Drept & Internet - noutati si opinii

Update 24.05.2016 - ANSDPCP anunta ca au amendat ANAF cu 16 000 de RON, dar nu dispun stergerea datelor publicate ilegal. Deci problema ramane. Cel putin dpdv al raspunderii civile delictuale, fapta ilicita este dovedita.

ANAF a publicat zilele trecute pe Internet o bază de date cu aproape 200.000 de cetățeni români care ar avea datorii de peste 1500 de RON către fisc. Chiar dacă este o măsură care deocamdată a făcut deliciul presei pentru numele de personalități care au datoriii la fisc, problema este de o gravitate imensă, în opinia mea, încălcând în mod flagrant principiile prelucrării datelor personale.

Sunt 2 categorii majora de probleme:

A. Probleme juridice

• Scopul prelucrării datelor personale de către ANAF este “a colecta și gestiona eficace și eficient impozitele”. În acest sens nu există nicio motivație rezonabilă de a publica așa numite “liste ale rușinii” pe Internet – ceea ce contravine principiului colectării datelor cf pentru “scopuri determinate, explicite și legitime” - Art 4 (1) b – legea 677/2001
• Publicarea “listelor rușinii” nu este legală, conform practicii ANSPDCP – vezi si Rapoartele autoritatii pentru detalii- cazurile CNAS, primarii (raport 2011 - pag 17-21), dar și în cazul sectorului privat (aici au fost mai multe cazuri)

• Fiscul este constant în a încerca să publice datele persoanele ale debitorilor pe Internet încă din 2007 - prin publicarea pe Internet a numelor debitorilor, chiar dacă au domiciliul cunoscut. Astfel Curtea Constituțională are cel puțin 3 decizii în care îi explica că nu poate pune informații personale pe Internet doar pentru că așa vrea - iar textele adoptate în acest sens încalcă prevederile constituționale. De altfel, siderată de faptul că este a treia decizie a CCR exact pe același subiect, în decizia 536/2011, Curtea Constituțională precizează într-mod politicos, dar ferm să nu mai insiste cu dispoziții legale în același sens și să înceapă să respecte Constituția.

• ANAF este la fel de constant în a nu înțelege de ce trebuie să protejeze datele personale pe care le administrează – astfel încât a creat si jurisprudența la Curtea Europeană de Justiție în cazul Bara - care explică clar că instituțiile publice nu pot să-și schimbe datele cetățenilor între ele doar penrtu că așa vor ele.

• Faptul că ANAF nu înțelege ce înseamnă publicarea într-un spațiu deschis la Internetul rezultă și din răspunsul dat către colegii de la AvocatNet pe un articol similar. Pe scurt, ANAF consideră că este o incalcare a vietii private, dar este minoră. Ca singur argument este o decizie a Comisiei pentru Drepturile Omului din 1985 cititi textul integral nu doar rezumatul de pe prima pagina!) care, evident că nu vorbește despre publicarea pe Internet (care în 1985 era încă în scutece, iar www nici nu exista), ci despre conflictul între publicarea informației cu privire la o datorie către fisc într-un Registrul public vs. legea accesului la informații publice. Ori echivalentul acelui mecanism în 2016 nu este publicarea pe Internet, ci a acorda acele date persoanale dacă cineva îți face o cerere pe Legea accesului la informațiile publice 544/2001.. Ori de fapt acest aspect a fost clarificat deja de decizia ICCJ 37/2015, care explică ca numele și prenumele trebuie anonimizate pe accesul la informații publice.

• Nici ANAF și nici Cancelaria Primului Ministru (care administreaza portalul data.gov.ro) nu reușesc să înțeleagă - deși am avut nenumărate discuții pe această tema cel puțin pe partea de date deschise - că datele cu caracter personal NU pot face obiectul datelor deschise, nefiind date care pot fi reutilizate liber, ci au un regim juridic specific. Asta chiar e trist pentru data.gov.ro

2. Argumente de bun simț:

• Întreaga acțiune nu face decât să sublinieze atitudinea de dispreț cu care imaginea ANAF pare deja pecetluită în relația cu cetățenii. ANAF-ul trebuie să înteleagă că cetățenii, chiar și cei care par a nu-și plăti datoriile către stat, sunt cetățeni onești și de bună credință până la proba contrarie (adică au aflat si recunosc datoriile respective sau au fost obligați de o decizie judecătorească definitivă și irevocabilă);

• ANAF îi pune în aceiași oală (adică bază de date) pe 200 000 de cetățeni, indiferent de motivele sau circumstanțele pentru care sunt acolo: săraci, neplătitori de rea credința, mamă de 10 copii care nu are bani, țepari, prostituate care nu-și plătesc amenzile, persoane care nu știau că sunt datori la fisc, șomeri, oameni care au plecat din țară de 10 ani, persoane decedate sau cine știe ce categorii la care eu nu mă gândesc.

• Și mai grav este că tot în acea bază de date sunt și persoane care au contestat în instanța sumele respective (din diverse motive), ceea ce înseamnă că nu sunt de acord cu ceea ce ANAF le impută. A publica aceste date personale reprezintă o sfidare a instanțelor și rolului lor într-un stat de drept.

• Ceea ce face de facto ANAF prin acel document este o prezumție de vinovăție pe care o aruncă asupra acelor persoane, deși nu există nicio dovadă că acele persoane știu măcar de alegații pe care le aduc.
• O dată ce le-ai publicat pe Internet într-un format deschis, oricine le poate folosi în orice alt scop. Ideea că ai putea să mai corectezi sau ștergi datele deja publicate este o utopie, deci au făcut deja un rău pentru 200 000 de persoane

În concluzie nu pot decât să sper că in ceasul al 15-lea autoritatea pentru protecția datelor va interveni în această problemă. Daca ar fi în vigoare noul Regulement pentru protecția datelor, aș cere public și o amenda de 20 de milioane de euro. Dar pe care să o plătească șefii ANAF.

Până atunci îi impulsionez pe cei care apar pe acea listă să își apere drepturile – fie pe legea 677/2001, fie pe codul civil. Avantajul unei acțiuni pe codul civil este că puteți cere și despăgubiri – lucru absolut logic, mai ales dacă ați contestat sumele în instanță sau ați apărut eronat în listă. Dacă acționați pe dreptul de opoziție (vezi aici formular ajutător), nu uitați să cereți cf art 15 (4) și lista terților cărora le-au fost dezvăluite datele dvs. personale, răspunsul promițând să fie unul delicios.

Cea mai gravă problemă este însă cea de imagine – faptul că una din cele mai mari colecționare de date persoanale ale cetățenilor României își permite nu doar să facă o asemene acțiune fără o reacție promptă din partea autorităților competente duce în derizoriu orice discuție cu privire la protecția datelor personale în România.

PS: Recunosc în schimb că anumite informații de acolo pot fi considerate de interes public, dacă vorbim de accesul la informație – dar aceasta nu justifică în niciun mod publicarea întregii liste, cu atât mai mult într-un format reutilizabil și indexabilă de motoarele de căutare.

Ultima saptamana a fost extrem de intensa în societatea romaneasca. Înca exista mult entuziasm si energie. Pe de alta parte trebuie sa întelegem ca schimbarile majore nu se fac peste noapte. Important ar fi ca cel putin o parte din energie sa fie canalizata în scopuri care aduc o schimbare majora pe termen mediu si lung.

Deci cum facem sa functioneze democratia romaneasca? Prin implicare si asociere! - explicat simplist. Cititi cartea lui R. Putnam pt fundamentul stiintific al discutiei

Mai jos va explic putin de ce si cum ma implic eu si cum va puteti implica si voi…

Cum ma implic eu?

De prin 1998 a început sa ma intereseaza intersectia dintre drept si Internet (sau tehnologia informatiei mai pe larg), iar de prin 2001 am lansat site-ul legi-internet.ro, iar din 2002 profesez activ în acest domeniu.

Internetul reprezinta pentru mine (dar si pentru altii, cu siguranta) o usa deschisa. În principal deschisa nu doar spre un job, ci si spre a învata chestiuni noi si a relationa cu oameni noi, dincolo de limitarile inerente mediului fizic.

În timp am realizat însa ca Internetul reuseste sa permita aceasta deschidere si sa amplifice relatiile sociale datorita unui aspect tehnic mai putin dezbatut - caracterul descentralizat si liber al retelei.

În acelasi timp, Internetul (ca si orice noua tehnologie) tinde sa fie supus unor presiuni deosebite de reglementare - în special din partea grupurilor de interese guvernamentale sau de afaceri clasice care îsi vad afectat modelul de business traditional. Din pacate unele dintre acestea pot sa aduca atingere structurii libere a Internetului si sa-l transforme într-o retea nu doar reglementata, ci controlata sau controlabila.(mai stie cineva ce era Minitel-ul?).

Mie mi se pare ca a pastra natura libera a Internetului de astazi este cruciala nu doar pentru noi, dar si pentru cei ce ne urmeaza. Oare ce ar fi fost industria IT romaneasca cu un Internet limitat de marile firme din statele mai dezvoltate? Si ce ar fi fost protestele din ultimii ani fara un mediu de socializare liber si necontrolat? Toate acestea nu sunt fixe, ci rezultatul unor dezbateri nationale, europene si mondiale.

De aceea, începand cu 2005 - alaturi de cativa amici - am fost extrem de activ în Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), care sustine un Internet Liber prin respectarea drepturilor fundamentale în societatea informationala. Actionam în special pe 3 domenii: libertate de exprimare online, viata privata online si chestiuni legate de open copyright. Pe aceste domenii încercam sa actionam (în masura timpului, a banilor si a importantei) pe trei nise: advocacy, educatie si constientizare. Nu stiu daca si cat reusim sa facem ce ne propunem, dar cel putin eu stiu ca fac ceea ce cred ca trebuie facut. Ma implic.

Cum te poti implica si tu prin digital?*

Chiar acum avem pregatite la ApTI doua evenimente care înceaca sa implice mai mult lumea în ceea ce facem noi:

• Unul pentru oameni tehnici în care încercam sa explicam de ce drepturile omului sunt importante în online si cum pot sa se implice programatori sau altii cu expertiza lor. Vom vorbi si despre unelte digitale pentru democratie , dar vom avea langa noi si oameni care deja lucreaza la ele si va puteti implica pe loc
• Un alt curs este dedicat activistilor (în sens larg) unde încercam sa explicam mai bine de ce libertatea Internetului este importanta, ce este un program liber (sau open source), ce este open data si de ce trebuie sa le folosim în activitatea noastra.

Dar în acelasi timp stiu ca ceea ce facem noi este un subiect de nisa. Înteleg ca voi puteti fi interesati de cu totul alte domenii legate de promovarea democratiei - de la anti-coruptie la transparenta decizionala. Partea buna este ca gasiti multe ONG-uri sau grupuri informale care sa reprezinte chestiunile pe care voi le considerati esentiale pentru o Romanie democratica sau pe domeniul vostru de expertiza. Toate asteapta voluntari care urmaresc aceleasi scopuri ca si ele, chiar daca poti oferi 2 ore pe saptamana sau pe zi.

Partea si mai buna este ca sunt si multe unelte digitale care permit si interactiunea de la distanta (dincolo de retelele sociale) - asta cu atat mai mult cu cat uneori totul pare a se limita Romania - evident, în mod eronat - doar în jurul Bucurestiului:

• cele folosite acum pentru a strange opiniile celor din #RevoltaColectiv - cum este cevremcolectiv.ypri.org sau SchimbaRomania


• cele folosite pentru a lua legal statul la întrebari sau a raporta cazuri de spaga sau pentru a fi informat despre cum voteaza parlamentarii


• sau unele care permit inclusiv participarea activa - cum ar fi platforma de fact-checking factual.ro sau un Open Data Hackaton unde poti afla cum poti lua la puricat achizitiile publice din Romania.

Stiu bine ca - de obicei - doar 5 oameni din 100 se implica în viata comunitatii. Dar important este pentru cei care vor - sa stie ca exista resurse tehnice pentru implicare. Pentru ca schimbarea este un proces pe termen lung, si nu o revolutie de cateva zile (care ar putea eventual doar sa accelereze procesul).

* Ma refer exclusiv la zona societatii civile (fie ea formalizata (ONG) sau nu). Nu înseamna ca implicarea printr-un partid politic nu este o varianta acceptabila de implicare, doar ca nu este cea pe care eu o sustin. Pentru activarea într-un partid politic cred ca trebuie sa ai niste talente de negociere si compromis pe care eu acum nu le am. În plus nu cred ca le poti face pe amandoua - fie politica, fie ONG (care înseamna apolitic.)

Update 9.11 - au fost niste probleme cu vizualizarea corecta a diacriticelor pe unele browsere - deci le-am scos momentan.

Au aparut mai multe articole si editoriale legate de participarea la vot pe 25 mai, participarea dar fara a vota pe cineva anume sau chiar ne-participarea in semn boicot al actualei clase politice romanesti.

Boicot ar putea fi o solutie doar daca in urma votului nu ar fi ales nimeni… dar cum cineva tot o sa ne reprezinte o sa va spun de ce merg eu si cum votez (am mai facut ceva similar in 2007) (desi votul pe liste blocate este o imbecilitate)

Deci merg din 3 motive:

1. Stiu si vad ca Parlamentul European conteaza in reglementarile legate de lumea digitala in proportie de 80%, fata de 20% cat mai valoreaza cel national. Am scris destul de des pe blogul asta despre neutralitatea Internetului sau zona de protectie a datelor personale - care se decid 100% la Bruxelles. In conditiile astea, trebuie sa fii ignorant ca sa nu-ti pese.

2. Parlamentul European civilizeaza si educa politic. Iar pe cei ne-educabili il marginalizeaza si ignora (vezi ca nici Becali, nici Vadim nu au facut nimic in PE - doar au papat banii nostri). Poate ca unii (dar nu toti) o sa invete ceva

3. Am vazut practic ca europarlamentarii (MEP) sunt oameni ca noi, iar cei din afara sunt si prietenosi si vorbesc cu oricine. Deseori raspund la intrebari/probleme (ei sau staff-ul lor), iar daca anunti ca vii din tara in Bruxelles si vrei sa te intalnesti cu un MEP de obicei te primesc. Asta s-a intamplat cu colegii din ONG-uri similare din Finlanda, Olanda, Germania, etc. Eu insumi am avut ocazia sa stau la un pahar de vorba sau bere in cadru extrem de informal cu MEPi din Austria, Suedia sau Germania. Si cu cei din Romania, s-a intamplat doar in 2 exceptii, desi le-am trimis mai multe emailuri de interpelare.

Si atunci ignorand campania romaneasca, care nu priveste deloc ceea ce se dezbate in PE si e mai degraba o suita interminabile de rafuieli politice, am facut (impreuna cu cativa colegi) 2 chestii banale incercand sa contactam toti candidatii (macar) cu sanse (datele de contact le-am facut publice, deci puteti face si voi acelasi lucru):

1. I-am intrebat daca semneaza sau nu Carta Drepturilor Digitale ca sa intelegem daca suntem pe aceiasi lungime de unda sau nu pe chestiunile substantiale legate de ce ne intereseaza pe noi. Sau macar sa explice public de ce nu.

2. I-am intrebat cum o sa comunicam intr-un sens sau celalalt daca vor fi alesi:

A.Pe perioada cât veți fi ales intenționați să mențineți un blog? Cât de des vă propuneți să îl actualizați cu informații despre activitatea dvs în Parlament? Dacă nu veți folosi un blog, prin ce metode vă veți ține suținătorii la curent cu intervențiile dvs?

B. În măsura în care un cetățean european interesat de o problematică aflată în dezbateri parlamentare vă contactează direct după ce ați fost ales, care este timpul de răspuns estimat de dvs sau de echipa dvs la primirea unui mesaj prin e-mail?

Pina acum am primit 4 reactii (fara nicio mediatizare):
- 2 semnari ale Cartei si
- 2 raspunsuri (mai degraba negative in ceea ce priveste semnarea) primite pe email.

Azi am continuat cu contactarea pe Twitter si o sa urmeze si Facebook.

Personal, voi alege un candidat care este cel mai aproape de cele 3 criterii sau le indeplineste pe toate.

Dincolo de vot, cred insa ca responsabilitatea noastra ca cetateni interesati nu ar trebui sa se opreasca la 25 mai, ci atunci sa inceapa. Sunt convins ca daca macar 0.001% din cei care voteaza pe cineva l-ar trage de mineca o data pe an am avea o schimbare si a zonei politice. Sau a unei parti a acesteia.

Depinde doar de noi.

Update 21 Mai - pina acum am primit 5 raspunsuri directe si 2 semnari finale ale Cartei. Detaliile in lista.

Update final - au fost vreo 6 semnari finale ale Cartei si alte 6 raspunsuri directe prin email sau Facebook

Update 12 iunie 2014 - a aparut in Monitorul Oficial noul act - OUG 34/2014. Intra in vigoare maine 13 iunie 2014.

Update 5 iunie 2014 - Stimati cititori, v-am mintit! Asta si pentru ca Guvernul Romaniei ne-a mintit pe noi toti. Pe 30 Aprilie ne-a anuntat ca a adoptat un proiect o lege de modificare a legislatiei de protectie a consumatorilor (care modifica inclusiv regulile pentru vinzarile online) si ca nu poate adopta o ordonanta de urgenta. Ulterior si-a modificat continutul din propria pagina web (stergand titlul legii adoptate).

Doar ca de fapt nu a trimis nimic la Parlament, iar pe 5 iunie ne anunta ca ieri a adoptat o Ordonanta de Urgenta cu aceleasi propuneri (care nu-s publice inca). Deci in citeva zile apare in Monitorul Oficial si va dau textul oficial.

In rest, poate mai bine ne apucam de tenis, ca macar acolo regulile pare mai clare. Hai Simona!

Doua noutati din zona de comert electronic:

1. S-a lansat si in 2014 competitia Gpec. Perioada de inscriere a magazinelor online care vor sa participe la competitie se termina pe 23 mai 2014. Dar ascultati la mine cu 8 editii de Gpec vazute in spate - dincolo de avantajele de 3000 de euro ale participarii, ca unul care a vazut si a vorbit cu magazinele participante la editii trecute va spun ca cel mai important (si necuantificabil) este procesul de invatare, dialog si interactionare oferit de cele 2 etape de jurizare si evenimentele organizate.

Evident, la unele evenimente din Gpec puteti sa participati si fara sa treceti prin jurizare (primul este Gpec Summit de pe 26-28 Mai 2014.

Ca noutate de interes si pentru consumatorii obisnuiti, anul asta Gpec propune si un eveniment B2C numit EcomFest in octombrie 2014 de intalnire intre magazine online si clienti.

Timp de o zi, magazinele online vin in offline pentru a da mana cu internautii si pentru a le arata ca ceea ce ce se intampla in spatele unui website de comert electronic nu e ceva “virtual", ci este cat se poate de real si palpabil.

2. Guvernul a adoptat in sedinta din 30 Aprilie 2014 noi reguli privind protectia consumatorilor in contractele încheiate la distanţă (deci inclusiv cele din zona comertului electronic)

Asta ar fi trebui sa fie stirea numarul 1, doar ca textul actului adoptat nu prea este disponibil…

Haideti sa va explic un picut. Deci Uniunea Europeana adopta o directiva privind protectia consumatorilor in 25 octombrie 2011. De fapt e mai mult o consolidare a mai multor acte normative din zona drepturilor consumatorilor. Directiva nu aduce schimbari atit de complicate, ci mai degraba clarificari (am mai vorbit despre subiectul asta). Directiva trebuia implementata pina in Decembrie 2013, iar noile reguli sa se aplica de la 13 iunie 2014. (sunt multe articole in sensul asta in engleza)

Ei bine, desi Guvernul Romaniei (indiferent cine il conduce, ca au trecut mai mult pe acolo din 2011 pina in prezent) avea timp berechet in 2 ani si jumatate sa faca ceva, alege - ca de obicei - sa nu faca nimic. Iar cand incepe Comisia Europeana sa intrebe de sanatate, baga o Ordonanta de Urgenta pe sedinta guvernului, ca doar arde dom’le (adica este “imperios necesar"). Doar ca Guvernul decide sa o transforme in lege si o trimita spre Parlament.

Evident, Guvenul nu a anuntat nicio dezbatere publica asupra legii si nu stiu pe cineva din zona comertului electronic sa i se fi cerut parerea. Pai daca ne cere UE - ce rost are sa mai intrebam, nu?

Tot la fel de evident, textul adoptat nu se gaseste pe site-ul Guvernului. In mod normal ar trebui sa il trimita in citeva zile la Parlament, doar ca nici pe site-ul Parlamentului nu e de gasit dupa 2 saptamani.

Ca sa nu va las insa cu totul cu gura cascata, eu cred ca textul adoptat va fi exact cel anuntat public de ANPC acum vreo 2 ani. Doar ca ANPC nu are drept de intiativa legislativa si a stat la mila Guvernului.

Si uita asa - in loc sa discutam pe fond - ce se schimba, cum sa schimba si cand - tot ce putem anunta este ca se va schimba ceva, fara sa stim detalii…

In practica nu cred insa ca Romania se va indeparta de litera directivei (ca noi copiem, nu implementam directivele), deci puteti sa luati textul de acolo cam aproape exact ce va fi adoptat.

Si uite asa - daca vrei sa fii un magazin online care vrea sa se pregateasca sa respecte legea - nu prea ai cum. Ah, si nu vreti sa aflati si ca - de fapt - directiva ar putea fi invocata si direct dupa 14 iunie 2014 de partile interesate… (in cazul asta consumatorii) :D

(daca nu ați mai citit până acum despre subiectul manualelor digitale vă recomand ca lectură introductivă - Istoria manualelor digitale in Romania (anul 2013))

Astăzi am participat la conferința Educație Deschisă România, un eveniment în cadrul Săptămânii educației deschise, unde am fost și co-organizator (prin ApTI, împreună cu Fundația Soros și ANBPR). Subiectele de discuție propuse în panel-uri au fost educația deschisă și manualele digitale în România.

Acum o lună când ne-am apucat mai serios de promovare, prima oara s-a vorbit cu Ministrul Educației Pricopie. Ne-a anunțat că va fi plecat, dar fiind un subiect de interes pentru minister, va desemna cu siguranța pe cineva pentru ambele panel-uri de dezbateri. În fiecare săptămână și până cu o zi înainte de eveniment s-a încercat contactare ministerului, cu același răspuns – vom veni, e de interes, trimitem pe cineva care să participe activ. Evident, nu a venit nimeni din partea Ministerului Educației la nici unul dintre panel-uri.

Nu au fost interesați și nici mișcați de faptul că am reușit să aducem prima data împreună prezentări de bune practici în zona educației deschise în România – de la firul ierbii și realizate cu mult entuziasm – de la Focșani, Timișoara, Arad, Târgu Mureș sau Brașov. Probabil că știau de mult de toate activitățile – de la cele de la Centrul de eLearning din Politehnica din Timișoara până la Educație.Inmures.ro făcut de o firmă privată din fonduri proprii.

Dar absența aceasta era cumva așteptată. Nu este nici prima și nici ultima oară când niște reprezentanți guvernamentali nu vin la evenimente atunci când promit. Sau poate chiar o fi fost o problema deosebită a persoanelor care trebuiau să vină. Se mai întâmplă în viață și chestii de genul ăsta în care nu ai cum să dai un telefon să anunți că nu ajungi…

Dar cumva a reușit Ministerul să ne lase pe toți cu gura căscată. Pentru că doar cu o oră și jumătate înainte să înceapă discuția pe manuale digitale, am aflat de pe net (sic!) că, de fapt, Ministerul Educației a lansat chiar la ora 13:34 deja mult-așteptata licitație.

Adică a reușit să-i jignească pe toți cei 80 de participanți care doreau, poate, să-și spună opinia despre manuale digitale. I-au tratat cu sictir pe reprezentații panelului – de la profesori autori de manuale, la reprezentanți produse software sau ai Uniunii Editorilor din România. Și ne-au mințit pe noi, cei care am organizat evenimentul (și ne-am chinuit să îi invităm și pe cei care au opinii contrare cu alte noastre), și ne-au luat de proști.

Această atitudine este de pură nesimțire. Batjocură directă față de toți cei care ar trebui să fie de fapt parteneri de dezbatere. Ar trebui să le fie rușine! (Nu cred ca au făcut-o intenționat, dar arată realul interes față de dezbaterea publică față de orice subiect). Cireașa de pe tort este fraza asta din comunicatul Ministerului:

Transparenţa procesului de modernizare a manualelor este asigurată de procedurile şi metodologia pe care MEN le-a discutat public cu toţi actorii interesaţi.

În condițiile în care Ministerului îți arată că nu dă 2 lei pe opinia ta, ce să mai comentezi pe fond? Cum să le explici specialiștilor care deja știu tot că HTML 5 (anunțat inițial) e mai bun decât PDF? Ce să mai explici despre necesitatea unei aplicații multi-platformă sau responsive design?

Ce să mai zici că mint în propriul calendarul propus, adică cel făcut azi 14 martie unde figurează data de 7 martie ca fiind data la care s-a lansat licitația? Cum poți să anunți că vei avea 6 săptămâni pentru crearea a 2 manuale atât fizic, cât și digital? (sau poate deja cei ce trebuie să câștige au deja manualele…)

Paul Balogh de la Read Forward comenta cinic în prima parte a evenimentului: „Tratez Ministerul ca pe o posibila calamitate - nu știi când se întâmpla, dar nu poate decât de rău - deci trebuie supravegheat”. Avea să afle peste 2 ore câtă dreptate are.

Educație deschisă menționată in programul de guvernare? O glumă proastă de la un Minister incompetent. Norocul nostru este că cei care chiar fac efectiv educație deschisă sunt actori din domeniul educațional nu se bazează deloc pe minister. Partea proastă este că unii sunt în ilegalitate pentru ca legea îi obligă să folosească doar manuale acreditate. Care pentru unele discipline tehnice nici măcar nu există.

Noapte bună România!

Cind am auzit in ajunul Craciunului ca s-a lansat portalul eRomania si ca a intrat in faza de “testare publica”, am crezut ca nu am auzit bine. Am scris din 2010 despre proiectul evaluat atunci din burta la 500 de milioane de euro pentru a afla la finalul lui 2012 ca deja s-au dat 8 milioane de euro pe el.

Am intrat pe el chiar inainte de Craciun, pentru a iesi imediat - nu am inteles nimic din el. Am intrat dupa anul nou, in speranta ca s-a mai schimbat ceva. Era la fel de incremenit ca inainte. Discutind cu 3 amici, am zis ca ar fi bine sa trimitem si un feedback oficial. Si raportandu-ne la niste criterii deja dezvoltate pentru evaluarea de site-uri (pentru a incerca sa diminuam subiectivismul, pe cat posibil), am zis sa stam nu mai mult de 3 ore sa-l evaluam ca sa putem sa dam feedback punctual pe chestiuni care ar putea sa fie imbunatatite. A iesit un raport destul de detaliat pe care l-am trimis acum 2 zile catre Minsiterul Societatii Informationale.

Dar nu trebuie sa nu fii niciun expert ca sa vezi ca este un site (denumit pompos Portalul Democratiei Participative) sub orice critica. Doar doua chestiuni concrete:

1. Pagina principala a ceea ce se doreste a fi principalul portal public al Romaniei nu a mai fost actualizata de 2 luni. Ultima insemnare vizibila pe prima pagina este din 1 Decembrie 2013.

2. In forumul efectiv - cel al democratiei participative exista doar un singur fir de discutii intitulat - “Care este opinia dumneavoastră cu privire la prezentarea și funcționalitățile portalului e-România?” Sunt vreo 8 comentarii - toate pozitive si vreo 8 voturi (5 pozitive si 3 neutre). Acum 2 saptamani am facut un cont, am dat un vot negativ si am lasat un comentariu. N-a aparut nici pina in ziua de astazi (desi am anuntat MSI de raport si continutul lui acum 2 zile).

Au trecut din 2010 cel putin 4 ministri pe la MSI, care puteau sa iasa in fata si sa denunte acest simulacru de proiect (indiferent de stadiu) si sa incerce sa gaseasca responsabilii pentru aceasta batjocura fata de banii nostri. Nu numai ca nu au facut-o, dar au incercat sa dreaga busuiocul.

S-ar putea ca cei care au iesit acum cu acest site spre dezbatere publica sa aiba partea cea mai mica de vina, dar puteau cel putin sa faca doua chestii simple si utile:

• sa recunoasca ca nu se pricep. Ca nu au vazut in viata lor cum functioneaza un site comercial sau necomercial care vrea sa informeze, ca nu stiu ce e aia vizitator unic, ca nu stiu ce este url-rewrite, ca n-au habar de ce e important sa pui ALT pe o imagine, etc.
• sa apeleze la cei care stiu. Sa ofere o cafea celor ce au site-uri in top 50 ca vizite din Romania si sa le ceara parerea. Macar 5 veneau de curiozitate…

Pentru ca de fapt problema nu este la ei, ci la noi. La noi cei care ne obisnuim sa injuram in barba de cite ori auzim de sume de milioane de euro ce se scurg pe afaceri dubioase, iar atunci cind vine cite “o petarda” de genul eRomania pe domeniul unde se presupune ca suntem mai competenti ca ei, sa le ignoram ca pe toate celelalte pentru ca, nu-i asa?, oricum nu se va intampla nimic.

“Sunt mai dezamăgit de lipsa de reacție a industriei românești de online. În momentul în care știi că este spre “testare publica” un site care a costat 8 milioane de euro din banii publici și nu spui nimic (dar te pricepi foarte bine la domeniul respectiv), înseamnă ca fie te aștepți o sinecură viitoare din bani publici, fie ești o firmă indolenta cu privire la banii dați de tine către stat.”

Asa ca, mai ales daca lucrati in industria IT, data viitoare cind platiti bani catre bugetul public sa va aduceti aminte ca s-au dus in buzunarele unor baieti destepti care au facut un site cu 8 milioane de euro si care nu este nici macar aproape de cea mai banala validare HTML. Iar istoria o sa se repete cu siguranta. Pentru ca voi ati fost OK cu asta in mod tacit.

Mai jos gasiti criteriile juridice analizate detaliate in detaliu, si care arata ca autorii site-ului sau cei care i-au verificat nu inteleg nimic din zona dreptului tehnologiei informatiei:

• isi incalca propria lege care ii obliga sa aiba pe site date de identificare complete
• nu inteleg zona drepturilor de autor, de am reusit sa gasim (din nou!) pagini copiate din Wikipedia (pe care culmea! ai voie sa le copiezi daca le citezi corect) si citate incorect
• ignora obligatiile minimale impuse de legea protectiei datelor cu caracter personal, dar reusesc sa indexeze in motorul de cautare intern nume si adrese de mail ale unor copii de sub 14 ani.
• ii discrimineaza inca o data pe cei cu probleme de vedere, ignorand orice norma de accesibilitate a site-ului

Aveti si documentele complete la final:
Raportul de mini-audit eRomania
Probleme tehnice accesibilitate portaleromania.ro
Comunicat de presa portaleromania -final.pdf

Subiectul resurselor educationale deschise (OER) intra din ce in ce mai mult in zona de interes a publicului larg.

M-as fi asteptat ca si autoritatile romane sa invete mai multe, inclusiv de la lansarea portalului Educatie Deschisa Europa si comunicatul de la initiativa „Deschiderea educației”, care puncteaza exact rolul OER si al manualor digitale in lumea de astazi prin a doua initiativa a Comisiei:

Utilizarea sporită a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit (Open Educational Resources - OER), asigurarea faptului că materialele didactice realizate cu fonduri publice sunt la dispoziția tuturor.

A trecut aproape neobservat un anunt al Ministerului Educatiei de acum 2 zile prin care s-a publicat Calendarul si caietul de sarcini pentru elaborarea manualelor digitale destinate claselor I si a II-a.

Ar fi trebui ca toti cei pe care ne intereseaza in special zona digitala in educatie sa jubilam: In fine! Si totusi diavolul sta in detalii - analiza sumara ne arata ca mai avem de lucru in a intelege corect toate aspectele de deschidere a resurselor educationale:

• Aspectul tehnic - Propunerea Ministerului Educatiei, imbunatatita dupa o perioada de primit propuneri, aduce doua mari noutati tehnice deschise ce merita aplaudate:
  1. Utilizarea HTML5 ca standard tehnologic principal - un format deschis in defavoarea altora inchise
  2. Abordarea multi-platforme (trebuie sa fie acceptabil si pt Windows, Linux si OS X) si multi-browser (IE, FF, Chrome)

  In acelasi timp insa detaliile tehnice ridica si niste intrebari logice chiar si pt un neofit ca mine - ce fel de aplicatii ne dorim daca trebuie sa vii cu un CD/DVD? Parca suntem in era cloud, server-based applications?

• Aspectul juridic - este ignorat in totalitate de Minister. Asta inseamna in practica: toate lectiile nu vor putea fi reutilizate sau re-mixate in nici un mod. Poate ca nici nu vei avea voie sa il salvezi pe calculator, ca devii un pirat mic.

  Este acelasi model ca si cel sustinut de pina acum de Minister in sistemul AeL. Si care, pe linga faptul ca nu se adapteaza la era digitala (care se bazeaza pe share&mix&like nu pe lectii ready-made), a rezultat deja intr-un esec: doar 13% dintre profesorii din Romania folosesc in mod curent (zilnic sau saptaminal) lectii AeL, 45% nu le-au folosit niciodata (Cifre din Studiul Eprof)

  Solutia este relativ simpla si tine de o intelegere adecvata a licentelor deschise (am pregatit la ApTI o brosura explicativa despre licente deschise si resurse educationale deschise - care face o introducere primara in aceasta problema).

• Aspectul social - inchiderea aplicatiilor pe site-ul oficial manuale.edu.ro mi se pare cea mai mare greseala a proiectului prezentat.

  Manualele digitale vor fi accesate prin autentificare, in baza unor credentiale. Utilizatorii vor fi impartiti pe roluri si vor avea drepturi diferite: elev, profesor sau parinte.

  De ce? De ce tu ca viitor parinte nu mai ai acces la materialul educational? De ce un copil roman din Spania care nu este integrat in scolile noastre i se priveaza accesul la materialul educational, daca parintii ar vrea sa le foloseasca? (si mai putem gasi alte o mie de exemple de genul asta…)

Concluzie

Sa nu uitam - toate materialele de acolo sunt facute cu bani publici. Deci orice inchidere a lor (fie ca vorbim de inchidere tehnica, juridica sau sociala) este o greseala. In primul rind pentru noi, ce finantam practic acest proiect.

N-am mai scris de multe vreme pe blogul asta despre date deschise, dar am facut mai multe - de la o prezentare facuta miercuri, diverse activitati prin ApTI sau in engleza pe episplatform.eu, unde se agrega informatii despre date deschise din mai multe tari din UE. Citeva noutati merita spuse pe scurt:

1. Daca nu stiati, s-a lansat portalul roman de date deschise - http://date.gov.ro Adica nu a fost o lansare oficiala, dar e online, are date in el si mai are si o licenta deschisa proprie.. Eu nu ascund ca cred ca cel mai bine ar fi fost adoptarea licentei CC BY 3.0 care ar fi scutit o gramada de probleme de interoperabilitate cu alte date. (de ex. cum propune Italia), dar pentru un prim pas este bine ca exista o licenta relativ OK. Oricum - de remarcat ca s-a facut un lucru mare fara mult tamtam de 500 de milioane de euro (a.k.a fosta eRomania) si cu resurse interne prin adaptarea unui soft liber(CKAN).

2. Asta nu inseamna ca nu avem de unde sa crestem. Portivit unui studiu dat acum 2 zile - vazut prin colegii de la NuVaSuparati.info (daca nu ati auzit inca de el - este portalul prin care puteti trimite liber cereri de acces la infromatii publice pe legea 544/2001):

   România se situează pe locul 45 din 70, în ceea ce privește accesul online, actualizat la bugetul de stat, execuții bugetare, date actualizate despre intervalele orare la care circulă mijloacele de transport public, harta națională, legislație, rezultatul alegerilor, statistici naționale și registrul comerțului.

   Sau vizual cam asa:

   

   Interesant este ca desi Posta Romana este la 0, codurile postale au fost puse online chiar ieri pe date.gov.ro (doar ca acum pare sa nu mearga descarcarea lor , iar termenii reutilizarii nu exista) s-a corectat intre timp.

   Tot ieri MFP-ul si-a facut si el un fel de site de date (nu deschise, ca formatele sunt proprietare, iar licenta inexistenta) unde s-a publicat inclusiv bugetul. Dupa ce in martie tot MFP scria ca de fapt nu se poate publica…

3. Pentru cei interesati si de partea de politici in zona aceasta, am scris un raport cu colega Veronica Cretu din Moldova in care ne uitam la felul cum Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisa (OGP) au influentat dezbaterile din zona datelor deschise - pornind de la situatia Moldovei si la Romaniei. Il puteti descarca de pe epsiplatform, sau l-am pus si mai jos ca document embedded. E in engleza, insa.

   The Influence of the Open Government Partnership (OGP) on the Open Data Discussions

4. Si tot de pe blogul celor de la NuVaSuparati.info am gasit o prezentare simpla si utila despre de ce este necesara o licenta pentru datele deschise
   
   Open licensing workshop at OGP Civil Society Day from Creative Commons