De curind Legea Dreptului de Autor a fost supusa la numeroase modificari rezultate prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 .

Modificarile reflecta clar lobby-ul facut de organismele de gestiune colectiva, dar si de alte asociatii sau grupuri de presiune ale titularii drepturillor de autor. Cum legea afecteaza in mod evident in mod direct unele din chestiunile care ne privesc pe toti, cred ca macar o perioada de consultare publica ar fi fost necesara, ca si explicarea unor termeni care au aparut in noua lege.
Aceasta pentru a nu mai vorbi ca s-au introduc unele articole de lege similare cu dispozitii criticate virulent in alte legislatii, fara a se face niste adaugiri esentiale si utile.
Dar evident ca nu s-a facut nimic. Asa cum nu se face nici pentru promovarea dispozitiilor pozitive din noul act normativ ( desi ORDA are aceasta atributie) .

Gasiti noua lege in domeniul dreptului de autor, practic, pe site-ul Legi-Internet la http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm Chestiunile care s-au modificat sunt scrise cu caractere italice.

Sa facem insa o scurta trecere in revista a unora din modificarile pe care le aduce noua lege si pe care eu le consider importante:

1. Introducerea dispozitiilor referitoare la masuri tehnice de protectie a
operelor protejate prin drept de autor. (Art 138 ^5 si 138 ^6) .
Dispozitiile sunt similare cu cele din DMCA sau din Directiva Europeana
privind Dreptul de Autor, cunoscute ca Anticircumvention measures. Evident
ca incalcarea acestor dispozitii este considerata infractiune care se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la
50.000.000 lei la 300.000.000 lei .
Ceea ce este grav este insa faptul ca nu se prevede nici o derogare de la
dispozitiile respective pentru limitele de exercitare a dreptului de autor,
prevazute chiar in prezenta lege in Capitolul VI. Ca atare, o persoana care
creaza o modalitate prin care se inlatura masurile tehnice pentru o actiune
legala (de exemplu realizarea unei copii pentru uzul personal) si o face
publica, chiar cu scop necomercial, devine un infractor.
Ar mai trebui mentionat faptul ca in cazul acestei infractiuni nici macar
actiunea nu porneste la plingerea prealabila... :-(
Aceasta dovedeste ca nu s-a inteles nimic din controversatele cazuri DeCSS
si Dmitry Sklyarov - asta daca au fost citite de cei care au facut legea.

2. Organsimele de gestiune colectiva ies cu mult intarite prin noua lege. Au
mai multe drepturi referitoare la gestiunea drepturilor de autor, iar
activitatea lor este stipulata mai precis in lege. Desi activitatea lor este
oarecum in vizorul ORDA, exista putine informatii care trebuiesc facute
publice. Majoritatea pot fi accesate numai de membrii asociatiilor si de
organele de control. Cred ca multe dintre ele puteau sa fie declarate
informatii de interes public. Dovada puterii acestor organisme este aparatia
Art 138^2 alin (1) care spune :
" Activitatea de control a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor,
prevazuta la art. 138 alin. (1) lit. h), se desfasoara numai cu notificarea
prealabila a organismului de gestiune colectiva controlat, comunicandu-se
totodata si obiectivele controlului. Oficiul Roman pentru Drepturile de
Autor poate efectua controale generale o data pe an, notificate cu 10 zile
inainte de efectuarea controlului, precum si controale punctuale privind
probleme care fac obiectul unor reclamatii, ori de cate ori este nevoie,
notificate cu trei zile inainte. "
In traducere libera - orice activitate de control trebuie anuntata cu 3 zile
inainte, ca unele chestiuni sa fie musamalizate :-))

3. Metodologiile pentru stabilirea diverselor remuneratii pentru executarea
unor drepturi sunt mult mai detaliat prezentate. Si aici rolul organismelor
de gestiune colectiva este marit. In plus se face referire la "structuri
asociative ale utilizatorilor", care insa nu sunt definite nicaieri. Dar si
acestea trebuiesc sa fie nominalizate de organismele de gestiune colectiva !
Presupun insa ca aceste " structuri asociative ale utilizatorilor" vor fi
mai degraba asociatii ale business-urilor din domeniu, care trebuie sa
platesca diverse taxe - cum ar fi APEDICT.

4. Marirea protectiei pentru programele de calculator de la viata autorului
+ 50 de ani la viata autorului + 70 de ani. Chestiunea aceasta este absolut
ridicola, in momentul in care dupa 20 de ani un program de calculator cade
practic in desuetudine, datorita in primul rind evolutiei tehnologice.
Astfel, marirea protectiei e doar o bariera nejustificata in fata
creativitatii.

5. Corpul de arbitrii de pe linga ORDA are niste limitari inexplicabile. In
primul rind se accepta doar persoane care au pregatire juridica si
experiente de peste 10 ani in dreptul civil (!?). Experienta in drept civil
mi se pare inutila, mai bine se punea o experienta mai redusa insa in
domeniul dreptului de autor. Nici pregatirea juridica nu cred ca se impunea,
atita vreme cit puteau fi acceptate persoane si cu pregatire tehnica, insa
care cunosc foarte bine domeniul. In plus desi lista este formata din
propunerile celor interesati, decizia finala este una politica fiind la
indemina Ministrului Coordonator fara a fi obligat sa-si motiveze actiunile.

6.Numirea Directorului ORDA se va face de catre Primul Ministru si nu de
catre Guvern, ca pina acum. Din pacate prin toate actele normative
directorii tot mai multor institutii care reglementeaza un animit domeniu
sunt numite de primul ministru care capata o putere din ce in ce mai mare.
In mod normal si democratic, Directorul ORDA ar fi trebuit numit de Comsiile
de Cultura ale Senatului si Camerei Deputatilor . Poate un rol aici ar fi
trebuit sa il aiba si Comsia de IT&C din Camera Deputatilor, datorita
numarului tot mai mare de opere digitale care au legatura directa cu dreptul
de autor. In plus directorul ORDA ar trebui sa aiba obligatia legala de a
prezenta un raport al activitatii sale in fata Parlamentului, in schimb
fiindu-i asigurata o anumite stabilitate in functie pentru a-i permite
adoptarea unor politici adecvate in domeniul dreptului de autor, fara a fi
posibil de influentat din punct de vedere politic sau de unele grupuri de
presiune.

7. Prin noua lege se ofera o protectie mai mare si mai precisa asupra
bazelor de date prin introducere Capitolului VI
Drepturile sui-generis ale fabricantilor bazelor de date Acesta e un lucru
pozitiv, pentru ca se puneau tot mai multe intrebari referitoare la acest
domeniu.

8. Poate cea mai importanta modificare din punct de vedere practic il
reprezinta insa crearea Registrului National de Opere prin art 148 alin 1.
Prin aceasta orice persoana care creaza o opera in Romania are posibilitatea
sa isi inscrie opera, contra cost, in acest Registru. Inregistrarea NU este
obligatorie.
Desi poate crea controverse, ma declar importiva acestei idei. Este de
ESENTA dreptului de autor ca orice opera sa fie protejata din momentul
crearii operei, fara vreo formalitate prealabila. Crearea a unui Registru
national care este administrat de ORDA va induce, fara nici un fel de
indoiala, ideea ca pentru a beneficia de protectie trebuie ca opera sa fie
inregistrata in acest Registrul National de Opere. Aceasta a fost si
rezultatul OG 24/2000 prin care cei ce distrubuie produse soft au fost
obligati sa o isi inregistrareze programele de calculator create. In
practica urmarea nu este o reducere a pirateriei software, ci o opinie
generalizata in cadrul producatorilor de software ca protectia este
asigurata de inregistrarea la ORDA. Ceea ce este totalmente fals.
Mai mult, inscrierea contra cost va da posibilitatea statului sa faca bani
pe seama unei informatii eronate care se va raspindi in cadrul comunitatilor
de creatori. Cum am fost intrebat de cel putin citeva sute de ori unde se
inregistreaza o opera pentru a beneficia de dreptul de autor, imi exprim
temerea ca , in practica, se va ajunge la o cutuma de inregistrare a
operelor la acest Registru National de Opere pentru a se beneficia de
protectie, ce va deveni un similar ar Copyright Office din SUA, insa intr-un
sistem de drept cu totul diferit.
Este pacat ca se creaza premisele prin care o opera va crea impresia ca e
mai bine protejata printr-o noua inregistrare intr-un sistem controlat de
stat. Mai mult exista posibilitatea ca un asemenea sistem sa fie inundat de
cereri de inregsitrari carora nu le va putea face fata. Sa luam ca exemplu
doar miile de opere ce se creeaza pe Internet in Romania intr-o singura zi.
Fie ca e vorba de o pagina web, de un articol sau o insemnare in blog -
toate beneficiaza de protectia prin drept de autor. Ce se intimpla daca
toate vor fi trimise ORDA la inregistrare ?
Asta pentru a nu mai vorbi de uriasele problemele ce se pot ivi cu
inregistrarea de catre o persoana la ORDA a unei opere a carei autor nu
este. Iar apoi cu dovedirea contrariului si pedepsirea celor vinovati.
Ceea ce ar fi trebuit probabil facut era o incurajare de creare a unor
repertoriile private create de organismele de gestiune colectiva sau de alte
organisme private, pentru cei ce doreau sa-si inregistreze undeva opera.

Legea adoptata dovedeste inca o data, daca mai era cazul, ca un act normativ
fara o dezbatere publica adecvata poate fi un pas inapoi, chiar prin
copierea unor acte normative adoptate la nivel european, american sau
global.

Si atunci, ce ne rezerva viitorul ?

Cred ca in lipsa unor actiuni din partea acelei parti din societatea civila
cu interes in domeniu riscam sa ne aflam la mina unor presiuni inerente din
partea industriei din domeniu, a grabei politicienilor de a adopta cu nesat
orice act normativ impus de diverse organisme internationale.

Cred ca trebuie sa privim cu mai multa atentie ca balanta dintre drepturile
pe care le au creatorii de opere si limitele pe care le admite legea sa nu
se transforme doar in monopoluri nejustificate ale unora pe seama altora.

Si mai cred ca trebuie sa nu uitam atunci cind cream ceva sa legam scopul
operei - de a obtine un cistig financiar, a promova o idee, a expune o parte
din cunostiinte ori altul - numai de o parte din drepturile pe care ni le da
Legea dreptului de autor si sa alegem cea mai portivita licenta. Sau altfel
spus - nu totdeauna Toate Drepturile Rezervate este cea mai buna optiune.
Vezi si proiectul Creative Commons - una din ideile revolutionare in domeniu
Dreptului de Autor pe Internet

Pe cale de consecinta renunt de buna voie la orice drept de care mi-l acorda
Legea Dreptului de Autor cu privire la prezenta creatie si va las
posibilitatea de a-l copia, citi, raspindi, vinde, inchiria, imprumuta,
exporta, proclama, comenta, traduce, adapta, radiodifuza, transmite prin
cablu, ironiza, sterge, inrama sau orice altceva.

Bogdan Manolea
www.legi-internet.ro
Bucuresti
17 10 2004