Catre o Curte Europeana a Patentelor?
Conform stirii interesante de aici(din care voi taduce mai pe larg mai jos), Comisia Europeana pare sa isi fi schimbat optica asupra existentei unei Curti Europene a Patentelor,dupa mai mult de o decada de opozitie la infiintarea unei asemenea curti.
Acceptarea ideii infiintarii unei asemenea curti vine dupa o consultare a comisiei cu diferiti reprezentanti ai "industriei" la inceputul acestui an, consultare care a aratat suportul acestora (suport impartasit de judecatori europeni in domeniul brevetelor de inventie)pentru acordul european intitulat European Patent Litigation Agreement (EPLA)(in format pdf documentul poate fi gasit aici, iar mai multe informatii despre acest acord pot fi gasite aici )
La o audiere cu practicienii din domeniul IP, care a avut loc in 12 Julie, Comisarul European pentru piata interna si servicii, Charlie McCreevy, a "recunoscut" ca EPLA este "un drum promitator catre o jurisdictie mai unitara" adaugind ca "Comisia va analiza posibilitatile de a adopta acest proiect"
Comisia a subliniat de asemenea, ca exista un suport clar pentru adoptarea asa zisului "London Protocol"(Agreement), care propune traducerea cererilor doar in Engleza, Franceza ori Germana, mai degraba decit in toate limbile europene, asa cum propusese initial Comisia.
Comisia s-a opus anterior in mod viguros adoptarii EPLA, propunind in schimb propriul sau proiect legat de brevete din 1997, care prevedea un nou oficiu al brevetelor european care sa fie "supervizat" de CE.
Cu toata schimbarea de directie, Comisia a insistat ca inca exista un larg suport pentru instaurarea unui brevet la nivelul uniunii, desi nu exact in forma propusa de Comisie.
Intr-o desfasurare "adiacenta" celei de mai sus, in 13 Julie Curtea Europeana de Justitie a publicat doua decizii ale sale, in care a declarat ca ordonantele presidentiale transfrontaliere (n.n.-am preferat sa traduc "injunction" care are mai multe sensuri decit acela de "ordonanta presidentiala" prin acest termen, ca fiind cel mai apropiat ca sens de cel in care este folosit termenul
"injunction" in acest context) nu pot fi date in procese legate de incalcarea drepturilor rezultate din brevete.
Deciziile Curtii, in cazurile GAT v LuK (Decizia CE in Cazul G.A.T.-Gesellschaft für Antriebstechnik mbH & Co. KG vs. L.u.K.- Lamellen und Kupplungsbau Beteiligungs KG-Case C-4/03 a fost publicata in OJ C 55, 08.03.2003, p. 14 2003; documentele pertinente referitoare la acest caz,care a privit inregistrarea si validitatea patentelor, in lumina art 16(4) al Conventiei de la Bruxelles,inclusiv decizia curtii, in pagina CE dedicata cazului aici ) sau Roche v Primus si altii( Decizia CE in Cazul-Roche Nederland BV and Others,v Frederick Primus,Milton Goldenberg, etc-Case C-539/03,publicata in OJ C 59, 06.03.2004, p. 11 ; documentele pertinente referitoare la acest caz,care a privit competenta personala a curtilor din diferite state in cazuri de incalcare a unor patente de catre persoane stabilite in diferite state ale Uniunii, in lumina art 6(1) al Conventiei de la Bruxelles,inclusiv decizia curtii, in pagina CE dedicata acestui caz, aici )
au fost centrale acestei dezbateri, si ar fi putut anula orice importanta a discutarii viitoare a unui sistem al brevetelor la nivel european, daca judecatorii Curtii Europene ar fi decis ca sistemul aflat in prezent in vigoare ar fi permis unei curti dintr-un stat european sa puna in executare deciziile sale dincolo de frontierele acestui stat.
The Lawyer are de asemenea o stire despre cele de mai sus, aici, iar o stire de dinaintea inceperii dezbaterii poate fi gasita aici.