In ultimul numar al revistei Marketwatch am scris despre modul cum Comisia Europeana investigheaza si care au fost principalele decizii date in domeniul concurentei si a abuzului de piata dominanta in domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor.

Investigaţiile Comisiei Europene asupra abuzului de poziţie dominantă din domeniul ITC

Ştirea de săptămâna trecută cu privire la decizia Tribunalului de Primă Instanţă (TPI) din cadrul Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene prin care se confirmă amenda de 497 de milioane de euro dată de Comisia Europeană (CE) companiei Microsoft a stârnit o mulţime de dezbateri referitoare la efectele acestei decizii asupra întregii pieţe IT. Puţini ştiu însă că există mai multe cazuri din domeniul IT investigate de Comisia Europeană pentru abuzul poziţiei dominante.

Comisia Europeană şi monopolul

Unii se pot întreba de ce se interesează CE de poziţia dominantă pe care o au anumite companii. Ei bine, încă de la Tratatul de la Roma din 1957 (care crea piaţa comună europeană ) s-a pus problema rezolvării la nivel european a conflictului între o poziţie dominantă de pe o anumită piaţă şi profitarea de această poziţie. Astfel, s-a ajuns la articolele 81-86 din acest tratat (articolele conform variantei consolidate după Tratatul de la Nisa), care sunt baza legislativă care conferă CE dreptul de a cerceta cazurile în care poziţia dominantă a unui anumit jucător pe piaţa europeană este folosită în mod abuziv. Această bază legislativă1 este completată de mai multe acte normative europene care reglementează ce si cum poate să facă CE în aceste cazuri. În fine, mai multe dispoziţii specifice anumitor sectoare întregesc cadrul normativ. Iată mai jos şi cadrul general de abuz de poziţie dominantă, în care CE poate interveni: Articolul 82 Este incompatibilă cu piaţa internă şi interzisă, în măsura în care ar putea aduce atingere comerţului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.
Aceste practici abuzive pot consta în special în:
(a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare;
(b) limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor;
(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
(d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Cazurile de anti-monopol investigate de CE nu sunt puţine. Dintre acestea, am ales câteva semnificative (şi legate de domeniul ITC) pentru exemplificarea problemelor apărute.

Cazul Qualcomm

Qualcomm este ultimul caz din domeniul IT în care Comisia Europeană a deschis o investigaţie în 30 septembrie 2007. Acesta este primul pas din întreaga procedură şi nu înseamnă nicidecum vinovăţia companiei incriminate, ci se aşteaptă argumente din partea acesteia pentru a dovedi că nu a folosit poziţia dominantă pe o anumită piaţă în mod ilegal. De obicei, procedura durează cel puţin câţiva ani, în cazul în care nu se constată că nu există un abuz - situaţie în care cazul se poate termina mai repede. Cazul a început ca urmare a plângerilor făcute de şase companii europene, americane şi japoneze, cu mai bine de doi ani în urmă: Matsushita Electric Industrial, Nokia, Broadcom, NEC, Texas Instruments şi Ericsson. Acestea au considerat că Qualcomm a cerut un preţ similar pentru utilizarea brevetelor sale pentru noua tehnologie ca şi pentru cea veche, deşi brevetele sale au o importanţă cu mult mai mică în noul sistem. Qualcomm are drepturi de proprietate intelectuală asupra standardelor CDMA şi WCDMA pentru telefonia mobilă. De asemenea, plângerile s-au referit şi la faptul că aceste preţuri nerealiste ar putea să mărească nejustificat costurile produselor pentru consumatori, ar împiedica dezvoltarea standardului 3G şi ar crea probleme în viitor pentru tehnologia 4G. CE a declarat că va analiza acest caz cu prioritate, fapt acceptat cu deschidere de Qualcomm, care a considerat că obligaţiile sale au fost îndeplinite şi că tehnologia 3G a fost deschisă către alţi noi jucători pe piaţă, stimulând competiţia şi creşterea pieţei.

Cazul Intel

CE a trimis Intel o Notificare a Obiecţiunilor (Statement of Objections) pe 27 iulie 2007, care reprezintă următorul pas formal într-o investigaţie anti-monopolistică europeană, fără a fi însă o judecată definitivă a cazului. Prin această notificare, CE trimite concluziile sale preliminare către Intel, care este acuzat că a încercat să-şi scoată rivalul, AMD, de pe piaţă. CE susţine în notificare că Intel a avut trei tipuri de abuz a poziţiei dominante pe piaţă:
a) a acordat reduceri substanţiale mai multor producători (OEMs), condiţionate de obţinerea integrală sau majoritară a procesoarelor de la Intel;
b) a făcut plăţi, în anumite cazuri, pentru a amâna sau chiar anula lansarea unor produse care conţineau procesoare produse de AMD;
c) în contextul unor oferte în competiţie cu produse AMD pentru clienţi strategici pe anumite segmente ale pieţii, a oferit un preţ sub costul produsului.
Intel trebuie să răspundă în scris acestor acuzaţii şi poate să ceară şi o prezentare orală a argumentelor sale. Dacă opinia CE va rămâne valabilă, aceasta va putea cere Intel încetarea practicilor abuzive, ca şi aplicarea unor amenzi.

Cazul Telefonica - Spania

O etapă ulterioară a fost atinsă în cazul deschis de CE împotriva companiei Telefonica din Spania, ca urmare a plângerii făcute de France Telecom Espana în 11 iulie 2003. Astfel, Comisia a decis în 4 iulie 2007 aplicarea unei amenzi de peste 150 de milioane de euro pentru practicarea unor preţuri necompetitive în perioada septembrie 2001- decembrie 2006 pe piaţa de broadband din Spania. S-a considerat astfel că operatorul dominant din Spania, Telefonica, prin politica dusă, a determinat ca preţurile din acest domeniu să fie cu 20% mai mari în Spania decât în restul UE, iar rata de penetrare a broadband-ului cu 20% mai mică decât media europeană. S-a considerat că Telefonica a stabilit diferenţa între preţurile de retail şi en-gros pentru acces broadband atât la nivel naţional, cât şi regional, încât orice operator alternativ pe această piaţă (ADSL - broadband) ar fi trebuit fie să iasă de pe piaţă, fie să aibă pierderi.
Acesta nu este un caz singular în domeniul telefoniei investigat de CE, în urma cărora s-au aplicat amenzi, însă nu aşa spectaculoase. În 2003, Deutsche Telekom a primit o amendă de peste 12 milioane de euro pentru tarife necompetitive pentru accesul la bucla locală, iar în acelaşi an, Wanadoo Interactive, o sucursală a France Telecom, a primit o amendă de peste 10 milioane de euro pentru o faptă similară cu cea a Telefonica - abuz de poziţie dominantă pentru accesul la piaţa de broadband - ADSL.

Cazul Microsoft

Cel mai cunoscut caz de investigaţie a CE cu privire la abuzul de poziţie dominantă este cel cu privire la Microsoft în care, după o investigaţie care a durat cinci ani de zile, CE a decis pe 24 martie 2004 aplicarea unei amenzi de 497 de milioane de euro, dar şi obligarea companiei la dezvăluirea către competitori a documentaţiei pe baza căreia să permită interoperabilitatea cu produsele Microsoft WorkGroup server şi oferirea unei versiuni a softului Windows fără Windows Media Player. Interesant în acest caz este că pieţele de workgroup server şi playere de media sunt cele pe care s-a considerat că Microsoft are o poziţie dominantă pe piaţă şi a profitat de aceasta. Cazul încă nu este încheiat, pe de o parte Comisia încă considerând că Microsoft nu a îndeplinit obligaţiile legate de interoperabilitate, iar de pe altă parte decizia TPI poate fi atacată cu apel în faţa Curţii de Justiţie Europene.

Concluzie

Observăm că investigaţiile Comisiei în domeniul IT devin mai numeroase (nu numai pe domeniul anti-concurenţei) şi, cu siguranţă, că sunt extrem de complexe, însă nu putem să nu ridicăm un semn de întrebare cu privire la durata excesivă a investigaţiilor în condiţiile unei pieţe ITC extrem de dinamice şi în care o decizie ar veni deja mult prea târziu pentru a sancţiona un eventual abuz de putere dominantă care deja şi-a produs efectele.