pentru atingerea sa. DeÈâ„¢i această verificare este în principiu de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere, indicaÈ”ºiile care urmează pot să îi fie utile în această privinÈ”ºă.

-       Cu privire la forma juridică Èâ„¢i la valoarea capitalului social al titularului monopolului

73      Din articolul 14 alineatul (2) punctele 1 Èâ„¢i 3 din GSpG rezultă că titularul monopolului de exploatare a loteriilor electronice trebuie, pe de o parte, să fie o societate de capitaluri Èâ„¢i, pe de altă parte, să dispună de un capital social nominal sau vărsat de cel puÈ”ºin 109 000 000 de euro.

74      Potrivit guvernului austriac, condiÈ”ºia referitoare la forma juridică răspunde intenÈ”ºiei de a impune titularului monopolului să dispună de o structură de întreprindere transparentă pentru a preveni spălarea banilor Èâ„¢i frauda. Acesta subliniază că dreptul Uniunii prevede aceeaÈâ„¢i cerinÈ”ºă a formei juridice în ceea ce priveÈâ„¢te domeniul asigurărilor. în ceea ce priveÈâ„¢te cuantumul capitalului social, acesta subliniază că este proporÈ”ºional cu cuantumul câÈâ„¢tigurilor pe care titularul monopolului poate fi obligat să îl plătească în cadrul diferitelor jocuri pe care este autorizat să le comercializeze pe internet, acestea putând conÈ”ºine un jackpot de mai multe milioane de euro.

75      în schimb, domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer susÈ”ºin că valoarea capitalului social de 109 000 000 de euro impus este disproporÈ”ºionată având în vedere faptul că, +n Austria, capitalul necesar pentru o instituÈ”ºie de credit ar fi de numai 5 000 000 de euro.

76      Astfel cum a statuat Curtea la punctul 30 din Hotărârea Engelmann, citată anterior, cerinÈ”ºa unei forme juridice particulare pentru operatorii în materie de jocuri de noroc, în temeiul obligaÈ”ºiilor pe care le au anumite tipuri de societăÈ”ºi, în special în ceea ce priveÈâ„¢te organizarea lor internă, administrarea conturilor, controalele la care pot fi supuse Èâ„¢i raporturile cu terÈ”ºii, poate fi justificată de obiectivul prevenirii spălării banilor Èâ„¢i a fraudei, care este invocat de guvernul austriac în prezenta cauză.

77      în plus, cerinÈ”ºa de a dispune de un capital social de o anumită valoare poate să se dovedească utilă pentru a asigura o anumită capacitate financiară din partea operatorului Èâ„¢i a garanta că este în măsură să răspundă obligaÈ”ºiilor pe care ar putea să Èâ„¢i le asume faÈ”ºă de pariorii câÈâ„¢tigători. Cu toate acestea, trebuie amintit că respectarea principiului proporÈ”ºionalităÈ”ºii necesită în special ca restricÈ”ºia impusă să nu depăÈâ„¢ească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit. Va reveni instanÈ”ºei de trimitere să verifice, în raport cu alte posibilităÈ”ºi de a garanta că creanÈ”ºele jucătorilor câÈâ„¢tigători sunt onorate de operator, caracterul proporÈ”ºional al cerinÈ”ºei în cauză.

-       Cu privire la locul în care se află sediul titularului monopolului

78      Articolul 14 alineatul (2) punctul 1 din GSpG prevede că titularul monopolului de exploatare a loteriilor trebuie să aibă sediul social pe teritoriul naÈ”ºional.

79      După cum a subliniat avocatul general la punctul 120 din concluziile prezentate, această cerinÈ”ºă constituie o restricÈ”ºie discriminatorie care nu poate, prin urmare, să fie justificată decât printr—˜un motiv prevăzut la articolul 46 CE, Èâ„¢i anume protecÈ”ºia ordinii publice, a siguranÈ”ºei publice sau a sănătăÈ”ºii publice.

80      Guvernul austriac susÈ”ºine că prezenÈ”ºa sediului social pe teritoriul naÈ”ºional este necesară pentru a permite un control eficient al jocurilor online Èâ„¢i că autorităÈ”ºile austriece nu ar dispune de aceleaÈâ„¢i posibilităÈ”ºi de control în privinÈ”ºa operatorilor stabiliÈ”ºi în alte state membre. Guvernul arată de asemenea că prezenÈ”ºa unui comisar de stat în organele de supraveghere a titularului monopolului, potrivit articolului 19 alineatul (2) din GSpG, permite autorităÈ”ºilor naÈ”ºionale competente să supravegheze efectiv deciziile Èâ„¢i gestiunea titularului monopolului. Aceste autorităÈ”ºi ar fi astfel în măsură să cunoască aceste decizii înainte de punerea lor în aplicare Èâ„¢i să se opună acestora dacă încalcă obiectivele politicii naÈ”ºionale în materie de jocuri. Guvernul austriac susÈ”ºine că nu ar dispune de aceleaÈâ„¢i posibilităÈ”ºi în privinÈ”ºa unui operator stabilit într—˜un alt stat membru.

81      După cum s—˜a arătat la punctul 53 din prezenta hotărâre, domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i guvernul maltez, întemeindu—˜se în special pe articolul 14 alineatul (5) din GSpG, susÈ”ºin că obiectivul principal al legislaÈ”ºiei în cauză este cel de a majora veniturile fiscale generate de jocurile de noroc. DeÈâ„¢i interpretarea acestei dispoziÈ”ºii a legislaÈ”ºiei naÈ”ºionale este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere, trebuie să se constate în orice caz că un sistem de atribuire a concesiunilor întemeiat pe criteriul maximizării veniturilor la finanÈ”ºele publice, care ar dezavantaja sistematic operatorii stabiliÈ”ºi în alte state membre decât Republica Austria prin unicul fapt că un operator care are sediul social pe teritoriul austriac ar putea să plătească mai multe taxe în Austria decât un operator care are sediul într—˜un alt stat membru, nu poate fi considerat compatibil cu dreptul Uniunii.

82      în ceea ce priveÈâ„¢te în mod special obiectivul controlului Èâ„¢i al supravegherii titularului monopolului Èâ„¢i argumentul întemeiat pe necesitatea de a asigura un control eficient al operatorilor economici, mai ales prin prezenÈ”ºa unor comisari de stat, invocate de guvernul austriac, trebuie amintit că dintr—˜o jurisprudenÈ”ºă constantă rezultă că noÈ”ºiunea de ordine publică, pe de o parte, presupune o ameninÈ”ºare reală Èâ„¢i suficient de gravă care să afecteze un interes fundamental al societăÈ”ºii Èâ„¢i, pe de altă parte, ca justificare a unei derogări de la un principiu fundamental din tratat, trebuie interpretată în mod restrictiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 mai 1982, Adoui Èâ„¢i Cornuaille, 115/81 Èâ„¢i 116/81, Rec., p. 1665, punctul 8, Hotărârea Calfa, citată anterior, punctele 21 Èâ„¢i 23, Hotărârea din 20 noiembrie 2001, Jany Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜268/99, Rec., p. I—˜8615, punctul 59, Èâ„¢i Hotărârea din 22 decembrie 2008, Comisia/Austria, C—˜161/07, Rec., p. I—˜10671, punctul 35 Èâ„¢i jurisprudenÈ”ºa citată).

83      Prin urmare, este de competenÈ”ºa instanÈ”ºei de trimitere să stabilească, în primul rând, dacă obiectivele invocate de guvernul austriac pot fi incluse în această noÈ”ºiune Èâ„¢i, în al doilea rând, eventual, dacă obligaÈ”ºia privind sediul social în cauză în litigiu în acÈ”ºiunea principală îndeplineÈâ„¢te criteriile de necesitate Èâ„¢i de proporÈ”ºionalitate prevăzute de jurisprudenÈ”ºa CurÈ”ºii.

84      în special, instanÈ”ºa de trimitere va trebui să verifice dacă există alte mijloace mai puÈ”ºin restrictive pentru a garanta un nivel de control al activităÈ”ºilor operatorilor stabiliÈ”ºi pe teritoriul altor state membre decât Austria echivalent cu cel care poate fi realizat în ceea ce priveÈâ„¢te operatorii stabiliÈ”ºi pe teritoriul austriac.

-       Cu privire la interdicÈ”ºia de a stabili sucursale în alte state membre

85      în temeiul articolului 15 alineatul (1) din GSpG, concesionarul nu are dreptul de a crea sucursale în afara teritoriului austriac.

86      Potrivit guvernului austriac, această interdicÈ”ºie doar concretizează ideea potrivit căreia este de competenÈ”ºa fiecărui stat membru să reglementeze exploatarea jocurilor de noroc pe teritoriul său.

87      Libertatea fiecărui stat membru de a reglementa exploatarea jocurilor de noroc pe teritoriul său nu constituie însă, în sine, un obiectiv legitim de interes general care poate justifica restrângerea libertăÈ”ºilor fundamentale garantate de tratat.

88      în consecinÈ”ºă, trebuie să se constate că în faÈ”ºa CurÈ”ºii nu a fost invocată nicio justificare valabilă a interdicÈ”ºiei impuse titularului monopolului în cauză în acÈ”ºiunea principală de a crea sucursale în afara teritoriului austriac.

 Cu privire la luarea în considerare a controalelor operatorilor de jocuri de noroc efectuate în alte state membre

89      în contextul acÈ”ºiunii principale, instanÈ”ºa de trimitere ridică problema dacă verificările operatorilor jocurilor de noroc efectuate în alte state membre sunt relevante pentru evaluarea proporÈ”ºionalităÈ”ºii alegerii legiuitorului naÈ”ºional de a institui un monopol în ceea ce priveÈâ„¢te jocurile de cazinou pe internet.

90      Din modul de redactare a celei de a treia întrebări rezultă că instanÈ”ºa de trimitere pare să plece de la premisa potrivit căreia, pe de o parte, interesele de reglementare invocate de statul membru de primire, Èâ„¢i anume Republica Austria, pentru a justifica restricÈ”ºia privind libera prestare a serviciilor în cauză în acÈ”ºiunea principală sunt deja în mod suficient luate în considerare în statul membru de stabilire, în speÈ”ºă Republica Malta, Èâ„¢i, pe de altă parte, dispoziÈ”ºiile în vigoare în acest stat le depăÈâ„¢esc chiar ca intensitate pe cele aplicabile în statul membru de primire.

91      Guvernul maltez afirmă în acest context că statul maltez a fost primul stat care a dezvoltat un sistem de reglementare care vizează în mod special să controleze Èâ„¢i să supravegheze jocurile de noroc pe internet care, bazându—˜se totodată pe aceleaÈâ„¢i principii Èâ„¢i obiective precum cele care caracterizează reglementarea canalelor tradiÈ”ºionale de comercializare a acestor servicii, a fost conceput cu obiectivul de a răspunde riscurilor intrinseci legate de aceste sisteme de exploatare moderne. Controalele efectuate pe teritoriul maltez ar reprezenta mai mult decât o examinare superficială efectuată pe teritoriul Gibraltarului în cauza în care s—˜a pronunÈ”ºat Hotărârea Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, citată anterior.

92      Pe de altă parte, domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i guvernul maltez susÈ”ºin că jocurile de noroc comercializate pe internet pot fi controlate într—˜un mod mult mai eficient decât cele comercializate prin metodele tradiÈ”ºionale datorită posibilităÈ”ºii de identificare a tuturor tranzacÈ”ºiilor realizate pe suport informatic, ceea ce permite, printre altele, să se selecteze cu uÈâ„¢urinÈ”ºă operaÈ”ºiunile problematice sau suspecte. în plus, graÈ”ºie obligaÈ”ºiei consumatorilor de a dispune de conturi bancare pentru plata câÈâ„¢tigurilor, ar fi posibil să se asigure o transparenÈ”ºă sporită în raport cu metodele utilizate în jocurile tradiÈ”ºionale.

93      Operatorii maltezi ai grupului bet—˜at—˜home.com ar fi făcut obiectul unor controale de acces stricte care implică o verificare a calităÈ”ºii lor profesionale Èâ„¢i a integrităÈ”ºii lor. AceÈâ„¢ti operatori rămân în continuare supuÈâ„¢i controlului Èâ„¢i supravegherii continue a autorităÈ”ºilor malteze competente pentru a reglementa acest sector, în special Lotteries and Gaming Authority. Aceasta din urmă ar fi implementat întotdeauna sisteme de reglementare avansate Èâ„¢i robuste, care includ controale privind persoanele implicate, precum Èâ„¢i sistemele Èâ„¢i procesele utilizate de operator.

94      Domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i guvernul maltez invocă jurisprudenÈ”ºa constantă a CurÈ”ºii potrivit căreia impunerea unor restricÈ”ºii pentru un prestator în vederea salvgardării intereselor generale încalcă libera prestare a serviciilor, în măsura în care aceste interese sunt deja protejate de normele pe care prestatorul trebuie să le respecte în statul membru în care este stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 17 decembrie 1981, Webb, 279/80, Rec., p. 3305, punctul 17, Hotărârea din 23 noiembrie 1999, Arblade Èâ„¢i alÈ”ºii, C—˜369/96 Èâ„¢i C—˜376/96, Rec., p. I—˜8453, punctele 34 Èâ„¢i 35, Èâ„¢i Hotărârea din 22 ianuarie 2002, Canal SatíƒÂ©lite Digital, C—˜390/99, Rec., p. I—˜607, punctul 38).

95      în consecinÈ”ºă, aceÈâ„¢tia susÈ”ºin că, având în vedere că probitatea Èâ„¢i calităÈ”ºile profesionale ale filialelor malteze sunt deja garantate prin controalele la care sunt supuse în Malta, faptul ca autorităÈ”ºile austriece să le excludă de pe piaÈ”ºa austriacă, pretinzând că urmăresc obiectivul protecÈ”ºiei jucătorilor împotriva fraudelor comise de operatorii de jocuri de noroc, ar încălca articolul 49 CE.

96      în această privinÈ”ºă, trebuie amintit de la bun început că în raport cu stadiul actual al dreptului Uniunii nu poate exista nicio obligaÈ”ºie de recunoaÈâ„¢tere reciprocă a autorizaÈ”ºiilor eliberate de diversele state membre (Hotărârea Sto탟 Èâ„¢i alÈ”ºii, citată anterior, punctul 112). Astfel, având în vedere lipsa de armonizare la nivelul Uniunii a reglementării sectorului jocurilor de noroc Èâ„¢i divergenÈ”ºele semnificative dintre obiectivele urmărite, precum Èâ„¢i dintre nivelurile protecÈ”ºiei urmărite de reglementările statelor membre, simplul fapt că un operator oferă în mod legal servicii într—˜un stat membru în care este stabilit Èâ„¢i în care este în principiu supus deja unor condiÈ”ºii legale Èâ„¢i unor controale din partea autorităÈ”ºilor competente ale acestui din urmă stat nu poate fi considerat drept o garanÈ”ºie suficientă de protecÈ”ºie a consumatorilor naÈ”ºionali împotriva riscurilor de fraudă Èâ„¢i de criminalitate, având în vedere dificultăÈ”ºile pe care autorităÈ”ºile statului membru de stabilire le pot întâlni, într—˜un astfel de context, în evaluarea calităÈ”ºilor Èâ„¢i a probităÈ”ºii profesionale a operatorilor (Hotărârea citată anterior Liga Portuguesa de Futebol Profissional Èâ„¢i Bwin International, punctul 69).

97      Pe de altă parte, după cum s—˜a amintit la punctul 46 din prezenta hotărâre, simpla împrejurare că un stat membru a ales un sistem de protecÈ”ºie diferit de cel adoptat de un alt stat membru nu poate avea incidenÈ”ºă asupra aprecierii necesităÈ”ºii Èâ„¢i a proporÈ”ºionalităÈ”ºii dispoziÈ”ºiilor adoptate în materie, care trebuie să fie apreciate numai în raport cu obiectivele urmărite de autorităÈ”ºile competente ale statului membru în cauză Èâ„¢i cu nivelul de protecÈ”ºie pe care acestea intenÈ”ºionează să îl asigure.

98      Astfel, diferitele state membre nu dispun în mod necesar de aceleaÈâ„¢i mijloace tehnice pentru a controla jocurile de noroc online Èâ„¢i nu fac în mod obligatoriu aceleaÈâ„¢i alegeri în această privinÈ”ºă. DeÈâ„¢i guvernul maltez a afirmat el însuÈâ„¢i că Republica Malta este primul stat care a dezvoltat un sistem de reglementare care vizează în mod special să controleze Èâ„¢i să supravegheze jocurile de noroc pe internet, faptul că un anumit nivel de protecÈ”ºie a consumatorilor împotriva fraudelor operatorului poate fi atins într—˜un anumit stat membru prin aplicarea unor tehnici sofisticate de control Èâ„¢i de supraveghere nu permite să se concluzioneze că acelaÈâ„¢i nivel de protecÈ”ºie poate fi atins în alte state membre care nu dispun de aceste mijloace tehnice Èâ„¢i nu au făcut aceleaÈâ„¢i alegeri. Pe de altă parte, un stat membru poate, în mod legal, să dorească să supravegheze o activitate economică ce se desfăÈâ„¢oară pe teritoriul său, ceea ce ar fi imposibil dacă ar trebui să se încreadă în controalele efectuate de autorităÈ”ºile unui alt stat membru prin intermediul unor sisteme de reglementare pe care nu le stăpâneÈâ„¢te el însuÈâ„¢i.

99      în consecinÈ”ºă, jurisprudenÈ”ºa invocată de domnii Dickinger Èâ„¢i 탖mer, precum Èâ„¢i de guvernul maltez potrivit căreia impunerea unor restricÈ”ºii pentru un prestator în vederea salvgardării intereselor generale încalcă articolul 49 CE, în măsura în care aceste interese sunt deja protejate în statul membru de stabilire, nu este aplicabilă, în stadiul actual al dezvoltării dreptului Uniunii, într—˜un domeniu precum cel al jocurilor de noroc, care nu este armonizat la nivelul Uniunii Èâ„¢i în care statele membre se bucură de o mare marjă de apreciere în privinÈ”ºa obiectivelor pe care doresc să le atingă Èâ„¢i a nivelului protecÈ”ºiei pe care îl urmăresc.

100    în consecinÈ”ºă, trebuie să se răspundă la prima Èâ„¢i la a treia întrebare că articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că:

a)      un stat membru care urmăreÈâ„¢te să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat al consumatorilor în sectorul jocurilor de noroc poate considera în mod întemeiat că numai instituirea unui monopol în favoarea unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să permită controlul criminalităÈ”ºii legate de acest sector Èâ„¢i să urmărească obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri Èâ„¢i lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc într—˜un mod suficient de eficace;

b)      pentru a fi compatibilă cu obiectivul combaterii criminalităÈ”ºii, precum Èâ„¢i cu cel privind reducerea ocaziilor de joc, o reglementare naÈ”ºională care instituie un monopol în materie de jocuri de noroc care permite titularului monopolului să aibă o politică expansionistă trebuie:

-        să se bazeze pe constatarea potrivit căreia activităÈ”ºile criminale Èâ„¢i frauduloase legate de jocuri Èâ„¢i dependenÈ”ºa de joc constituie o problemă pe teritoriul statului membru respectiv care ar putea fi rezolvată prin extinderea activităÈ”ºilor autorizate Èâ„¢i reglementate Èâ„¢i

-        să permită punerea în aplicare numai a unei politici ponderate Èâ„¢i strict limitate la ceea ce este necesar pentru a direcÈ”ºiona consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate;

c)      împrejurarea că un stat membru a ales un sistem de protecÈ”ºie diferit de cel adoptat de un alt stat membru nu poate avea incidenÈ”ºă asupra aprecierii necesităÈ”ºii Èâ„¢i a proporÈ”ºionalităÈ”ºii dispoziÈ”ºiilor adoptate în materie, care trebuie să fie apreciate numai în raport cu obiectivele urmărite de autorităÈ”ºile competente ale statului membru în cauză Èâ„¢i cu nivelul de protecÈ”ºie pe care acestea intenÈ”ºionează să îl asigure.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

101    întrucât, în privinÈ”ºa părÈ”ºilor din acÈ”ºiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanÈ”ºa de trimitere, este de competenÈ”ºa acesteia să se pronunÈ”ºe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaÈ”ºii CurÈ”ºii, altele decât cele ale părÈ”ºilor menÈ”ºionate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

1)      Dreptul Uniunii, în special articolul 49 CE, se opune sancÈ”ºionării din punct de vedere penal a încălcării unui monopol de exploatare a jocurilor de noroc, precum monopolul de exploatare a jocurilor de cazinou comercializate pe internet prevăzut de reglementarea naÈ”ºională în cauză în acÈ”ºiunea principală, dacă o astfel de reglementare nu este conformă cu dispoziÈ”ºiile din legislaÈ”ºia respectivă.

2)      Articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că este aplicabil serviciilor de jocuri de noroc comercializate pe internet pe teritoriul unui stat membru de primire de un operator stabilit într—˜un alt stat membru, în pofida faptului că acest operator:

-        a creat în statul membru de primire o anumită infrastructură de suport informatic, precum un server, Èâ„¢i

-        se prevalează de servicii de asistenÈ”ºă ale unui prestator stabilit în statul membru de primire în scopul de a furniza serviciile sale unor consumatori stabiliÈ”ºi tot în acest stat membru.

3)      Articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că:

a)      un stat membru care urmăreÈâ„¢te să asigure un nivel de protecÈ”ºie extrem de ridicat al consumatorilor în sectorul jocurilor de noroc poate considera în mod întemeiat că numai instituirea unui monopol în favoarea unui organism unic supus unui control strict din partea autorităÈ”ºilor publice este de natură să permită controlul criminalităÈ”ºii legate de acest sector Èâ„¢i să urmărească obiectivul privind prevenirea incitării la cheltuieli excesive legate de jocuri Èâ„¢i lupta împotriva dependenÈ”ºei de joc într—˜un mod suficient de eficace;

b)      pentru a fi compatibilă cu obiectivul combaterii criminalităÈ”ºii, precum Èâ„¢i cu cel privind reducerea ocaziilor de joc, o reglementare naÈ”ºională care instituie un monopol în materie de jocuri de noroc care permite titularului monopolului să aibă o politică expansionistă trebuie:

-        să se bazeze pe constatarea potrivit căreia activităÈ”ºile criminale Èâ„¢i frauduloase legate de jocuri Èâ„¢i dependenÈ”ºa de joc constituie o problemă pe teritoriul statului membru respectiv care ar putea fi rezolvată prin extinderea activităÈ”ºilor autorizate Èâ„¢i reglementate Èâ„¢i

-        să permită punerea în aplicare numai a unei politici ponderate Èâ„¢i strict limitate la ceea ce este necesar pentru a direcÈ”ºiona consumatorii către reÈ”ºelele de joc controlate;

c)      împrejurarea că un stat membru a ales un sistem de protecÈ”ºie diferit de cel adoptat de un alt stat membru nu poate avea incidenÈ”ºă asupra aprecierii necesităÈ”ºii Èâ„¢i a proporÈ”ºionalităÈ”ºii dispoziÈ”ºiilor adoptate în materie, care trebuie să fie apreciate numai în raport cu obiectivele urmărite de autorităÈ”ºile competente ale statului membru în cauză Èâ„¢i cu nivelul de protecÈ”ºie pe care acestea intenÈ”ºionează să îl asigure.