Digital si Analog

Intamplarea (sau faptul ca am un site interesant) face ca primesc destul de multe mailuri pe adresa de contact a site-ului www.legi-internet.ro (majoritatea spam, fireste...dar pe ele le scoatem din ecuatie).
Cele mai multe din ele sunt intrebari referitor la legi&Internet- cele mai multe politicos adresate, prezentindu-se si apoi expunind problema- explicind ca nu au gasit raspuns in alta parte, dar si din topor ignorind niste conditii minime de adresare si crezind probabil ca merita un raspuns prin simpla existenta.
La cele mai multe raspund asa cum stiu eu mai bine - uneori dau un link referitor la ce am scris deja, alteori fac o argumentatie mai complexa si in unele cazuri caut si pe Internet si in creierul meu mai asiduu pentru a incerca sa ajut oamenii aia.

Din pacate, doar la 10% dintre ele primesc un Multumesc drept raspuns. Cam putin - poate ca e ceva generalizat la romani. Sau poate nu. (evident, exista si varianta cind nu merit asa ceva.. )

De ce ar trebui sa primesc un Multumesc ? Pentru ca mi-am luat X minute din timpul meu sa ma gindesc sa va raspund la o problema personala. Pentru ca ati citit un articol la care am scris x ore, tot cu scopul de a raspunde la probleme.
Pentru ca este benefic (daca nu ma credeti uitati-va la efectul cuvintului asupra apei - studiile lui Masaru Emoto)
Pentru ca nu pierdeti nimic. :)

Atunci - sa vin in ajutorul vostru, celor care au vrut sa dea acel Multumesc, dar nu au stiut cum sa o faca: puteti sa postati un reply la acesta insemnare prin care sa trimiteti un multumesc.

Oricum ar fi - eu va doresc o zi buna.

PS: daca ati uitat cindva sa multumiti cuiva, puteti sa va revansati.

Am ramas socat sa vad reclama si sa vad ca si functioneaza (exemplu e insemnarea asta) un wireless free (adica gratuit) oferit de Blue Air.
In afara de faptul ca apare din cind in cind pagina blue air, merge excelent...

Si cind ma gindesc ca si Otopeni-ul, dar si alte aeroporturi mari nu au asa ceva decit platit !

Bravo lor !

Am vazut zilele trecute deja celebrul film prescurtat ca 432.
Merita vazut in cinema....

Auzisem povestea filmului inainte si am crezut ca dupa ce am citit Gherla de Paul Goma (versiunea de la Humanitas) nu mai pot fi asa usor impresionat.
Mare gresala ! De prin minutul 20 al filmului mi s-a pus un nod in stomac care m-a tinut cam cu o ora dupa terminare. Filmul este intr-adevar extraordinar si ar merita chiar pus in orice clasa de liceu.
Chiar daca generatia de azi ar intelege mai putin imaginile (traite si de mine) ale comunismului cu autobuzele sterse, atitudinile receptionerelor sau expresia "pachetul de Kent", ar avea inca extrem de multe la care sa se mediteze.

Dupa e o vazusem pe Anamaria Marinca plina de zimbete intr-o emisiune la Tuca dupa ce au cistigat Palme d'Or, am ramas cu imaginea ei grava, serioasa si parca mereu stapina pe situatie ce rezbate din film. Iar Vlad Ivanov merita cu prisosinta laudele primite de la Patapievici :
„Domnule Ivanov, felicitari, sunteti un actor minunat! V-am urat tot timpul!”

N-am reusit sa-mi aduc aminte pe loc care este primul film al lui Mungiu vazut ( si eram sigur ca l-am vazut si pe primul). Apoi mi-am adus aminte - era un film opus celui de astazi - Occident, dar una din comediile romanesti pe care am vazut-o de vreo 3 ori fara sa ma plictisesc. Iarasi un film plin de faze memorabile cu Dorel Visan in rolul politistului ce trebuie sa anunte o moarte sau cu Gyuri Pascu ce ajuta o baba sa bea cafeaua cu cit mai mult zahar sau cind suna la un strain sa vada ce face Romania in meciul de fotbal..

Si mi-am adus aminte, din nou, de :

Noi in anul 2000
Cand nu vom mai fi copii
Vom face ce-am vazut candva
Toate visele indraznete
In fapte le vom preschimba
Vom fi mesteri iscusiti
Sa va facem fericiti
Pe voi parintii ce veti fi
La a doua tinerete ïn 2000

Vorba veche, dar plina de adevar. Am trait-o pe pielea mea cind in ultimele 6 luni am vizitat niste locuri din Romania unde cei care trebuiau sa prezinte obiectivele au fost.. jos palaria !

Locul 3 este ocupat de cel care prezenta Pestera Muierii sau Pestera Muierilor si care, impreuna cu fiul lui cam de clasa a V-VI-a isi imparteau sarcinile in prezentarea lectiei la fiecare galerie. Dar placerea cea mare este cu intrebarile suplimentare, primite cu zimbetul pe buze, chiar daca era 30 Decembrie si eram ultima transa de turisti avizi de a afla ce e cu galeria plina cu guano ori ramasitele ursului de caverna.

Locul 2 e luat de muzeograful de la Muzeul Sarii din Slanic Prahova, pe care l-am vizitat weekend-ul trecut si care iarasi ne-a potopit cu informatii care mai de care mai interesante despre sare, utilizarea ei sau Casa Camarasiei. Cu siguranta fiecare crede ca domeniul lui este cel mai important - am plecat cu ideea ca fara sare nu am putea trai ! Dar nu uitati ca excesul de sare si grasimi... LOL

Locul 1 e luat detasat de custodele rezervatiei de la Sf. Ana - Kerezsi Laszlo, pe care am avut placerea sa-l intilnim in jur de 1 mai cind am fost la Tusnad. Am vizitat lacul Sf. Ana, unde am mai fost si alta data, dar adevarata supriza a fost Tinovul Mohos, care se viziteaza doar la ore fixe cu ghid si care este cu totul si cu totul deosebit - o mlastina/lac acoperit in care traiesc citeva specii endemice. Dar povestile lui Kerezsi intregesc intreaga poveste, avind citeva glume bine plasate ref. la efectele plantelor din zona, dar si machete special construite pentru asa ceva pentru a-ti explica ce este Tinovul. Custodele Rezervatiei de vreo 17 ani de zile, dupa cum ne-a impartasit, era gata sa-ti lamureasca orice mic amanunt de care aveai nevoie, in romana sau maghiara - dupa care facea traducerea si pentru cealalta limba. Am discutat cu el si despre composesoratul creat pentru administrarea fondurilor, rolul rezervatiei, povestile haiducilor de dupa WWII si multe altele.
Evident ca ne-a zis imediat si de locul unde poti afla daca ploua sau nu si cum poti ajunge la foisorul de unde sa vezi panorama lacului Sf. Ana.
Cu asemenea oameni, e o placere sa platesti biletul - pentru ca vezi ca banii se duc acolo unde trebuie.
Mi-am amintit de Kerezsi cind toate televiziunile s-au napustit asupra stirii ca Basescu a trebui sa plateasca biletul de intrare, nefiind recunoscut de paznici. Nu stiu de ce s-a batut atita tam-tam pentru un lucru care era absolut normal, dar imi place sa cred ca Kerezsi chiar i-a pus sa faca asta. Nu pentru ca era presedintele, ci pentru ca era un cetatean al Romaniei. Stirea cu adevarat interesanta era ca Keresi l-a prezentat turistilor pe presedintele Romaniei.

Mai jos si o poza cu custodele in exercitiul functiunii prezentindu-ne un arbore la care si japonezii s-au inchinat. :D

Sunt un frate tinar
Care crede in dreptate
Am ochi negri, dar am palmele curate

Iubesc pletele si ploaia
Si camasile-nflorate
Nu raspund cind mi se-arunca vorbe-n spate !

Putini buni prieteni stiu de cite ori am cintat si am crezut in versurile invatate de la concertele lui Florian Pittis.

Ieri, Pittis ne-a lasat, dar mostenirea lui continua.

Am citit la fulgerica cum era suparat ca nu a primit un Bravo pentru ca a ajuns pe la foarte multi vizitatori. Nu stiu daca chiar asta e important (intotdeauna am crezut ca nu traficul conteaza neaparat, ci calitatea lui).. dar pe fond are dreptate. Spunem mult prea rar Bravo !

Asa ca luand aminte de la Sorin (caruia ii multumesc pentru cuvintele adresate) ma supun provocarii si le adresez un Bravo celor ce scriu asa bine si imi face placere sa-i citesc (zilnic de pe netvibes) :

- Dragos Manac are niste articole pe cit de inteligent scrise, pe atit de utile. In ultima vreme a scris doar despre www.ghelir.ro , dar sunt sigur ca va aborda in curind si alte chestiuni..(nu am inteles nici pina azi de ce a inchis comentariile, dar asta e ocazia mea sa ii dau un Bravo !)
- Sorin cu al sau Hoinar pe web care ne aduce in prim-plan diverse chestii care mai de care mai interesante si pe care nu am avut timp sa le gasim pe net...
- Ioana Avadanei, ce dovedeste ca un blog poate avea un loc bun in buzunarul unui (trainer de) jurnalist.

si probabil alti multi carora nu am timp sa-i citesc, sa las un comentariu la fiecare insemnare sau nu au ei timp sa scrie :-)

Hai Bravo, mai oameni buni !

Azi mi-a picat in vizor un alt moment al istoriei recente a Romania de care habar nu aveam - discursul tov. Constantin Parvulescu la al XII-lea Congres al PCR importiva lui Ceausescu. Am ramasa socat si cind am vazut videoclipul pe Youtube si cind l-am citit pe wikisource.

E bine ca macar acum este accesibil public..

Preluat de la Oradeanul, o imagine sugestiva referitor la care este raspunsul corect pe care trebuie sa il dai la referendumul din 19 Mai 2007, in functie de optiunile tale politice.

Click pe imagine pentru marire.

Puteti gasi pe site-ul dezvoltat de APD Timisoara intreaga legislatie privind referendumul si mai multe intrebari frecvente pe hotnews pe acelasi subiect.