Sunt oameni cu care te simti bine cind bei o bere, sunt oameni cu care oricind poti discuta o idee chiar daca esti pe pozitii contrare si sunt oameni cu care esti in dezacord major cu privire la ideile emise, dar asta nu e niciodata un motiv sa ii ataci personal, ci sa ii respecti si mai mult.
Mai sunt insa si oameni pentru care tactica pumnului in gura si Faci cum zic eu! sunt singurele atitudini viabile si care par normale. Cu astfel de oameni nu cred ca poate sa existe nici o cale de dialog. Pentru ca nu inveti nimic.
Azi am vrut sa vad ce zic oamenii despre nesimtire, dupa ce am scris despre spam ca nesimtire si unii o considera calomnie.
Am gasit 2 citate extrem de interesante:
Unul chiar pe blogul Nesimtirea:
” Religia lor e sfidarea celorlalti. Nesimtitul nu are un cod de reguli, dar se comporta ca si cum l-ar avea. E invaziv pana la ubicuitate, pisalog pana la nevroza si vociferant pana la delir.”
Al doilea e scris de Alin acum un an jumatate si se numeste “Nesimtirea ca gluma buna” (il mai citisem, dar uitasem de el)
“Extrapoland un proverb chinezesc, am inteles in ultima vreme ca oamenii de calitate se judeca nu dupa faptele proprii, ci dupa numarul celor care ii invidiaza. Nesimtirea e adesea un mod de a masca incertitudinea, invidia sau lipsa inteligentei.
Nesimtirea e o calitate pentru unii. Sa-i trecem cu vederea. Sa privim nesimtirea ca pe o gluma buna.”
Cred ca amindoi au dreptate. Asa ca pe 11 Aprilie, cind voi fi la Cluj, ma duc sa ma plimb in gradina botanica si sa vad cum arata gradina inflorita. Si voi invata ceva.
