11 comments
Legea se refera si la traficul pe internet (download, upload, adrese de IP, servere romanesti / externe? Daca da, in ce fel va afecta activitatile unor organizatii precum ORDA sau AIMR?
Comment from: paul
@Max
daca eu trimit o vedere prin posta, posta nu o trece in lista. fapul ca se uita postasul la adresa de destinatie e o chestie tehnica, o face ca sa stie unde o duce si nu ca sa memoreaza adresele; la fel ar trebui sa se intimple si la isp.
@Paul
Fara intentia de a te combate (pana la urma intereseaza progresul prin idei, nu?), din cate stiu eu, atat Posta Romana, cat si serviciile de curierat memoreaza (intr-o forma sau alta) date despre primire/expeditia unei corespondente. Si aici nu intra numai postasul, ci toate persoanele care concura la aceasta activitate de primire/inregistrare/livrare a corespondentei.
In comentariile mele anterioare, aici sau pe site-ul meu, si eu m-am declarat (pe alocuri) nemultumit de actuala forma a Legii 298, ca de altfel si de Directiva.
Doua aspecte mi s-au parut mai semnificative, in sens negativ:
1. faptul ca datele de trafic incep a fi stocate odata cu prima comunicare electronica efectuata (data/transmisa sau primita)…timp de 6 luni. De ce nu s-a mers pe varianta Cpp (art 91 1)? Adica, in momentul in care ar exista indicii temeinice privind infaptuirea unei infractiuni grave sau o atingere adusa securitatii nationale, procurorul sa solicite instantei (ca si in cazul continutului convorbirilor telefonice) inceperea demersurilor de stocare a datelor de trafic. Si NU inainte…apoi om vedea noi daca le “folosim” sau nu…
2. posibilitatea ca operatorii sa faca “outsourcing” in ceea ce priveste activitatea de stocare a datelor. Aici este, dupa parerea mea, chiar o vulnerabilitate in privinta asigurarii autenticitatii, disponibilitatii si integritatii respectivelor date.
Comment from: adrian
Am citit si eu decizia. Mi se pare foarte clara si logic documentata.
Cred ca ideile principale care au condus la declararea legii ca neconstitutionala sunt:
1. lipsa unei definitii clare pentru date conexe
2. legea nu este proportionala
3. nu contine garantii adecvate si suficiente pentru a proteja persoana de eventualul arbitrariu al autoritatilor statale
4. legea nu este previzibila
5. nu este definit clar ce intelege leguitorul prin amenintari la adresa securitatii nationale
6. exprimare vaga prin expresia “pot avea“
7. legea obliga retinerea datelor in mod continuu (deci nu ca si o exceptie, ci ca o regula generala aplicabila orcarei persoane; monitorizare 100%)
Or dreptul la viata intima si libertatea de exprimare trebuie garantata, limitarea acestora trebuie sa fie facuta doar ca si exceptii (nu ca si regula generala, aplicabila continuu)
8. legea obliga la identificarea nu numai a persoanei care transmite un mesaj ci si a destinatarului acelei infomatii, astfel, destinatarul nu se poate proteja si intra sub incidenta acestei legi in mod independent de un act sau o manifestare proprie de vointa
9. nerespectarea prezumtiei de nevinovatie (toate persoanele sunt suspectate de savarsirea unor infractiuni de terorism sau a unor infractiuni grave)
10. limitarile legate de modul in care autoritatile pot accesa aceste date nu sunt suficiente si adecvate, astfel incat sa indeparteze teama ca drepturile personale, de natura intima, nu sunt violate, astfel incat manifestarea acestora sa aiba loc intr-o maniera acceptabila
si un citat foarte bun din declaratie:
luarea unor măsuri de supraveghere, fără garanţii adecvate şi
suficiente, poate duce la „distrugerea democraţiei sub pretextul apărării ei.”
Comment from: adela
Directiva ca atare nu mai poate fi atacata cu succes la Curtea Europeana, din motive procedurale (a expirat de mult termenul in care se putea cere anularea ei).
Insa astept “cu nerabdare” reactia Comisiei fata de noua situatie - care inseamna practic neimplementarea directivei. O sa declanseze procedura de infringement? Si daca da, cum o sa reactioneze Romania?
In orice caz, ma bucura decizia, motivarea si gandirea independenta!
Desi cu intarziere fata de data subiectului, subscriu si eu, bravo domnilor judecatori, sau cum spunea un coleg de al meu la lectura deciziei, uite ca CCR mai face si lucruri demne de lauda.
@Max: ar fi de dezbatut cel putin in privinta emailurilor daca si “Subjectul” mesajului trebuie stocat sau nu intrucat face parte din headerul tehnic dar da indicatii asupra continutului, ceea ce in corespondenta clasica nu avem. Asta imi semnala si Marco Gercke intr-o discutie despre aceasta decizie, el presupunand la momentul respectiv ca acesta poate fi un motiv pentru care CCR s-a referit la secretul corespondentei.
Comment from: bogdan
@ Adela - mersi de comentariu - am actualizat textul. Si atunci ce poate sa faca gov.ro ???
@Paul and all - am mai amintit cazul CEDO care mentioneaza datele de trafic ca fiind elemente esentiale ale comunicatiilor.
@~CD: din cate stiu eu, Subject-ul unei comunicari electronice nu este retinut (stocat) in baza Legii 298. Si nici nu ar trebui sa fie. Acesta, chiar daca nu ofera (deseori) informatii spectaculoase despre continutul in sine ale corespondentei, trebuie sa fie protejat.
@Bogdan: In cazul CEDO mentionat, curtea a spus ca datele referitoare la data apelului, durata convorbirii sau numerele apelate POT CADEA sub incidenta Articolului 8. Ceea ce nu inseamna ca in mod automat se intampla acest lucru….
Per total, decizia CCR este de apreciat!
Decizia a fost publicata in M.O. nr. 798 din 23.11.2009. Ramane de vazut ce se va intampla dupa reexaminarea legii de catre cele 2 Camere ale Parlamentului pentru ca, daca legea este adoptată în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată, iar promulgarea devine obligatorie.
Comment from: bogdan
Mersi Maria - dar nu cred ca Parlamentul mai are un cuvint de spus in acest caz.
Cred ca aplicabil e art 147 alin 1 din Constitutie - deci 45 de zile oricum sunt suspendata de drept.
ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Bine conturata Decizia si chiar argumentata.
Nu stiu de ce, dar am o vaga senzatie ca domnii judecatori au citit intre timp niste site-uri dedicate si au mai “prins” din ideile unora sau altora din mediul…civil. Chestia aia cu “prezumtivi infractori","a priori” etc. etc. parca am mai citit-o undeva… :)
Revenind la seriozitate, constat ca domnii judecatori s-au raliat parerii unuia dintre cei care au postat mai demult pe acest forum si care, pe buna dreptate, a ridicat urmatoarea problema: “unde se opreste secretul corespondentei? la continutul acesteia sau la datele de pe plic…???". Interesanta dezbatere.
Personal, sunt de parere ca “secretul corespondentei” ar trebui sa vizeze doar CONTINUTUL. Altfel, avem o problema cu toti cei din Posta Romana sau serviciile de curierat care, astfel, s-ar vedea in postura de … prezumtivi infractori. Cam la fel si in cazul datelor de trafic si doar in acest context!
In rest, chiar ca merita citita Decizia 1258 a CCR. E buna si la facultate!