Digital si Analog

” Pentru multi - inclusiv pentru autorul acestei carti, internetul nu reprezinta cea mai buna dintre lumile posibile, insa reprezinta cea mai buna promisiune ca o astfel de lume ar putea exista cu adevarat”

Sorin Tudor - Politica 2.0.08, Ed Tritonic, 2008 (lansarea oficiala pe 29.10.2008)

Adevarat zice Sorin!
Ar fi cu adevarat stupid sa fac o recenzie a cartii, cit abia am avut timp ieri, dupa prelansare, s-o rasfoiesc in autobuz.
Dar ar fi nedrept sa nu il recomand pe autorul pe care il citesc.
Nu pentru ca scrie bine pe blog, ci pentru ca in carte scrie mai bine, cel putin in capitolul 9 care l-am citit. Nu e usor sa vorbesti despre trecutul apropiat, sa iti dai seama ca Armaggedonul din trecutul apropiat reprezinta un punct important de istorie de comunicare.
Si cu atit mai greu e sa scrii despre asta. Nu bazandu-te pe ce ai auzit, ci pe surse si citate exacte.

Felicitari Sorin!

Am ramas suprins astazi sa vad niste politicieni (nici macar nu conteaza din ce partid sunt) sa protesteze fata de deschiderea pe 10 Septembrie a noului accelerator de particule de la LHC.
Nu imi place sa comentez un subiect la care nu ma pricep(stiu mai multe despre proiect dintr-un articol din National Geografic - Particula lui Dumnezeu ) asa ca caut incerc sa informatia care sa ma ajute sa inteleg. Pe limbajul meu.

Astfel ajung nu la niste informatii sforaitoare facute de alti oameni care nu se pricep, ci la un articol excelent scris de Lucian, un doctorand in fizica si intitulat “De la particule elementare la gauri negre care inghit Pamantul” (recunosc ca imi plac articolele care incearca sa prezinte lucruri extrem de complexe intr-un limbaj cit mai pe intelesul tuturor si stiu ca de fapt nu e usor deloc).

Concluziile lui Lucian fac cit 10 000 de declaratii politicianiste sforaitoare. Sa ne ascultam expertii, nu nebunii :

“LHC trebuie privit doar ca ceea ce este: unul dintre cele mai extraordinare experimente realizate vreodata de omenire. Un experiment in spatele caruia se afla mai bine de 10.000 de fizicieni si ingineri din toate tarile planetei si care au lucrat la acest proiect de mai bine de 20 de ani. Un proiect care a fortat tehnologia sa inainteze in multe domenii. Un proiect care aduce cu el internet mai rapid pentru utilizatorii de rand si sper cat mai multe raspunsuri la toate intrebarile pe care noi fizicienii urmeaza sa i le spunem.

Astfel ca Miercuri 10 Septembrie puteti fi martorii pornirii unei masini care va schimba fata lumii asa cum o stim. De aceea merita sa urmariti acest proiect si sa stati cu ochii pe el nu din frica unui iminent sfarsit al lumii ci din bucuria de a fi martori la un moment care va revolutiona stiinta de astazi.”

Dupa ce m-am interesat si am aflat unde se arunca bateriile uzate, le-am adunat, le-am carat degeaba prin masina ceva timp si, in weekendul trecut, zic: Hai sa fac si o fapta buna si sa le arunc unde trebuie.

Zis si facut - ma uit pe harta de la Stele Verzi si zic ca mergem la MediaGalaxy din Plaza Mall.
Intram in mall, cautam MediaGalaxy si vedem ca e la subsol. Acolo, ia-l de unde nu-i - in locul lui un Altex. Sa intrebam totusi. Astfel aflam ca au avut si eu un butoi cu baterii si l-au pastrat si pe urma l-au aruncat la gunoiul comun (brava baieti !)
Intrebam la informatii pe o tipa plictista - Nu, n-a auzit de nici un centru de recuperare baterii si Mediagalaxy-ul nu mai e acolo.

Nu se poate insa sa ma intorc cu ele acasa - merg la MediaGalaxy de la Bricostore din Grozavesti. Urc voios cu rucsacul greu si intreb pe una din domnitele de la casa.
Prima reactie la o asemenea intrebare e o privire ciudata de parte am confundat MediaGalaxy cu REBU. Apoi o luminitza se aprinde departe in creier:
- Nu stiu, nu cred, dar sa-i intreb pe baieti.
Se duse deci spre bancul de probe din spate si incepura susotelile conspirative. Se intoarce si-mi zice de genul ceva - da, e pe acolo.

Ma indrept spre bancul de probe cind unul din baietii de la paza descopera comoara. Un butoi albastru de plastic, cu un semn pe el de baterii uzate isi face aparitia (sau era linga stand).
Omul ma intreaba ce vreau sa fac cu el.
Eu nu inteleg intrebarea si balmajesc:
- Pai, sa arunc baterii ?!?
Tipul se linisteste si deschide capacul.
Intreb:
- Da ce credeti ca vroiam sa fac cu el?
- Pai sa il luati!
In fine, mi se perinda prin fata ochilor cite aprobari si hartii mi s-ar fi cerut, ori legitimatia de la SNHCTNNT.

Butoiul se deschide - inauntru o gramada de hartii si alt gunoi menajer.
- Cine naiba le-a aruncat pe astea aici ?, zice omul vorbind cu colegul sau…
- Nu stiu, replica colegul aruncind o privire cu bolta (adica peste mine direct in butoi).
Omul pleaca suparat de linga mine. Imi inchipui nevozitatea lui la aceasta incalcare nerusinata a regulilor. Cind colo, omul meu pleaca la alta treaba si ramin eu cu colegul.
Ma uit la butoiul cu gunoi menajer, ma uit la coleg si-i zic :
- Si eu cu astea ce fac ?
- Arunca-le acolo, zise linistit colegul.

Si uite asa am aruncat una bucata de plasa cu baterii in butoiul albastru. Sa fie primit! Numai Dumnezeu stie unde or ajunge.

Morala este una singura - in loc sa sarim din link in link cu sfaturi ecologice extrem de utile, ar fi bine daca am pune mana si le-am si arunca unde trebuie.

Sau alta zicala a zilei - Those that can, do. Those that can’t, complain. * Torvalds, Linus (2003-09-23)

Am strans cam o punga de baterii uzate din diverse surse cu gindul sa nu le arunc la gunoi , ca stiam ca polueaza rau, dar de vreo luna tot uit sa caut unde se pot arunca.

Azi am cautat si am gasit:
- la Selgros
- La MediaGalaxy
- La Kaufland

In plus, am gasit pe blogul Stele Verzi si o excelenta harta a acestor locatii din Bucuresti unde se pot arunca baterii. Plus adresele exacte. Bravo - o excelenta informatie !

Ma gindesc ca ar trebui sa le impuna tuturor celor ce vind baterii sa si le colecteze pe cele uzate. Si mai astept cu interes si ziua in care se vor suprataxa sticlele de plastic, ca sa fi obligat sa le dai inapoi.

Nu-i asa ca ai vrut sa multumesti cuiva si fie nu l-ai mai gasit sau crezi ca un simplu Multumesc nu e suficient?

Dar daca ai povesti asta unor alte persoana interesate, doar ca sa ne simtim cu totii mai bine ?

Iete ca se poate si pe Internet - azi am descoperit multumeste.net, un blog excelent dezvoltat de niste entuziasti si in care putem sa povestim fapte bune sau orice intamplari care merita un multumesc.

Si pentru cred ca multumesc poate avea o valoare curativa, pot sa le multumesc eu celor care s-au gindit si apoi au facut site-ul !

Asa ca povestesc si eu una comisa si una patita.

Cea patita:
Craiova este singurul oras in care taximetristul insista sa platesti mai putin decit scrie pe aparat. Pentru unul care vine din Bucuresti unde pretul se rontunjeste de la 1 RON la 10 RONi daca mergi la aeroport - lucrul asta poate sa socheze.
De doua ori sa ti se intample in aceeasi zi - deja nu mai e o intamplare. In primul caz - am reusit sa-l conving pe nenea ala dupa 3 minute ca nu e o problema sa ii las 0.5 Ron.
In al doilea caz insa - soferul a preferat sa ia cu vre-un RON mai putin, decit sa ma lase sa ma duc sa schimb niste bani.
Poate concurenta sa faca vizibil acest bun simt, dar eu am ramas profund socat pozitiv asa ca le Multumesc :-)

Cea comisa:
Acum un an. Bucuresti. Piata Unirii. Gregory’s. Caldura Mare, dar nu canicula inca.
Ma duc sa-mi iau ceva de papica. Intra un batrinel, imbracat destul de bine si curat, profita de aerul conditionat dinaintru si ii cere domnisoarei o apa. Domnisoara i-o da din frigider si omul nostru scoate o batista cu citeva monede sa o plateasca. Dar apa costa mai mult, asa ca tipa sta cu sticla in mina si ii spune ca nu are suficienti bani sa isi cumpere apa. Batrinul e descumpanit. Fata nu prea pare impresionata suficient de mult. Eu din spate ma uit la toata povestea si imi e jena situatia batrinului si imi e rusine ca nu poate sa cumpere o apa - asa ca ii fac semn tipei ca ii platesc eu apa omului.
Sticla reuseste astfel sa treaca tejgheaua si sa ajunga in mina omului insetat, care insista sa dea maruntisul. Tipa ii explica ca nu trebuie, ca am platit-o eu. Batrinelul se rasuceste spre mine, imi zimbeste usor si imi daruieste un multumesc.

De fapt - eu ar trebui sa ii multumesc ca a reusit sa-mi faca o zi buna printr-un simplu gest. Dupa intamplarea asta am simit ca merit sa mai traiesc o zi, ca macar am reusit o fapta buna.

Si cred deoseori ca astfel de fapte ne fac viata mai buna. Ce sa fac - sunt idealist ! ;-)

Am fost la Timisoara pentru o prezentare cu CJI, si am avut onoarea sa o cunosc pe dna Foica, de la Fundatia “Pentru Voi” din Timisoara, care incearca sa ajute persoanele cu dizabilitati.

Pe linga faptul ca Fundatia a castigat anul acesta Marele Premiu la Gala Sociatatii Civile, m-au suprins ca folosesc Internet-ul in mod activ ca un mijloc de promovare. Astfel, chiar pe cartea de vizita era trecuta adresa userului de la youtube - http://www.youtube.com/profile_videos?user=FundatiaPentruVoi unde se gasesc filmulete ale unor persoane cu diazbilitate care “vor si pot sa muncesc.”

Jos palaria !

Cum sunt unul dintre cei care au citit cu multa ardoare cind am fost copil aventurile lui Stietot, Piulita, Habarnam sau celebrul Zahăr Zaharescu Limonadă
nu pot decit sa ma bucur cind citesc despre Proiectul Habarnam care isi propune sa faca inregistrari audio a unor povesti cunoscute pentru copii.
Excelenta initiativa !

Dupa cum am promis, am ajuns : :D

Vezi toate pozele.