Articol aparut in revista Marketwatch

Alin are un articol pe aceeasi tema in Saptamina Financiara, prezentind perspectiva americana, iar Florin a gasit niste videoclipuri ce invita sa investiti in Pirates Prison Project B)

Explozia schimbului de fişiere între utilizatori prin diverse programe de tip peer-to-peer (p2p) a dus la o adevărată revoluţie în lumea titularilor drepturilor de autor. S-a încercat scoaterea in ilegalitate a softurilor folosite, dar acestea au şi utilizări legale. S-a încercat să fie daţi în judecata cei ce pun la dispoziţie prin Internet opere protejate de drept de autor, dar s-a realizat ca mişcarea este o proastă manevra de PR câta vreme ei sunt şi cei care ar putea cumpăra muzica. Şi iată că Franţa vine cu o noua idee.

Sarkozy – apărătorul creatorilor

Preşedintele Franţei a promis încă din campania electorala că va găsi o soluţie la aceste probleme. A promis ca va apăra artiştii şi creatorii de orice fel şi că se vor găsi metode de implementare cu ISP-işti pentru ca Internetul şi reţelele de tip p2p să fie reglementate astfel încât să se rezolve problema legata de drepturile de autor. Mai mult – a susţinut că o astfel de metodă trebuie implementată la nivel european.
Nu ştim în ce măsură campania lui Sarkozy a beneficiat de o susţinere directa din partea noii soţii (Carla Bruni – cântăreaţă şi compozitoare, după wikipedia), ca doar n-o fi plăcut sa te aştepte nevasta acasă cu făcăleţul ca nu i-ai trecut legea preferata. :)
Cert este ca noua ministră a Culturii, Christine Albanel, a primit sarcini precise. Şi după discuţii cu industria de muzică şi ISP-iştii a venit cu un proiect de lege.

„Trei lovituri” sau „Răspunsul gradual”

Noua propunere de lege creează o nouă autoritate independentă numită HADOPI - Haute Autorité pour la diffusion des oeuvres et la protection des droits sur Internet – Înalta Autoritate pentru difuzarea operelor şi protecţia drepturilor pe Internet, care devine responsabilă cu trimiterea de avertismente şi chiar tăierea conexiunii la Internet daca se încalcă legea.
Cum ar trebui sa funcţioneze procedura: La cererea unui titular de drepturi de autor sau conexe, HADOPI ar avea puterea să ceară ISP-istului identitatea utilizatorului care a încălcat legea dreptului de autor. Prima lovitură este trimiterea unui avertisment prin e-mail. Dacă încălcarea continuă, se va trimite un avertisment printr-o scrisoare înregistrata. A treia lovitură este tăierea accesului la Internet de la 3 la 12 luni. Această perioadă poate fi redusă de la 1-3 luni dacă cel ce a încălcat legea se obligă să nu mai facă.
Soluţia pare simplă şi eficace pentru cazul în care, şi în Franţa ca şi în Europa, sunt milioane de utilizatori de reţele de tip p2p. Situaţia însă nu mai este atât de roz când privim detaliile.

Ce noi probleme creează Răspunsul Gradual

În primul rând legea propusă încalcă alte legi – in principal cele privind dreptul la viaţă privată al utilizatorilor şi legea privind comerţul electronic (bazate pe directivele europene corespunzătoare). Legea vine cu un nou concept – Obligaţia de a-ţi controla accesul la Internet, introdusă prin contractul cu ISP. Pe lângă ciudata intervenţie guvernamentală în cadrul unui contract comercial privat, apar noi chestiuni bizare. Pentru a rezolva problema conexiunilor WiFi deschise, legea propune ca sa trebuiască să-ţi securizezi reţeaua WiFI, ca să nu poţi susţine că altcineva a folosit-o în locul tău. Mai mult decât atât -ISP-iştii trebuie să vină cu o listă de programe de calculator de securitate recomandate. Care, se pare, trebuie să fie acceptate de HADOPI.
Legea nu prevede nici o metodă de contestare sau apelare a deciziei. Mai mult, deşi HADOPI ar trebui să fie o autoritate independentă, ea acţionează în mod direct la iniţiativa unor terţe părţi, care vor fi probabil organismele de gestiune colectivă. Deci practic avem de a face cu realizarea unei justiţii private, care nu ţine cont de interesele utilizatorilor.

Unii experţi susţin că un astfel de sistem ar fi imposibil de implementat în lipsa unei supravegheri totale a Internetului şi oricum căutarea de către un ISP a unui utilizator bazat pe adresa IP , în lipsa unui mandat judecătoresc precis reprezintă încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor personale. Iar obligarea unui ISP de a fi responsabil pentru un utilizator, în cazul în care nu îl poate identifica reprezintă o încălcare a rolului ISP definit prin legea comerţului electronic, ca simplu furnizor de acces, fără vreun rol asupra conţinutului transmis prin reţeaua sa.
De asemenea complexitatea legii dreptului de autor împreuna cu excepţiile prevăzute nu sunt luate în calcul în această lege.

Din Franţa spre Europa

Chiar înainte de a fi discutată în propriul Parlament, Guvernul francez, profitând şi de preşedinţia sa la nivelul UE până în decembrie 2008, a propus celorlalţi miniştrii ai culturii europeni noul său model ca fiind o buna practică bună de adoptat la nivelul întregii Uniuni. Deşi primele reacţii de la oficiali europeni şi din diverse state au fost pozitive, ulterior tot mai multe voci, în special din Parlamentul European s-au opus acestei mişcări.
Între timp Senatul francez a adoptat – pe 30 Octombrie 2008 – proiectul de lege HADOPI , făcând unele modificări ne-esenţiale. Proiectul urmează a fi discutat şi de cealaltă cameră a Parlamentului Franţei.

Parlamentul European spune nu Răspunsului Gradual

Cum scopul planului Sarkozy era introducerea Răspunsului Gradual pe plan european, discutarea de către Parlamentului European (PE) a pachetului telecom (un grup de directive care modifică zona de reglementare privind comunicaţiile electronic) era un bun moment pentru acest lucru. Fără a fi explicite în acest sens, o serie de dispoziţii ale pachetului permiteau implementarea unui astfel de măsuri în statele membre. Asta deşi existau discuţii şi ca accesul la Internet să fie un drept pentru orice cetăţean al UE, prin includerea sa în cadrul conceptului de serviciu universal.
Parlamentul European, în prima citire a pachetului telecom, a adoptat doua amendamente cheie (amendamentul 166 la raportul Harbour şi amendamentul 138 la raportul Trautmann) care susţin că accesul utilizatorilor nu poate fi restricţionat în nici un mod prin care se încalcă drepturile lor fundamentale şi că orice sancţiuni trebuie să fie proporţionate şi doar în urma unei decizii judecătoreşti.
Aceste amendamente ar face ca legea HADOPI franceză să devină ilegală, motiv pentru care Sarkozy a început demersurile pentru înlăturarea amendamentelor problematice. Bătălia politică e in toi, Franţa susţinând pe faţă noul prioiect prin scrisori către preşedintele Comisiei Europene Barosso, sau seminarii organizate cu alţi membrii ai PE care susţin prevederile franceze. Poziţia Comisiei pare clară, aşa cum a confirmat şi preşedintele Comisiei Barosso; Ar fi greu ca celelalte instituţii din UE să desconsidere acţiunea PE.
Dar noua formă de proiect adoptată de Consiliul European pe 27 Noiembrie 2008 complică lucururile. Reprezentanţii miniştrilor de telecomunicaţii din statele membre au şters amendamentul 138, dar pe de alta parte au precizat in recitalurile directivei că orice procedură de cooperare „ nu va permite monitorizarea sistematică a InternetuluiŢ şi că Statele Membre, şi nu furnizorii de comunicaţii electronice trebuie să „decidă, în coformitate cu legea aplicabilă, daca aplicaţiile, conţinutul sau serviciile sunt legale sau potenţial daunătoare sau nu.”

Povestea nu se opreste aici

Cum însă oricând un compromis politic este posibil, rămâne de văzut în ce măsură proiectul francez de răspuns gradual va deveni o directivă de implementat la nivel european sau o soluţie sortită eşecului. Dar rezultatul va depinde de a doua citire a pachetului Telecom in Parlamentul European şi de Adunarea Naţională în Franţa.(camera inferioară a Parlamentului francez). Iar acestea vor avea loc în 2009.