Am mai vorbit in trecut despre Germania si actiunile importiva pastrarii datelor de trafic. Legea in cauza a fost atacata in fata Curtii Constitutionale federale.

Multumita Alinei, o colaboratoare care studiaza drept&IT in Germania si care ne va acorda placuta supriza sa traduca comunicatul de presa din Germana, am aflat ca ieri Curtea Constitutionala Germana s-a pronuntat doar pentru partea de urgenta care cerea retragerea obligatiei de stocare a datelor.

Instanta constitutionala germana a decis ca se pot pastra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferata investigatorilor numai in cazuri de terorism si infractiuni grave si numai cu un mandat judecatoresc. De asemenea se va apeala la aceasta solutie doar cind celelalte mijloace de proba nu sunt accesibile sau nu au sanse de reusita. (intreaga decizie in germana)

Inteleg ca instanta inca nu s-a pronuntat pe fond - asupra neconstitutionalitatii intregii legi, asteptind si decizia CEJ in cazul Irlanda vs Comisia Europeana pe aceeasi tema. (desi din cite stiu eu cazul irlandez e intemeiat doar pe chestiuni procedurale).

Update 21.02.2008: Am adaugat mai jos si comunicatul oficial al Curtii Constitutionale Germane tradus de Alina. Multumesc !

Comunicatul de Presa al Curtii Constitutionale Germane Nr. 37/2008 din 19 martie 2008 cu privire la decizia Curtii din 11 Martie 2008 in legatura solutionarea cererii de urgenta in stocarea datelor.

Cererea este partial admisa.

Legea pentru noul regulament de surpaveghere a telecomunicatiilor din 21 dec 2007

este, intre altele, o traspunere in legislatia germana a directivei UE despre retinerea datelor.

In acest scop art. 2 contine cateva modificari ale legii telecomunicatiilor (TKG-Telekommunikation Gesetz).

Obiectul actiunii catre Curtea Constitutionala formulat de opt cetateni consta pune in discutie

§ 113a si § 113b nou introduse in legea serviciilor de telecomunicatii (TKG).

Paragraful 113a a prezentei legi reglementeaza obligatia de stocare a datelor. Ofertantii de servicii de telecomunicatie sunt obligati sa stocheze anumite date de transfer(de legatura) si de loc in momentul folosirii telefoanelor fixe, a celor mobile, a postii electronice(E-Mail) precum si a internetului pentru o perioada de sase luni.

Paragraful 113b a prezentei legi reglementeaza folosirea acestor date stocate. Ulterior datele pot fi folosite in scopul urmaririi infractiunilor ca protectie a unui pericol iminent la securitatea publica si pentru a indeplini sarcinile serviciilor de informatii. Norma nu cuprinde vreo autorizare independenta ci ea presupune aplicarea unor termeni legali specifici despre datele conversatiilor telefonice cu referinta la § 113a din legea respectiva. Dreptul procesual penal german (§ 100 StPO) face referire la § 113a TKG si prin aceasta permite in scopul urmaririi penale o unei extragerii datelor de legatura din telecomunicatii care sunt stocate exclusiv in baza § 113a TKG, articol care reglementeaza obligatia de depozitare a datelor.

Obiectul actiunii-si anume cererea neaplicarii § 113a si §113b TKG pana la pronuntarea definitiva a Curtii Constitutionale a fost partial admisa.

Prima camera senatoriala a Curtii Constitutionale admite punerea in aplicarea a § 113b TKG modificat pana la hotararea cererii principale in aceasta cauza, atata vreme cat folosirea datelor stocate se realizeaza in scopul urmarii penale.

Din cauza unui cereri de extragere a datelor solicitata de catre un organ al urmarii si cercetarii penale, ofertantul de servicii de telecomunicatii (provider-ul) trebuie sa preia si sa stocheze datele cerute. Acestea vor fi oferite numai organelor de urmarire si cercetare penale atunci cand este vorba despre o infractiune grava asa cum este ea prevazute in § 100 a, alin 2 StPO, sau care, in caz singular are greutatea unei infractiuni grave, cand se presupune aceasta prin existenta unor fapte specifice precum si in cazul in care cercetarea cazului, prin alte mijloace ar fi ingreunata substantial sau chiar ar lasa fara rezultat cercetarea.(§100a alin. 1 StPO). In aceste cazuri se presupune de la inceput cercetarea datelor.

In acelasi timp guvernul este obligat sa trimita un raport Curtii Constitutionale pana la 1 sept 2008 despre efectele practice ale stocarii datelor precum si despre decizia provizorie existenta.

Prima camera a senatului Curtii Constitutionale respinge cererea de retragere provizorie si in special respinge retragerea punerii in aplicare a § 113a TKG care reglementeaza obligatia de stocare a datelor.

Hotararea se bazeaza in principal pe urmatoarele motive:

Curtea Constitutionala are competenta ca sa scoata din aplicare sau sa dispuna punerea in aplicare a unui act normativ numai cu o foarte mare retinere deoarece o decizie provizorie a curtii ar inseamna un amestec esential si important in libertatea de constitutire a unii act normal a organului legislativ. Pe de alta parte este mai dificil sa se scoata un act din vigoare atunci cand intervine o sarcina obligatorie fata de dreptul comunitar. O astfel de decizie temporara de scoatere din vigoare a actului ameninta competenta de a hotara a Curtii Constitutionale in cauza principala a acestei probleme si despre care Curtea se va pronunta ulterior in acelasi timp interesele comunitare ar fi incomodata in aplicarea efectiva dreptului comunitar.

Daca si sub ce conditii Curtea Constitutionala poate sa scoata un act normativ din vigoare atata vreme cat exista obligatia de a pune in aplicare un act comunitar, nu este necesar aici a se preciza.

O astfel de decizie temporara presupune ca punerea in aplicare a legii ar aduce celor indreptatiti prejudicii importante si ireparabile a caror greutate de risc se poate intrevedea, in procedura de urgenta a obiectului principal al actiunii in justitie si aceasta ar influenta interesele comunitare in punerea efectiva in aplicare a dreptului comunitar. Pentru aceste motive, o cerere pentru dispunerea unei decizii temporara in cauza de fata este admisa doar partial .

I. Suspendarea executarii § 113a TKG ( care contine obligatia de stocare a datetelor) se exclude. Un dezavantaj special grav si ireparabil care ar putea justifica retragerea normei in cazuri de exceptie printr-o masura provizorie nu este cu putinta in cazul stocarii datelor. Asadar depozitarea completa si fara justificare a “datelor sensibile” despre un individ in interesul statului, individ care in momentul stocarii datelor nu se lasa individual cunoscut, poate functiona ca un efect de intimidare relevanta. Dezavantajul retinerii datelor pentru fiecare individ in parte, pentru libertatea si intimitatea sa, se concretizeaza ca o violare individuala posibila si ireparabila atunci cand se solicita datele sale.

2.

Pe de alta parte § 113b alin. 1, nr. 1 TKG care face posibila folosirea datelor depozitate in scopul unei cercetari penale pana la hotararea definitiva a Curtii Constitutionale, va fi partial scos din aplicare. Aceasta necesitate rezulta din aceea ca interesele publice din plan secundar, care rezulta din aplicarea normei, trebuie sa ramane secundare in cazul in care dezavantajele aplicarii normei ar admite vreun pericol.

1. Daca nu ar interveni o decizie provizorie reclamatia la Curtea Constitionala ar putea fi ulterior admisa, si astfel in particular si in general ar exista dezavantaje intre timp care ar avea o greutate suficienta. In extragerea datelor de trafic in mod singural exista o importanta si imposibila retragere a violarii unui drept fundamental constitutional. prevazut in Constitutia germana in Art 10. alin. 1 GG (Protectia secretului telecomunicatiei). O extragere a datelor face posibila cunoasterea despre comportamentul comunicatiei precum si a contactelor sociale ale clientilor. De aceea in multe cazuri cunoasterea unor date de trafic, vor fi baza pentru procedurile de cercetare ulterioare. In sfarsit datele de trafic care vor fi solicitate si care, prin masuri ulterioare de cercetare ar putea fi cuplate de alte date, care ar putea fi baza de plecare a unei metode de cercetare penala sau a unui denunt penale a celui in cauza, ar fi posibil fara o depozitare a datelor.

2. In eventualitatea unei decizii provizorii in legatura cu extragerea datelor depozitate, ar determina ca normele ulterioare sa se considere constitutionale, si astfel s-ar permite dezavantajele intereselor publice ale unei urmariri penale efective.

In eventualitatea in care prin reclamatia la Curtea Constitutionala normele vor fi dovedite a fi constitutionale, atunci aceste date vor fi in totalitate folosite in scopul urmarii penale. Circumstanta urmaririi penale prin stergerea intre timp a datelor depozitate nu trebuie sa ridice vreo problema in acest caz.

Transmitera si folosirea datelor de catre un provider a datelor stocate in procesul de extragere a datelor se limiteaza la cazul infractiunilor grave mentionate in § 100a, alin.2 StOP, care in caz singur sunt considerate grave, cand exista anumite fapte presupuse a fi grave precum si in eventualitatea cercetarii faptei s-ar dovedi in mod substantial ca fara acestea se ingreuneaza sau n-ar putea fi descoperite.

In procedura de urgenta a curtii constitutionale se pleaca de la presupunerea legiuitorului in ceea ce priveste denumira de infractiuni grave (§ 100a alin.2 StPO), care ar justifica o violare importanta a dreptului fundamental ce rezulta din Art. 10 al constitutiei germane.

In aceste cazuri interesul public al urmarii penale are in pricnipal o asemenea greutate incat o intarziere datorita procedurii deciziei provizorii nu ar fi de preferat.

Pe langa aceasta in procedura emiterii unei decizii provizorii nu se explica de ce legiuitorul german prin directiva 2006/24/CE este obligat ca unor astfel de infractiuni precum cele precizate in §100a, alin.2 StPO sa le coroboreze cu imputernicirea prevazuta in §100g StPO.

In cazul in care nu exista aceste conditii ale existentei infractiunilor grave precizate in §100 alin.2 transmiterea si folosirea datelor de trafic depozitate vor fi temporar suspendate. In special in cazurile in care imputernicirea de extragere a datelor de trafic in procesul penal conform §100g, in cazul suspiciunii asupra anumitor infractiuni individuale de o insemnatate importanta sau in cazul infractiunilor prin intermediul telecomunicatiilor, se presupune in plus riscul ca o intarziere a folosirii datelor in procedura de cercetare poate fi ulterior inutila. Faptul ca legiuitorul nu a inclus restul de fapte penale in catalogul

§ 100a, alin 2 indica faptul ca aceste infractiuni prezinta o violare minima a dreptului fundamental prevazut in Art 10 al constitutiei germane.

III. Pentru o decizie provizorie in legatura cu folosirea datelor, o decizie cu scop preventiv (§ 113b alin 1, Nr. 2 si 3 TKG) nu exista nici un motiv deoarece pana in prezent nu exista o imputernicire de specialitate juridica cu privire la extragerea datelor in conformitate cu § 113a TKG.