Long time no see, din cauze obiective sau subiective precum aceasta.

Cum insa intentia guvernului de a adopta in procedura de urgenta codul civil, pe cel de procedura civila, codul penal si pe cel de procedura penala a provocat ceva discutii in ultimul timp, imi permit sa adaug si eu un comentariu.

Personal, dupa cum am spus si in alte locuri, sint un adversar al modificarii prea rapide a codurilor, din multe motive, cel principal fiind acela ca problema fundamentala privitoare la legislatia Romaniei si cea a tarilor ex socialiste nu tine musai de lipsa codurilor (cu exceptia codurilor penale, unde a fost un regres in cadrul adoptarii timpurii a unor coduri inspirate dupa model sovietic-Polonia,de exemplu, care a avut un cod modern,cumva chiar in “avangarda” Europei in perioada interbelica a facut un pas inapoi printr-un asemenea cod stalinist, si vine imediat in minte cind e vorba de asemenea coduri,–doar putine dintre tarile ex socialiste au abrogat in toto si imediat legislatia civila si comerciala din perioada interbelica, inlocuind-o cu legislatia “pur socialista"; oricum, Romania nu a fost deloc un asemenea caz, si putem spune ca am avut chiar norocul, destul de rar totusi intre tarile “socialiste” de a merge inainte cu putine schimbari-ori de a avea un cod penal chiar modern, redactat de unul dintre cei mai mari penalisti ai Romaniei in 68), ci mai degraba de fragmentarea legislativa.

Care fragmentare la rindul ei tine de o multitudinea de viziuni si “programe” diferite care au dus la adoptarea in graba a unei legislatii contradictorii si intortocheate post-1989, de catre parlamente si guverne de “neprofesionisti”, si de interpretarea acestei legislatii de curti ori de profesionisti lipsiti de experienta, mai degraba decit de lipsurile fundamentale ale codurilor, ori de lipsa codurilor.

Si, desi este drept ca nu poti trai la nesfarsit cu bilbaiala si incongruenta legislativa actuala, este tot la fel de adevarat ca daca creezi de la inceput o legislatie proasta, sub pretextul cererilor UE, vei fi constrins ulterior, de optiunile pe care le-ai facut la inceput. Prima constitutie a romaniei este un bun exemplu in acest sens; desi a rezolvat cumva problemele institutionale care ar fi putut duce ulterior la conflicte interminabile, ne-a constrins prin abordarile ei in variantele pe care le puteam adopta ulterior.

Prin urmare, as fi de acord cu modificarea codurilor doar dupa ce am reusit sa sistematizam haosul actual (sistematizarea in sine ar face un bine tuturor; parlamentarilor, juzilor, ori juristilor de rind) si sa dezabatem cit de cit diverse institutii si variante pe care le-am dori reformate de coduri.

Evident ca pina la urma proiectele de codurile vor fi tot “brain-child"-ul unor comisii restrinse de specialisti, insa o dezbatere cu adevarat larga, ce ar veni in urma unei sistematizari, nu cred ca ar putea face vreun rau intinderii si curpinderii intelectuale ale respectivelor comisii, ba chiar dimpotriva, ar adauga acestor calitati.

In sfirsit insa, cum probabil ca discutia si aprobarea codurilor va merge inainte, vreau sa fac si eu citeva propuneri aici.

In primul rind, o propunere pentru codul civil.

–Uitindu-ma pe tezele proiectului actual, nu am vazut de exemplu 2 institutii care marturisesc ca mi-ar place sa fie in cod, respectiv asa zisele asociatii profesionale (cred ca codul civil si cel comercial ar fi locuri bune pentru a inova si sistematiza materiile respective) sau ceea ce in anumite variante de common law se numesc mechanic sau professional liens (voi discuta in detaliu despre acestea doar cind voi face o propunere in acest sens. tot atunci voi spune de ce pot fi transplantate si in dreptul continental, si care ar fi avantajele unui asemenea transplant). Am putea discuta in viitor si daca o alta institutie care isi are orginea in common law, trustul (care din cite stiu a fost introdus in dreptul italian) ar putea fi introdus si la noi, dar si cum discutia aceasta este mai lunga, nu o pot face decit daca voi propune efectiv ceva si asemenea institutii ar fi de interes la noi….

Acestea fiind spuse, trec direct la propunere, pe care o redau mai jos, cu tot cu expunerea de motive.

Asociatiile (asociatiunile) profesionale ( se va introduce la Cartea I - „Despre persoane, probabil imediat dupa asociatii, daca proiectul de cod va fi preluat legea 21/24 cu toate modificarile ei in cod; neavind la dispozitie decit tezele nu imi dau seama daca asemenea preluare s-a facut sau nu)

Asociatiile (asociatiunile) profesionale

Expunere de motive.

In prezent legea romana nu reglementeaza in mod distinct si unitar posibilitatea asocierii profesionistilor (medici, avocati, contabili, arhitecti,farmacisti, etc) in asociatii profesionale care sa aiba ca obiect prestarea de servicii profesionale, preferind sa reglementeze neunitar si intr-o puzderie de diferite acte normative posibilitatea de asociere a profesionistilor, atunci cand o face in vreun fel.

Cu toate acestea, serviciile profesionale reprezinta o parte din produsul intern brut care devine tot mai importanta, conform unei tendinte care este inregistrata in toate economiile moderne.
Cum profesiile moderne au atins un grad de sofisticare inalt, si necesita investitii ridicate in echipament, publicatii, know-how, legislatia actuala, obscura si restrictiva cum e, inspirata de interese restrinse si de grup si divizata in diverse legi de organizare a diferitelor profesii este total neadecvata pentru organizarea profesionistilor in organisme suple si moderne, care sa le permita prestarea catre public a unor servicii de inalta calitate.
Prin urmare se impune o sistematizare si simplificare a ei, care totodata sa faca posibile masivele investitii necesare pentru ridicarea gradului de profesionalism a practicienilor si a capacitatii de prestare a unor servicii de inalta calitate. Codul civil, si cel comercial sint prin excelenta locurile in care aceasta legislatie poate fi unificata, sistematizata, si adusa la nivelul modern.
Prin urmare, consideram necesara introducerea in codul civil a unor prevederi referitoare la posibilitatea organizarii asociatiilor profesionale, care sa fie aplicabile deopotriva categoriilor profesionale mentionate mai sus, urmind ca in codul comercial sa fie prevazute dispozitii pentru organizarea societatilor profesionale cu raspundere limitata, si a altor tipuri de societati profesionale.

Asociatiile (asociatiunile) profesionale.

Art. 1[sau care va fi]. Oricare doua sau mai multe persoane, autorizate în mod corespunzãtor pentru a practica o profesie [în conformitate cu legislaþia romaneasca [ori cea a unui stat a Uniunii Europene ] pot forma o asociatie profesionalã care sa aiba drept scop prestarea de servicii profesionale si împãrþirea câstigurilor rezultate din acestea, in conformitate cu articolele de asociere. O asemenea asociaþie va fi distincta ca personalitate juridica fie de o societate in participatiune fie de o societate cu raspundere limitata,asa cum sint acestea definite de legea comerciala.[codul commercial va defini societatile profesionale cu raspundere limitata,etc] In afara asociaþiilor formate în scopul prestãrii de servicii profesionale in domeniile de medicinã, stomatologie sau puericultura(?nursing),care pot presta servicii adiacente acestor domenii, nici o asociatie profesionalã organizata în conformitate cu prezentul articol nu poate avea ca obiect de activitate mai mult de un tip de servicii profesionale[este discutabil daca dorim sa grupam dreptul cu contabilitatea]. Fiecare dintre membrii asociatiei va trebui sa fie autorizat de catre autoritate competenta sã efectueze de tipul de servicii profesionale pentru care a asociatiei este formata, ori in cazul serviciilor de medicina, stomatologie si puericultura unul dintre serviciile adiacente acestor domenii care pot fi prestate de catre asociatie.

Art 2. Astfel cum este folosit în articolul precendent, termenul de “servicii” înseamnã orice tip de servicii catre public care impun obtinerea de catre prestator a unei licente, ºi care nu pot fi prestate conform legii, de cãtre o societatile comerciale de drept comun. Termenul de “licenta” include o licentã, un certificat de înregistrare,sau orice alte dovada de conformitate a indeplinirii cerintelor legii pentru practicare unei profesii.

Art. 2.1. In privinta servicii profesionale din domeniile legate de medicinã, stomatologie sau puericultura “servicii adiancente” din articolul de mai sus înseamnã mai mult de un serviciu profesional, care impune ca o conditie pentru prestarea acestuia obtinerea unei licente de practicare a domeniului respectiv de la Autoritatea de Stat competenta, si include doar serviciile profesionale în domeniile de medicinã, stomatologie si puericultura. [pentru sistematizare recomand celor care propun amendamentul sa studieze putin legislatia din aceste domenii;nu imi este clar in ce masura legea romana cere autorizari distincte pentru mai multe domenii de medicina de exemplu, si nu permite exercitare in bloc a oricarei specilizari din profesie in baza unei singure autorizari obtinute de la Colegiul medicilor. In statul/statele a caror legislatie am folosit-o drept model exista organisme distincte care autorizeaza; de exemplu un colegiu al chirurgilor, unul al celor de medicina generala,etc.daca un chirurg se asociaza cu un un generalist de exemplu,pt prestarea a doua tipuri de servicii,chirurgie si medicina generala, sint necesare 2 licentieri, ca sa spun asa]

Art. 3. O asociatie profesionalã poate adopta un nume constand din numele intreg sau numele de familie al unuia sau mai multor asociaþi, urmat de termenul de “asociati” sau “de asociere” sau “asociatie” sau “si Asociatii” sau abrevierea “Asoc.” Cu toate acestea, nimic din prezentul articol nu poate fi interpretat ca afectând sau limitind in orice fel libertatea asociatilor de a-si atribui orice nume, asa cum ar fi aceasta prevazuta in legislatia civila si comerciala referitoare la asumarea numelor asociatiilor ori societatilor comerciale de drept comun.

Art 4 O asociatie profesionalã poate investi în nume propriu fondurile sale in active imobiliare, credite ipotecare sau ipoteci, actiuni emise de societati comerciale, obligaþiuni de stat, ori in orice alt tip de investiþii, si poate detine proprietati ori bunuri mobile necesare sau potrivite pentru prestarea serviciilor profesionale in care este angajata.

Art 5. Articolele de asociere pot prevede cã o asociatie profesionalã exista ca o entitate separata de membrii sai, pentru toate scopurile si pentru perioada de timp prevazuta in actul de infiintare, sau perpetuu, pânã când aceasta este dizolvata cu votul a 2 / 3 din membrii sai. De asemenea articolele de asociere pot prevedea ca asocierea poate continua fãrã a tine seama de decesul, interdictiile de a practica o profesie decurgind din condamnarea penala a unuia dintre membri, demisia, retragera, transferul apartenentei,pensionarea, sau excluderea din profesie a unuia ori mai multor membri(cu excepþia cazului in care ultimul membru supravietuitor al asociatiei ar fi in vreuna din conditiile de mai sus), admiterea sau transferul participarii in asociatie catre oricare alt nou membru ori membri, ori ca poate continua indiferent de producerea oricarui eveniment care in conformitate cu dreptul comun ar duce la dizolvarea unei asociatiuni in participatiune ori parteneriat. Articolele de asociere pot de asemenea prevedea cã nici un membru al unei asociatii profesionale nu are puterea de a dizolva asociatia prin actul sau unilateral si voluntar.

Art 6. O asociatie profesionalã organizate în conformitate cu prezentele dispozitii va fi guvernata de catre un Consiliul de administratie sau un Comitet Executiv ales de catre membrii sai, si reprezentata prin ofiteri alesi de catre Consiliu sau Comitet.Nici un membru al asociatiei nu va avea puterea de a obliga intreaga asociate pentru obligatiile asumate de el, doar in calitatea sa de simplu membru al asociatiei. Membrii consiliului de administratie sau Comitetului executiv trebuie sã fie membri ai asociatiei profesionale la fel ca si ofiterii. Ofiterii asociatiei nu trebuie sã fie membri ai Consiliului de administratie sau Comitetul executiv cu exceptia faptului cã presedintele va trebui sa fie un membru al Consiliului de administratie sau a Comitetului Executiv. Membrii pot sã adopte astfel de statute ale asociatiei pe care le considerã adecvate, ori pot delegate prin articolele de asociere puterea de a promulga articole si statue ale ale asociatiei catre Consiliului de administratie sau Comitetul executiv,dupa cum vor considera mai potrivit.Fiecare membru va dispune de votul sau de voturile prevazute in statut in Adunarea Generala a Asociatiei. Ofiþerii asociatiei profesionale pot folosi agenti sau angajati pe care ar considera oportun sa ii angajeze. Ofiterii asociatiei vor include un presedinte, vice presedinte, secretar, trezorier, sau orice alt titlu pe care Consiliul de administratie sau Comitetul executiv l-ar putea stabili. Orice persoanã poate servi în mai mult de o astfel de calitate, cu exceptia ca presedintele si secretarul uneia asociatii profesionale nu poate fi aceeasi persoanã. Prezentele dispozitii privind structura interna si organizarea asocitatiilor profesionale se completeaza cu cele de drept comun.

Art.7. Acþiunile ori sau unitãtile de proprietate într-o asociatie profesionalã nu pot fi transferabile decat cãtre persoane (ori asociatii) autorizate sã efectueze acelasi tip de servicii profesionale precum cele pentru care a fost înfiinþatã asociatia profesionalã.

Art 8. Autorizarea asociatiilor profesionale se va face potrivit dreptului comun, de catre instantele prevazute in acest sens, care, pe linga documentele generale prevazute mai sus vor verifica indeplinirea conditiilor pentru practicarea profesiilor de cartre membrii asociatiei.

(am lasat deoparte dispozitiile prevazute in legea model pentru asociatiile care au ca obiect dreptul,pentru ca la noi nu exista asemenea cerinte distincte, pe de o parte, iar pe de alta pentru ca am impresia ca pot merge dupa dreptul comun)

Art. 9. Fiecare individ(persoana) licenþiat(a) sau autorizata conform legii romane pentru a presta servicii profesionale angajat(a) de o societate profesionale va fi in continuare supus dispozitiilor de reprimare sau disciplinare prevazute in legea conform careia este licenþiat sau autorizat sa presteze serviciul profesional.

Art 10. Prezentele dispozitii nu modifica legile aplicabile relatiilor dintre un prestator de servicii profesionale si persoanele care primesc astfel de servicii profesionale, inclusiv cele privitoare la rãspunderea civila ori profesionala care decurge din prestarea necorespunzatoare a unor astfel de servicii profesionale.