5 prioritati europene pentru societatea informationala
Pentru ca in ultima insemnare am criticat-o pe tanti Reding, e momentul sa zicem si ceva de bine. (macar partial)
Intr-un speech facut la un eveniment in Bruxelles doamna Reding ne poveste de 5 directii in care Comisia va trebui sa se implice pentru domeniul societatii infomationale.
Inainte sa notam faptul ca vechiul si noul presedinte al Comisiei Europene, Barroso, a anuntat deja ca are in planul sau de politica o Agenda Digitala Europeana cu scopul de a crea o singura piata digitala in interiorul Uniunii Europene, inclusiv prin adoptarea de masuri legislative pentru a atinge acest deziderat. Aceasta ar trebui adoptata prin Martie 2010.
Revenind la subiectul principal, iata cele 5 domenii cheie in viziunea comisarului pentru societatea informationala:
1. Digitizarea cartilor si problema operelor orfane. (opere orfane sunt acelea pentru care titularii dreptului de autor nu pot fi identificati, ceea ce inseamna ca nu pot fi digitizate sau folosite in niciun alt mod cf prezentei legi privind dreptul de autor).
Intr-adevar o problema extrem de serioasa pe care proiectul Google Books si acordul lui american l-a grabit cu siguranta. Mai mult, superproiectul Europeana s-a izbit ca de un zid de probleme juridice legate de drept de autor, dintre care una este exact cea mentionata mai sus.
2.O piata unica europeana in domeniul continutului digital.
Cita vreme poti sa cumperi o bucata de muzica sau de film de pe un site din Danemarca, dar pe care nu ai voie sa il folosesti in Bulgaria - e o problema. Mai mult - daca e sa vorbim de muzica - pentru a distribui muzica legal pe Internet pentru intreaga UE, ar trebui sa respecti vreo 27x2 (sau 3) metodologii diferite. Deci practic imposibil.
Si mai interesant este ca dna Reding a respins ideea unui “Copyright task force” intre mai multe directorate, in schimb sustinind ceea ce ea a numit “a modern, pro-competitive and consumer-friendly single-market framework for digitising, accessing and
licensing digital content online across the 27 EU Member States.”
Daca textul vi se pare alambicat nu e o problema. Asa sunt politicienii europeni: nascocesc fraze ca sa ii multumeasca pe toti. Importanta este insa directia - de la texte gen “copyright enforcement", s-a ajuns in discurs oficial la ” consumer-friendly framework". Un pas bun.
3. Accesibilitatea web
Desi pe hartie a parut un subiect interesant si pentru Romania, unde exista o lege care obliga orice site guvernamental sa fie facut astfel incat sa aiba acces si persoanele cu dizabilitati, in practica se sta foarte rau. (inclusiv la nivel european).
Propunerea este de a incuraja crearea unui the European-wide adoption of the global web accessibility standard, the new Web Content Accessibility Guidelines.
Personal cred ca un text european nu poate fi diferit de un text globala, data fiind natura ubicua a Internetului.
4. Un sistem de marci de incredere pentru a creste increderea consumatorului in comertul online, in special transfrontalier. Ideea marcilor de incredere (trustmark) a mai fost fluturata si prin 2002-2003, dupa adoptarea directivei privind comertul electronic. In general, a avut rezultate modeste.
5. Protectia neutralitatii Internetului. (am explicat conceputul intr-un articol mai vechi)
Aici, desi tanti Reding sustine sus si tare ca va fi protectoarea conceputului de neutralitate a Internetului, in practica lucrurile sunt mult mai rau.
Pachetul telecom, in versiunea adoptate in a doua citire, are suficiente bube care ar permite unui operator din comunicatii sa dea acces la Internet, blocind anumite servicii si site-uri.
Iar Parlamentul European ori Consiliul - in ultima negociere - nu era deloc incantati sa deschida din nou discutiile pe aceasta tema - asa ca, se pare, ca subiectul acesta nu va fi reluat.
Deci lucrurile sunt mai mai imbarligate decit par.
