Raspunsul este, desigur, dreptul comercial international, intocmirea de contracte comerciale cu parteneri externi si reprezentarea in instante internationale. Aceasta este evident o piata foarte restransa fiindca majoritatea absolventilor de drept se chinuie sa aprofundeze “cunoasterea si aplicarea legii” romane, nu a intregului sistem de drept international. In loc sa ne laudam ca facem parte dintr-un stat bananier cu presedinti de cacialma, ar trebui sa cunoastem ce se intampla in jurul insulei noastre de balcanism.

De ce ?? … Deoarece, necunoasterea legislatiei internationale NU inlatura efectele acesteia asupra / impotriva / in defavoarea NOASTRA . Quod erat demonstrandum.

La prima intrebare am raspuns.
A doua acum : de obicei constructia psihologica a oamenilor este bazata pe 2 sisteme. Evitarea pedepsei si suferintei PLUS cautarea recompensei.

Exista doua categorii de oameni : cei ce doresc recompense spirituale : glorie, faima, aplauze, unicitate etc., apoi cei ce doresc recompense strict materiale si ignora pe cele spirituale.

Primii sunt artistii, actorii, politicienii, profesorii, scriitorii, ceilalti sunt meseriasii, comerciantii sau in general oamenii care intr-un sens mai brut sunt mai neciopliti si mai barbari, mai egoisti si mai nepasatori.

Primii pot aprecia geniul si originalitatea, operele de arta si frumosul, chiar pot sacrifica propriul interes material in folosul unei faime efemere.

Ceilalti dispretuiesc frumosul si sunt cei ce apreciaza doar un stomac bine umplut sau un portofel plin cu bani chair daca ei insisi nu stiu ce sa cumpere cu acei bani ca sa-si faca viata mai frumoasa ( ci doar mai “multa” ). Locuintele lor sunt facute din tone de beton nu din tone de frumusete asezate pe un suport material, si adesea ei se gudura pe langa artisti ca sa imprumute de la acestia stralucire pentru vietile lor pur materiale si cifrice.

Pentru primii legile sunt expresia pura a unor inteligente superioare care ordoneaza materia si societatea in jurul nostru, pentru cei din urma ele sunt o frana in calea egoismului lor uneori cinic.

In esenta, nu exista nici o contradictie intre cele 2 “clase” spirituale insa.

Saracii nu invidiaza pe bogati, sau nu ii admira, caci daca ar face-o ar dori, ar invata si ar sti sa ii copie si sa atinga aceleasi nivele de bogatie. Materialistii au acelasi defect - lor “nu le lipseste” spiritul : pe ei nici nu ii intereseaza sa priveasca spre cer, ei sunt prea preocupati sa priveasca in jos, spre pamant, si sunt chiar fericiti cu asta…

Expresia ii apartine lui Waren Buffet “mai bine sa fii rezonabil de bun intr-un domeniu de varf decat sa fii expert intr-un domeniu mediocru". Da, e intr-un fel corecta, daca doresti sa fii mediocru sau nu poti fi altfel - iti vei alege domenii de varf.

Totusi, binele este dusmanul mai binelui. Asta e valabila insa pentru cei ce au intr-adevar anumite pretenti de la ei insisi…

Sau, cum spunea Zig Ziglar : ” ne vedem in varf ! ” :)