Hai că mă bag şi eu în seamă, dacă tot nu am comentat de multă vreme pe aici! Lucrul cu şurubelniţele mele pare mai simplu decât munca în online.
Nu pot fi bănuit de vreo simpatie exagerată pentru vreuna din părţi, mai ales că toată viaţa am fost angajatul altora. Dar problema asta merită şi o discuţie… un pic laterală. Mă rezum la fapte:

1. Am întrebat, la angajarea mea la o anumită firmă, care este politica lor privind accesarea altor materiale online decât cele necesare activităţii. Am fost privit ca un marţian. Nu exisita nimic de acest gen, absolut nimic! Iar acolo se lucra cu computerul peste 80% din timp.
Paranteză: sunt absolut de acord cu faptul că te duci la muncă pentru muncă, nu pentru messenger personal şi diverse reţele sociale. Opt (sau mai multe!) ore nu moare nimeni fără “conectare”.
Aflaţi (dacă nu ştiaţi) că există locuri de muncă în care până şi mobilele se închid, se lasă la vestiar iar pentru urgenţe se poate contacta omul pe un număr de fix, cu centrală şi interior!!!

2. Peste ceva vreme firma s-a trezit cu IP-ul blocat. GENERAL blocat! Întregul server, cu multe aplicaţii. Ori asta însemna aproape faliment dacă ar fi ţinut mai mult de o zi. De ce? Fiindcă se lucra mult cu computerul iar un angajat a făcut prostioare online, tratate drept SPAM de către provider.

3. Am repetat patronului ceea ce îi mai spusesem, adică să interzică total şi necondiţionat accesul pe la alte chestii, cu precizare în contractul de muncă, plus pedepsele. “Supravegherea” ar fi fost banală: te-am prins cu mess sau alte chestii pe PC-ul de la firmă, ai dat de naiba!

4. Suplimentar şi limitat, abordarea BYOD. Bring your own device, pentru alte chestii.

5. Nu ştiu dacă a înţeles până să plec eu de acolo, dar deja introdusese o nouă fibră optică de la un al doilea provider şi un router Wi-Fi cu acces doar pentru alte chestii. NU avea acces nimeni de acolo la serverul intern.

Ştiu că acum am vorbit mai mult ca un tehnician dar, la costurile de azi, recomand gratuit şi benevol această soluţie. PE PLAN TEHNIC, am spus deja.

Vă rog pe voi să comentaţi dacă, din punct de vedere legal, am sau nu am dreptate. Mulţumesc. Spor!

… iar în contextul mai larg al dorinţei unora de a proteja viaţa privată versus dorinţele altora, singura concluzie valabilă este: scapă cine poate!!! Ia hai să privim un pic care sunt combatanţii:

http://crackedlabs.org/en/corporate-surveillance

Buna ziua,

Chiar nu pot sa inteleg de unde atat tupeu pe banii altora.

Toata treaba asta e o chestie banala de bun simt…atat timp cat esti platit sa muncesti…si muncesti folosind dispozitivele (laptopul, telefonul, calculatorul, etc.) firmei ce te plateste sa muncesti….si daca aceste dispozitive sunt monitorizate…si tu esti instiintat ca aceste dispozitive sunt monitorizate….unde naiba e abuzul? in ce lume traim ?

In ziua de azi toata lumea are smartphonuri, tablete, telefoane personale….pentru uz personal …sa le foloseasca pe acestea….te opreste cineva?

Si daca esti supravegheat video la locul de munca…si esti instiintat de acest lucru…si ti se arata si unde este dispoztivul de supraveghere…si daca angajatorul observa ca in loc sa muncesti…tu stai pe telefonul sau tableta personala 4 ore din 8…de ce ai tupeul sa vrei sa te plateasca pt 8?

Hai sa facem o analogie cu un obicei sensibil…fumatul :)

Daca esti fumator si sa zicem ca la fiecare ora te duci 2-3 minute sa fumezi…eu zic ca nu iti zice nimeni nimic….iar daca esti bun pe treaba ta si esti productiv poti sa te duci si din 15 in 15 minute sa fumezi si nu o sa se ia nimeni de tine….si chiar daca se trezeste vreun obtuz sa iti zica ceva….poti sa ii demonstrezi in ziua urmatoare…..zi in care nu fumezi…ca nu esti asa de productiv precum erai in zilele in care fumai….la fel si cu telefonul personal….sunt cazuri in care pot sa muncesc pt angajator folosind laptopul firmei si in acelasi timp sa stau sa vorbesc pe telefonul personal 8 ore din 8…daca sunt productiv si imi fac treaba pentru care sunt platit…nu o sa vina nimeni sa se ia de mine …ca de ce folosesc telefonul personal?.

In concluzie…daca NU esti bun pe traba pt care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa o faci ….. mai mult ca sigur o sa fi abuzat.

Mentionez ca vorbesc ca si angajat.

Din pacate mentalitatea angajatului roman a ramas “ziua trece, leafa merge".

Atata timp cat singur iti negociezi contractul de munca si salariu….de unde atat tupeu sa spui “la cat ma plateste … atat muncesc"…de ce nu iti asumi ca singur ai acceptat cu cat o sa fi platit….si in consecinta pune mana si fa treaba pentru care esti platit.

Am intalnit foarte des situatia: “intai sa ma plateasca cu nu stiu cat…si atunci o sa fac eu marea cu sarea"….dar nu e mai de bun simt intai sa te intrebi “pai de un naiba sa stie angajatorul meu ca sunt in stare sa fac din rahat brici….ca sa ma plateasca cu cai verzi pe pereti?"….cat tupeu sa ai sa fentezi munca si de vina sa fie tot angajatorul?.

Cine te opreste sa alegi viceversa…pune mana si fa treaba pentru care te ai angajat sa o faci si pentru care esti platit cu cat ai acceptat sa fi platit…fa-o bine…fa marea cu sarea…fa din rahat brici….si daca vezi ca agajatorul nu se simte….cine te opreste sa ceri?…si daca nu primesti?…te duci si ceri in alta parte….daca esti bun… sigur se gaseste cine sa iti dea….si in multe cazuri daca lumea afla ca esti bun vin sa iti dau fara sa ceri. Nu sti cine te opreste?…. uite cine e opreste…lenea….neputinta…lipsa de valoare…abuzurile.

P.S….scuze am fost intr-o mare eroare…acum au descoperit cercetatorii…adevarata cauza este, citez: “In ADN-ul romanesc este intiparit “MUNCA DAUNEAZA GRAV SANATATII”