Batalia pentru domeniul public
Ce este de fapt domeniul public din punct de vedere al dreptului de autor ?
Conform Wikipedia ar fi
" Domeniul public contine operele intelectuale sau cunostintele in care nici o persoana sau organizatie nu are un interes personal ( drept de autor sau patent )
In scopul incurajarii creatiei intelectuale statul poate acorda un monopol limitat in timp in ce priveste multiplicarea unei opere ( in cazul dreptului de autor ) sau aplicarii unei inventii ( in cazul patentelor ). La expirarea acestui monopol, respectivele creatii trec in domeniul public, si pot fi folosite in mod liber de oricine, deseori in scopul dezvoltarii ulterioare a domeniului. "
Domeniul public in practica
Domeniul public inseamna operele care le poti accesa in mod gratuit, le poti modifica, traduce, crea pe baza lor opere derivata fara a cere acordul titularului. Inseamna operele lui Creanga, Shakespeare sau Bethoveen. Inseamna ca a expirat "contractul" tau cu statul prin care ai avut un monopol (limitat in unele privinte de legea dreptului de autor) asupra acelei opere si acum ea intra in patrimoniul creativ, ce permite utilizarea libera a acesteia.
Inseamna ca tu poti lua Amintirile din Copilarie ale lui Creanga si sa le transformi astfel incit sa faci din ele o povestire impartita pe capitole, cu ilustratiile tale, ii mai pui si niste muzica de Mozart ca fundal si poti fie sa o publici pe o pagina web - ca o creatie proprie, fie sa faci un CD pe care sa-l vinzi tuturor celor interesati. Si asta e doar un exemplu.
Parerea mea este ca acest "domeniu public " este putin cunoscut si valorificat de catre noi toti. Fie de cei ce vor sa faca o afacere, fie de cei ce au alte scopuri ( ex. raspindirea culturii - publicarea unui site cu opere care nu mai sunt protejate de dreptul de autor)
Si poate de aceea nu ne intereseaza cit si unde se gasesc opere care se afla in domeniul public sau de cind nu mai este o opera protejata de dreptul de autor, etc. (aici mi se poate argumenta si ca romanilor nu prea le pasa de dreptul de autor sau in Romania nu se respecta - de acceea nu exista un interes pentru domeniul public - discutabil.) Sau daca o opera este protejata inca 70 de ani dupa moartea autorului.
Puncte de vedere contradictorii
Hai sa incercam sa privim problema din 2 puncte de vedere :
1. Cel al creatorului. Cu totii am creat opere protejate de dreptul de autor. Chiar si prezenta insemnare este protejata de dreptul de autor. Din acest punct de vedere am dori - poate in mod normal ca opera sa fie protejata cit mai mult timp si in cit mai multe modalitati. E normal, nu ?- de ce sa nu fie protejat cit mai mult ceva ce am creat eu ? de ce sa nu cistig mai mult de pe urma a ceea ce creez ?
Si legea protejeaza - pe durata vietii mele + 70 de ani dupa aceea orice opera creata de mine. Fara sa fac nimic. Fara sa completez un formular sau sa platesc o taxa. Orice opera . Inclusiv aceasta insemnare. ( cam mult pentru aceasta insemnare, nu ? - hmm - intervine problema - ce sa fac daca vreau o durata mai mica sau o limitare a unor drepturi - asta va fi subiectul altei insemnari pe tema licentelor de tip Creative Commons)
Bun - deci autorul vrea o protectie cit mai lunga si cit mai sigura.
2. Cel al utilizatorului. Cu totii suntem utilizatori de opere protejate de dreptul de autor. La unele platim ca sa avem acces ( cumpar un cd cu muzica ), la unele nu (am gasit pe web o schita de-a lui Caragiale pe care am citit-o pe gratis). In mod normal un utilizator ar dori o protectie mai mica. De ce sa nu pot sa fac un cover dupa o melodie a lui Angela Similea din anii 70 si sa scot un nou hit. Sau macar sa o public pe pagina mea web. Sau sa o impart cu prietenii. Sau pur si simplu vreau sa traduc romanul lui Marin Preda - Cel mai iubit dintre paminteni in ceha si sa-l public in Cehia. Dar daca as face o carte din insemnari din bloguri . Ar trebui sa iau acordul fiecaruia in parte ... Cam, greu ... Da, eu inteleg ca utilizator ca trebuie sa ii oferi o recompensa celui de a creat - dar chiar 70 de ani si dupa moartea autorului.Pare cam mult... din punctul meu de vedere.
Sustinerea punctelor de vedere.
Punctul 1 este sustinut cu diverse argumente si cu multa ardoare de creatorii de opere ce traiesc din exploatarea lor, de asociatiile industriilor ce s-au creat in acest domenii si care au inceput sa aiba o putere din ce in ce mai mare la nivelul economiei globale. Ii vedem pe sustinatori peste tot, vedem rezultatele activitatilor lor de lobby (vezi in special cazul SUA unde pentru a mai fi protejat Mickey Mouse inca 20 de ani , s-a trecut o lege speciala - Sonny Bono Copyright Act). Cliff Richard se plinge intr-un articol recent ca incepind din 2008 , la fiecare 3 luni va pierde un cintec. (este vorba de proiectia fonogramelor in Europa - durata fixa - 50 de ani.) Si cere Comsiei Europene sa se protejeze mai mult dreptul de autor pentru a cistiga in continuare din vinzarea CD-urilor lui. E dreptul lui sa ceara.
Punctul 2 nu prea se aude. Pentru ca e greu sa creezi o asociatie a consumatorilor. Pentru ca domeniul public nu este o chestiune reala, palpabila. E un concept. Pentru ca multi considera ca nu este interesant sa sustii asa ceva. La nivel European mai exista insa asemenea Asociatii ce incearca sa vine cu argumente utile.( Intr-un mod demn de remarcat si de subliniat - mai ales la nivelul SUA, dar si la nivelul Europei , cei ce au produs cele mai bune argumente pentru limitarea dreptului de autor sunt prestigiosi profesori de drept, economie sau IT din marile Universitati)
Iar in Romania - 0. Cel putin din cunostintele mele. Dovada si ridicola modificare a protectiei dreptului de autor pentru programele pentru calculator de la viata autorului + 50 de ani la viata autorului + 70 de ani. - vezi pct 20 a legii 285/2004. Oricit m-am chinuit, nu reusesc sa gasesc un argument logic pentru aceasta prelungire a protectiei, atita vreme cit dupa 30 de ani cam orice program de calculator e cazut in desuetudine...
Dar e dreptul meu sa spun ca Cliff Richard a cistigat suficient si e momentul sa lase si altora locul pe scena cistigurilor. Si sa lase operele lui in domeniul public, pentru a oferi inspiratie si altora. Poate ar fi bine sa spunem mai multi.
Creativitate si drept de autor
Principalul argument al celor ce sustin o protectia intarita prin drept de autor este acela ca practic acesta dezvolta proprietatea intelectuala din tarile in curs de dezvoltare. In fapt o protectie indelungata prin drept de autor nu asigura insa si dezvoltarea creativitatii. Si nu intotdeauna o buna protectie a proprietatii intelectuala duce la dezvoltarea unui sector de proprietate intelectuala in tarile in curs de dezvoltare (ca Romania).
Ba poate sa duca exact la contrariul - si daca pentru a crea ceva nou bazindu-te pe alte opere (opere derivate - cum este din ce in ce mai intilnit in epoca digitala, unde copy&paste-ul se face cu atita usurinta) trebuie sa ii ceri fiecaruia acordul expres, atunci nu avem de-a face cu o stimulare a creativitatii, ci cu o innabusire a acesteia. Si daca o protectie mai mare a proprietatii intelectuale (cum e ceruta de BSA sau altii ) va exista in practica - atunci pentru tot ce vei dori sa vezi , sa creezi sau sa modifici - va trebui sa ceri acordul altora.
Concluzie
Ar trebui sa fim mai atenti la modificarile care se fac la legislatia privind dreptul de autor la presiunile unei singure parti. Mai ales cind acea parte, care este o industrie super profitabila (ba chiar as spune supra profitabila), cere un monopol dublat ca perioada.
Ar trebui sa sustinem ca o balanta adecvata intre dreptul autorilor si dreptul utilizatorilor sa fie avuta in vedere la modificare legii. Si la aplicarea ei. Si cred ca ORDA ( Oficiul Roman al Drepturilor de Autor), ca organ de stat cu atributii in acest domeniu, ar trebui sa aiba in vedere aceasta balanta. Si nu sa se incline smerit la anumite argumente
Ca urmare a modificarilor la legislatia privind dreptul de autor in SUA, nici o opera muzicala sau inregistrare de televiziune nu va intra in domeniul public pina in 2019.
Sper ca noi sa nu pierdem batalia pentru domeniu public.