Cit de accesibila este de fapt legislatia romaneasca ?
Motto : Nemo censetur ignorare legem
Articol publicat si pe AvocatNet.ro
Unul din principiile izvorite din dreptul roman si aplicate si in legea romaneasca prevede faptul ca nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii.
Legislatia romaneasca in pragul integrarii europene sufera, in conditiile in care legi importante sunt modificate si re-modificate, uneori prin Ordonanta de Urgenta sau Ordonante simple care si ele sunt modificate de legile de adoptare, in termene de 2 ani si uneori chiar mai scurte. Principiul cunoasterii legii este deseori pus la indoiala de practica unei legislatii mult prea stufoase, care face ca toti actorii principali din domeniul justitiei (judecatori, procurori sau avocati) sa faca de obicei un adevarat proces de cautare activa a actului normativ in vigoare la data unui anumit eveniment.
In fapt, singurii care au de cistigat in fata complexitatii si modificarilor dese ale legislatiei sunt producatorii de software legislativ, cei care reusesc prin mijloace electronice sa eficientizeze acest proces de cautare legislative. Aceasta nu ar fi o problema majora – in fond este un domeniu de business competitive, care se bazeaza pe utilizarea unor texte aflate in domeniul public.
Problema se pune insa in ce masura in cetatean obisnuit, deci nu un practician frecvent al dreptului, are acces la legislatia care ii este opozabila intr-o anumit materie.
Sa trecem in revista mijloacele prin care un cetatean roman obisnuit poate sa aiba acces la legislatie :
- abonandu-se la Monitorul Oficial ( cost 1480 Ron/an ) – numai partea I
- cumparind un soft legislativ ( minim 600 RON - Vezi statistica detaliata la cu preturi la http://www.indaco.ro/articole_det.html?id=9 ) Actualizarea poate sa coste suplimentar pina la 71 de RON/luna
- cerind consultanta la un avocat pentru a afla ce legislatie ii este aplicabila (estimam un pret de 100 Ron pentru o consultanta minima)
- accesind Internetul ( sa zicem 30 RON/luna – abonament ), de aici avind
o fie solutia unui acces platit (159 eur/an – Indaco, 250 Ron /an (corpvs.org) )
o fie solutia unui acces gratuit prin diverse formule ( eg. Utilizare Repertoriul legislative( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame ), baza de date a Consiliului Legislativ ( http://www.clr.ro/rep_dil_2002/rep.aspx ) abonare la www.juridice.ro si utilizarea parolei la www.indaco.ro , utilizarea portalului de legislatie ( http://legislatie.just.ro/ numai daca stii ce act cauti )
In practica utilizarea gratuita este folosita numai de cei care au ceva cunostinte de navigare pe Internet pentru a putea afla cum poti avea acces gratuity la o baza de date legislative. In plus fiecare baza de date are anumite carente ( de ex. Baza de date a Cdep nu prezinta hotaririle de guvern, baza de date a Just.ro nu permite cautare dupa cuvinte cheie, nu permite copierea a nici unui paragraph, nici una dintre solutii nu permite sa vezi daca aceasta este versiunea in vigoare la o anumita data )
De asemenea la ora scrierii articolului doar 25% din poulatia Romaniei a accesat Internetul. ( cf Statistici NetBridge Ian 2006) .
Remarcam in acelasi timp ca exista 3 sisteme diferite de acces online la legislatie pentru populatie dezvoltate din bani publici (se pare ca 2 dintre ele cdep.ro si clr.ro folosesc acceasi baza de date).
Alte sisteme de acces vor fi probabil dezvoltate sau implementate din bani publici pentru anumite categorii de functionary publici (politisti) sau persoane angajate in sistemul judiciar ( judecatori, procurori, etc)
La ora acestui articol salariul mediu in Romania este undeva la 700 de RON pe luna, iar salariul minim este in jur de 300 de RON pe luna.
Toate aceste date ne conduc la ideea ca un principiul “nemo censetur ignorare legem” poate fi luat doar ca deziderat si nu ca realitate.
Pe de alta parte, textul actelor normative devine atit de criptic si alambicat, incit fara interventia unui specialist (uneori chiar pe un anumit domeniu) accesul la legislatie nu ajuta prea mult, sau este nevoie de foarte mult timp pentru obtinerea informatiei utile.
Citeva posibile solutii :
- crearea unui sistem online singular creat din bani publici in care legislatia romaneasca completa sa poate fi accesata, utilizata si copiata in format digital de catre orice persoana.
- Obligarea oricarei institutii care emite un act normative sa aloce fonduri si pentru crearea unui ghid de aplicare sau explicare a ei ( in special in domeniile tehnice ) sau de informare a publicului tinta
- Obligarea Ministerelor si autoritatilor centrale si locale sa aiba compendii legislative gratuite pentru fiecare domeniu asupra carora au competenta directa
Articol publicat si pe AvocatNet.ro
Comentariile si corecturile sunt binevenite .:-)

2 comments
Comment from: Diana Crangasu
Comment from: bogdan
Interesant :-)
As mai aminti aici, la acest capitol al accesibilitatii legii, si decizii ale CEDO care arata ca legea trebuie sa fie accesibila (publicarea legii,claritatea, previzibilitatea).
De exemplu, cazul VgT VEREIN GEGEN TIERFABRIKEN vs. SWITZERLAND de unde citez: “The Court recalls its case-law according to which the expression “prescribed by the law” not only requires that the impugned measure should have some basis in domestic law, but also refers to the quality of the law in question, requiring that it should be accessible to the person concerned and foreseeable as to its effects (see Amann v. Switzerland [GC], no. 27798/95, ECHR 2000-II). However, it is primarily for the national authorities, notably the courts, to interpret and apply domestic law (see Kopp v. Switzerland, judgment of 25 March 1998, Reports 1998-II, p. 541, § 59, and Kruslin v. France, judgment of 24 April 1990, Series A no. 176-A, pp. 21-22, § 29″.
Pentru intreaga decizie: http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?item=8&portal=hbkm&action=html&highlight=Switzerland%20%7C%2010&sessionid=6466973&skin=hudoc-en