Pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala
UE aduce pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala - Articol publicat in Marketwatch - Martie 2007
O noua directiva europeana, care se refera la domeniul proprietatii intelectuale, este discutata in Parlamentul European si are drept scop armonizarea legislatiilor statelor membre cu privire la pedepsele penale in cazul incalcarii acestor drepturi. Propunerea de Directiva este numita ”Directiva privind masurile penale destinate sa permita aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala” (Draft Directive on criminal measures aimed at ensuring the enforcement of intellectual property rights) sau, mai pe scurt, IPRED2.
Ideea directivei nu este noua si a fost promovata prima oara odata cu propunerea initiala a Directivei pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (Directiva 2004/48/EC din 29 aprilie 2004) cunoscuta si sub numele de IPRED. Dispozitiile respective au fost respinse, considerandu-se ca asemenea sanctiuni penale nu ar putea fi impuse de UE in piata interna printr-o simpla directiva. Situatia s-a schimbat insa intre timp - o decizie a Curtii Europene de Justitie din 15 septembrie 2005 (Decizia C-176/03 Comisia vs. Consiliul) a admis posibilitatea de stabilire de norme penale unitare in piata europeana in domeniul mediului inconjurator, dar nu printr-o decizie-cadru, ci printr-o directiva.
Astfel incat ideea unor sanctiuni penale armonizate pentru drepturile de proprietate intelectuala a fost din nou preluata de catre Comisie. Aceasta a propus o noua directiva (IPRED2) actualizata in aprilie 2006, pentru a fi in concordanta cu noile interpretari juridice.
Propunerea de directiva a fost intampinata cu reactii extrem de diverse, nu numai in randul actorilor de pe piata, ci si a parlamentarilor europeni, unii sustinatori ai unor pedepse mai dure, iar altii propunand respectarea mai atenta a drepturilor consumatorilor. Modul de reglementare actuala in statele europene este destul de diferit, unele dintre ele prevazand doar sanctiuni civile pentru incalcarea unora dintre drepturile de proprietate intelectuala, considerand ca titularii drepturilor ar trebui sa fie activi in apararea acestora, iar in caz contrar sa nu fie vreo sanctiune direct aplicabila.
Subiectele dezbaterii
Directiva propusa de Comisie doreste sa incrimineze din punct de vedere penal toate incalcarile cu intentie a drepturilor de proprietate intelectuala realizate de pe scara comerciala. Masurile din aceasta directiva ar obliga statele membre sa adopte o legislatie interna care sa prevada pedepse cu inchisoarea de pana la 4 ani si amenzi de la 100 000 de euro pana la 300 000 de euro pentru incalcarile serioase ale legii. Alte masuri ar putea viza distrugerea bunurilor contrafacute sau confiscarea acestora ori a unor bunuri de o valoare similara, inchiderea localurilor folosite pentru contrafaceri, impiedicarea derularii de activitati comerciale de catre acele persoane, dar si publicarea hotararilor judecatoresti. Noile reguli ar permite si implicarea directa a titularilor drepturilor de proprietate intelectuala.
Insasi ideea din spatele propunerii a fost criticata sever, considerandu-se ca nu exista nici un raport care sa scoata in evidenta aceasta problema de ne-armonizare la nivelul UE (raport care, in mai toate cazurile, sta la baza propunerilor Comisiei) si ca am putea avea, in fapt, un efect negativ pentru companiile din domeniile unde proprietatea intelectuala joaca un rol esential. Unul dintre cele mai importante Institute de Cercetare a Proprietatii Intelectuale, Max Planck, a avertizat ca astfel se creeaza „riscul ca sa fie limitata in mod disproportionat libertatea actorilor de pe piata de a se angaja in afaceri.” Mai mult, toate tarile membre ale UE sunt parte a acordului TRIPS care prin art. 61 impune pedepse pentru actele de contrafacere si piraterie. Iar propunerea actuala a Comisiei nu ar face decat sa treaca in domeniul penal unele cazuri care sunt, esentialmente, de natura civila si apar uneori intre entitati comerciale legitime.
La ora actuala, este insa putin credibil ca textul va fi respins de Parlamentul European, dar dezbaterea are inca multe necunoscute, astfel incat textul propus ar putea suferi modificari semnificative pana in momentul adoptarii.
Astfel, mai multi actori-cheie considera discutabila aplicarea directivei la toate obiectele de proprietate intelectuala. Acestea ar cuprinde si dreptul „sui generis” asupra bazelor de date, despre care chiar Uniunea Europeana a admis ca nu a adus nici un beneficiu industriei, si drepturile asupra desenelor si modelelor industriale sau a modelelor de utilitate, care nu sunt, de multe ori, suficient de bine verificate si uneori devin invalidate de catre instante. Discutiile initiale din Parlamentul European duc spre o eliminare din scopul directivei a brevetelor de inventie, lucru nesustinut nici de industrie. O alta varianta mai radicala ar limita directiva doar la dreptul de autor si la marcile inregistrate.
Copia privata si aplicarea directivei in cazul consumatorilor sunt alte subiecte delicate in dezbatere. Mai multi parlamentari europeni au cerut definirea clara a termenilor utilizati in directiva si limitarea directivei la contrafacerea comerciala. Unele definitii propuse pentru scopul actiunii: „avantaj economic direct sau indirect”, au fost criticate serios pentru ca un asemenea avantaj indirect ar putea fi „gasit” si la o persoana privata. Dar amendamente au fost propuse si in sens contrar. Un grup de parlamentari europeni in frunte cu fostul presedinte al Parlamentului European, Nicole Fontaine si Janelly Fourtou, consoarta presedintelui de la Vivendi Universal, au propus un amendament care ar scoate termenul de „scara comerciala”, si ca atare vor fi incluse in scopul directivei si copiile facute pentru uzul personal, inclusiv download-ul de pe Internet.
Proceduri de urmat
Discutia in Parlamentul European a inceput de ceva vreme, fiind finalizate la finalul anului trecut rapoartele consultative din partea a doua a comisiei - cea pentru libertati civile, justitie si afaceri interne si cea pentru industrie, cercetare si energie. Dar raportul obligatoriu al Comisiei Juridice este cel mai important in aceasta procedura. Raportul va fi prezentat de Nicola Zingaretti si ar fi trebuit sa fie prezentat in Comisie la finalul lui ianuarie, insa a fost amanat cu peste o luna. In realitate, o mare parte din „dezbatere” se duce tot in lumea politica, Comisia sau Consiliul incercand sa ajunga la un compromis cu principalele grupuri politice din Parlament pentru a avea un acord rapid asupra Raportului ce va trebui sa fie aprobat, intr-o prima citire de Parlament. Acesta poate sa fie unul din motivele, nedeclarate, ale amanarii citirii raportului in Comisia Juridica. ( Intre timp raportul a fost adoptat de Comisia Juridice pe 20 Martie 2007)
Votul plenarei Parlamentului European asupra raportului (numit si prima citire) ar putea avea loc in a doua parte a lunii martie 2007. ( actualizare - probabil aminat mai mult...)
Posibile consecinte
Desi unul dintre obiectivele propunerii era reducerea contrafacerii si pirateriei, in special in tarile din estul Europei - membre ale Uniunii Europene, observam ca, in functie de textul exact adoptat, s-ar putea ca noi sa nu avem prea multe de modificat in legislatia autohtona. De altfel, legislatia romana in domeniul dreptului de autor, care a implementat directiva IPRED, prevede deja pedepse de pana la 5 ani inchisoare pentru contrafacere, iar alte legislatii est-europene (cum ar fi cea din Cehia) prevad amenzi de pana la 750 000 de euro.
Chiar si legislatia romana cu privire la alte elemente de proprietate intelectuala - brevete de inventie, marci si chiar desene si modele industriale - deja are integrate pedepse penale pentru contrafacere. Mai mult, si legislatia privind dreptul de autor trateaza ca „penal” upload-ul intr-un sistem de tip p2p (situatie explicata mult mai clar in articolele precedente din Marketwatch).
Insa cazurile de pedepse penale majore aplicate de instante lipsesc, chiar si in situatiile flagrante de contrafaceri in domeniul dreptului de autor - indiscutabil cel mai afectat domeniu.
Deci motivatia directivei este cel putin discutabila si poate ar fi cazul sa ne uitam mai in adancimea problemei, ca si in ograda tuturor actorilor implicati. Un lucru este cert insa: marirea pedepselor nu va duce cu siguranta la schimbarea opiniei sau pozitiei care deja exista (sau nu exista deloc!?) in cazul majoritatii populatiei cu privire la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.