Drept & Internet - noutati si opinii

Acum citeva luni scriam de bulibaseala nationala in materia expertizei in IT. (dar care este si in alte domenii ale expertizei).

M-am bucurat cind am auzit ca Ministerul Justitiei face reforma in domeniu, publicind un raport si o propunere a modificarilor legislative. Toate bune si frumoase pina cind te apuci sa citesti propunerea: dintr-un monopol de stat domeniul se transforma intr-un monopol Autorizat de stat. Adica baietii veseli isi vor autoriza concurenta care sa-i combata din zona privata. Mai sa fie…

Impreuna cu colegii de la Societatea pentru Justitie am considerat ca e bine sa punem punctul pe i. Asa ca am zis:

Raportul propus sustine o noua reglementare inchisa a expertilor criminalisti, desi isi propune in mod deschis liberalizarii activitatii. Astfel raportul eludeaza cele doua principii de baza, ilustrate de practica CEDO si CEJ care trebuie sa stea la baza unei asemenea reforme:

1. Libertatea deplina a instantei de a decide cu privire la acceptarea unui expert. Ministerului Justitiei nu trebuie sa fie implicat in procesul de selectare a expertilor si nu are competenta de a decide pentru instante cine poate fi considerat expert sau nu.
2. Expertul este un martor stiintific, care poate fi solicitat ocazional de catre instanta. Expertul poate sa fie un cadru universitar, specialist in domeniul sau de activitate, cercetator stiintific, etc. si nu este o profesie privata in sine.

Cateva note suplimentare personale:

- Faptul ca nu exista o lista oficiala facuta de MJ (cum este acum) nu inseamna ca listele nu pot exista, ca recomandari sau chiar mai mult - facute de asociatiile profesionale in domeniu (de ex. Corpul Expertilor Tehnici) sau generale (Asociatia Specialistilor in Studiul Microorganismelor) ori de instante, avind in vedere ce experti se gasesc in raza lor teritoriala si cei care au mai fost chemati.

- Exista anumite domenii in care expertul sa nu poate proveni decit de la o unitate specializata (poate chiar din domeniul aplicarii legii), in functie si de natura expertizei (de ex. comparare ADN cu diverse profile genetice sau dactiloscopie). Dar principiul trebuie sa fie cel al unui martor independent, specializat intr-un domeniu anume si care poate sa prezinte instantei, organului de urmarire penale sau partilor o opinie tehnica concludenta pentru elucidarea unor chestiuni de fapt.

Aveti mai jos intregul comunicat, care prezinta mai pe larg problema pentru cei interesati, - din pacate observ ca (si cazul altor legi) sunt propuse acum multe proiecte, profitind de faptul ca multa lume este plecata in concediu.

Sper sa nu fie cazul si aici - dupa ce ca avem o justitie care merge tiris-grapis, in principal din motive birocratice si administrative IMHO - nu avem niciun motiv rezonabil sa nu acceptam expertii pe care ii avem (si din Romania si din strainatate) in procedurile judiciare doar pentru ca … nu ne lasa legea.

Read more »

Din cind in cind ma intreba cite unul - ce se mai aude cu eRomania ? Si evident ca ma enervez - ce eu sunt responsabilul proiectului sau cu critica proiectului ?

Nicidecum, fiecare ar trebui sa intrebe autoritatile asa cum am crezut eu ca pot s-o fac prin acel Manifest. E adevarat, e periculos sa intrebi, ai sanse sa te trezesti cu un apelativ public.

Ulterior, dupa intalnirea de pe 30 Aprilie, m-am uitat pe modelul de contract propus in eRomania 1 si 2 si luat de pe e-licitatie.ro. (vezi atasat la insemnare) Contractul ala e un model tip fara nicio clauza legata de drepturile de autor. Deci ce sa vorbim despre licente deschise sau inchise, cind in modelul de contract pe care, teoretic, partile dupa cistigarea licitatiei nu ar mai trebui sa-l mai schimbe unilateral nu exista nimic referitor la elementul fundamental al contractului - cine va fi titularul dreptului de autor al aplicatiei ?

Tot la intalnirea de pe 30 Aprilie ni s-a zis ca se va semna contractul in citeva saptamani. Pe 11 Iunie aflam ca inca nu s-a semnat nimic, dar cel cu eRomania 2 se va semna in 2 zile. Cu celalalt proiect eRomania 1″ Luni le-am dat 10 zile ca sa prezinte numarul de servicii si continutul asa cum le-am cerut altfel anulam licitatia". Peste mai mult de o luna mai tarziu - liniste si pace. (nu s-a mai anuntat nimic cu semnarea)

Lista cu serviciile concrete - cele 300, n-a aparut niciodata in public. In Aprilie minsitrul declara “Sper ca până în septembrie să am măcar 50 de servicii şi sper ca până la finele anului să am 100 – toate vor fi accesibile din platforma eRomânia.”
Suntem la o saptamina de august si nu avem niciun serviciu si nici nu stim care vor fi cele 50. Pun pariu ca tot 0 va fi si la 1 Septembrie.

Oh, dar gresesc ! Exista un serviciu digital de comunicare a MCSI ce poate fi integrat in eRomania. Contul de twitter a MCSI. Pe care aflam, via refresh, ca ni se dau lectii de nervozitate.

Habar n-am cine este in spatele contului de la MCSI sau cine este persoana careia i se adreseaza (whocoolich), dar este absolut inadmisibil ca pe un mijloc de comunicare public ce transmite opinii ale unuia din Ministerele Romaniei sa numesti papagal pe cineva care te critica. Indiferent ce ar fi zis.

Pentru ca atunci logica este simpla - toti vorbim ca se ne aflam in treaba.
Suntem niste papagali.

Poza @Pokerbrit Licenta CC BY 2.0

La inceputul saptamanii trecute am participat la un interesant eveniment in domeniul criminalitatii informatice, organizat la Tg Jiu de Tribunalul Gorj si Curtea de Apel Craiova. Imi permit citeva note in legatura cu acesta (atit profesionale, cit si personale)

1. In primul rind , nu pot sa nu remarc excelenta organizare a evenimentului realizata de presedintele Tribunalului Gorj Florin Encescu. Aflat deja la al doilea an, evenimentul de criminalitate informatica promite si sper ca in viitor sa fie si mai agresiv in promovare si participare si din afara Olteniei.

2. Max (e-crime.ro) a avut o prezentare legata de un subiect interpretabil, bazindu-se pe un recent comunicat al DIICOT care anunta investigarea a 50 de persoane, din care una a vindut iar restul au folosit programe de acces fara drept la alte sisteme informatice.
De aici - o discutie mai larga despre art 46 din legea 161/2003 si de fapt ce inseamna un dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul sãvârsirii uneia dintre infractiunile prevãzute la art. 42-45;

In practica putem ajunge la interpretari ciudate. Pentru ca un acces la un sistem informatic poate fi “fara drept” printr-o utilizare, si nu doar prin conceperea programului. Altfel spus, acelasi software poti sa-l folosesti ” cu drept” (instalat pe calculatorul tau pentru a-ti supraveghea copii, pe calculatorul angajatilor - daca sunt informati adecvat) si “fara drept” (sa-ti spionezi rudele, prietenii sau angajatii).
Dar daca doar utilizarea poate sa faca diferenta intre o utilizare cu drept sau fara drept, atunci cum poti sa stabilesti daca conceperea, vinzarea sau punerea la dispozitie a unui astfel de dispozitiv incalca legea ?
Una din variante (si probabil cea luata in calcul in cazul respectiv) este modul in care vinzatorul isi face reclama.
O a doua varianta (si pe care o sustin, fara a o exclude pe prima) este sa luam in calcul mai degraba scopul pentru care programul ar fi creat. Astfel atita vreme cit poate exista o utilizare legala a programului, atunci conceperea sau vinzarea acestuia ar trebui sa fie considerata legala. In cazul in care programul ar putea fi folosit doar un scop ilegal, atunci incadrarea in art 46 este fara dubiu.

Oricum, nu este o incadrare simpla. Ar trebui sa mai citim si alte opinii. O interpretare interesanta este data de raportul explicativ al Conventiei Europene privind Criminalitatea Informatica.

The drafters debated at length whether the devices should be restricted to those which are designed exclusively or specifically for committing offences, thereby excluding dual-use devices. This was considered to be too narrow. It could lead to insurmountable difficulties of proof in criminal proceedings, rendering the provision practically inapplicable or only applicable in rare instances. The alternative to include all devices even if they are legally produced and distributed, was also rejected. Only the subjective element of the intent of committing a computer offence would then be decisive for imposing a punishment, an approach which in the area of money counterfeiting also has not been adopted. As a reasonable compromise the Convention restricts its scope to cases where the devices are objectively designed, or adapted, primarily for the purpose of committing an offence. This alone will usually exclude dual-use devices.

3. Prezentarea lui Stefan de la Kaspersky Lab Romania a pus in discutie un subiect mai putin vazut - modul cum este construita o retea de botneti si de unde se obtin banii in aceasta “afacere” extrem de lucrativa. Si mai interesant (dar corect) este faptul ca prinderea unui botmaster nu asigura si rezolvarea problemelor, cita vreme toate calculatoarele infectate (bots) ramin infectate - si deci oricind pot fi refolosite ulterior de (noul) botmaster.

Dar ceea ce a fost suprinzator este modul cum aceasta chestiune a fost rezolvata intr-un caz specific din Olanda, cind politia olandeza a folosit pentru a dezinfecta calculatoarele infectate - chiar virusul in sine - afisind pe calculatoarele infectate un anunt ca au probleme si le-a oferit si o solutie.

4. Prezentarea lui Virgil Spiridon de la Directiei pentru combaterea criminalitatii informatice a inceput prin re-afirmarea unui adevar, care merita a fi subliniat: In Romania, criminalitatea informatica (si era vorba in special de cazurile de phishing) este o criminalitate organizata. Desi am mai scris despre acelasi lucru si in trecut, cred ca e important sa vedem si dincolo de acesta informatie. Si anume: care sunt cauzele pentru care avem de face cu acest fapt ?
Tot sistemul judiciar incearca sa rezolve efectele, dar oare nu depistarea si tratarea cauzelor este de fapt solutia pe termen mediu?

5. (sau PS off-topic) Daca ajungeti pe linga Tg Jiu, nu ratati la doar 10 km distanta Muzeul Arhitecturii Populare Gorjene de la Curtisoara. Puteti vedea cea mai mare cula din Oltenia si alte case tipice taranesti din zona, inclusiv unele care au apartinut lui Gh. Tatarascu. Un muzeu al satului poate mai putin cunoscut, dar care merita sa fie vizitat. Doar 2 lei intrarea (la propriu), si un ghid excelent. (chiar din zona)

Orlando scrie ieri o informatie de la Bogdan Secara care “ii explica” cum e legea HADOPI in Franta si zice ca in 2 ani va fi la fel si la noi pe pariu.

Ma bag la pariu - pe 1 naveta de bere ca in 2 ani nu va fi o lege de tipul HADOPI din Franta nici in Europa, nici in majoritatea statelor europene. (la SUA nu ma bag)

In primul rind, informatiile date de dnul Secara lui Orlando sunt inexacte, pentru a fi eufemistici (am mai scris despre subiect):

• In primul rind e vorba de 2 legi de fapt (supranumite HADOPI 1 si HADOPI 2) care in fapt au modificat textul Codului de Proprietate Intelectuala si alte legi. (vezi text original in franceza) Legile sunt in vigoare, dar nu sunt aplicate pina astazi, existind o serie de acte normative secundare care nu au fost adoptate. (Nici macar site-ul autoritatii nu este dispobil)
• De asemenea mai trebuie implementate o serie de softuri de “securizare” care sa fie pusa la dispozitie. Prima incercare a Orange Franta a fost un esec penibil.
• Legea se aplica doar pentru o presupusa incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala, nu are legatura cu atacurile informatice si pedofilia. (de fapt asta din urma e continutul ilegal)
• Legea are 3 actiuni, nu 2 - prima este trimiterea unui email, a doua este o scrisoare recomandata si a treia este o actiune in instanta (si nu o suspendare imediata) printr-o procedura rapida catre poate duce la pina la suspendarea pe 1 an a conexiunii la Internet.
• Intr-adevar, nu te poti reconecta la Internet, sub sanctiunea unei amenzi, dar ISP-istul nu are o obligatie in acest sens. Si niciun caz nu poate sa i se retraga ISP-istului licenta (mai ales ca nu este vorba de licenta, ci de un proces de notificare numit Autorizare Generala). Si autoritatea in Romania se numeste ANCOM
.

Deci Orlando zice ca piata de Video on Demand ajunge la 150 de milioane de euro in Franta in anul asta si, bazat pe ce spune dnul Secara - dovada e legea Hadopi. In conditiile in care legea HADOPI NU este aplicata. Poate s-or fi speriat francezii ?

Nicidecum, un studiu stintific facut de Univ. din Rennes impreuna cu altii in Martie 2010 constata exact contrariul. - si anume ca numarul “piratilor” a crescut de fapt cu 3%.

Deci nu exista nicio legatura de cauzalitate evidenta directa sau indirecta intre piata de VoD din Franta penrtu 2010 si legea Hadopi.

In al doilea rind, sa argumentam de ce nu va exista in Europa o astfel de lege in urmatorii 2 ani:

• - Adoptarea Pachetului telecom in 2009 care include intialul Amendament 138 face ce o astfel de lege promovata de statele europene sa vina in contradictie legislatia Europeana.
• - In Spania exista deja decizii judecatoresti ca p2p este o actiune legala (P2P networks, as mere conduits in the transmission of data between individual users of the Internet, do not infringe any right protected by Intellectual Property Law.) Si in Olanda este considerat legal.
• - In Germania, recent Ministrul Justitiei a declarat ca o astfel de masura ar incalca liberatatea de comunicare pe Internet.
• - Exista 2 tari in Europa in care o asemenea discutie este in schimb avansata la nivel national - in Irlanda unde nu exista o lege, ci un acord voluntar intre principalul ISP - Eircom si organismele de “antipiraterie” (vezi un bun articol din Irlanda de ce este o idee proasta) si in Marea Britanie - unde se propune un sistem doar de notficari.
• - Exista si eforturi internationale de a adopta un tratat de “anti-contrafacere” ACTA - care sa cuprinde si astfel de dispozitii. Aici este un termen mai incerc si extrem de inchis, dar ma indoiesc ca o astfel de dispozitie expresa ar fi adoptata, dupa ce Parlamentul European (care ar trebui sa aprobe un eventual tratat) a dat semnale clare ca nu ar accepta asa ceva.

Deci astept berea peste 2 ani! Cine se baga sa bea cu mine ? :-)

PS1: Pentru cei interesati de alte directii mai serioase, vezi o dezbatere pe tema modalitatlor alternative de compensare a creatorilor la Parlamentul European de saptamina trecuta. (si video)

PS2: Am zis Europa si nu Romania, ca la noi se poate intampla orice peste noapte. Un zvon neconfirmat imi zice ca la un anumite minister se fac presiuni de anumite persoane ca sa se plateasca 1 RON/abonat de fiecare ISP pentru …. nu se stie ce, dar sa mearga catre titularii de drepturi de autor sau catre nu stiu ce baza de date cu fonograme. Din pacate nu am niciun fel de confirmare, deci luati-l ca un zvon.

PS3: Un raport comandat de Comisia de Cultura a Parlamentului European zice ca “prea mult drept de autor este defavorabil pentru diversitatea expresiei culturale.”

Vine weekend-ul asa ca e timpul pentru o iesire in oras. Daca sunteti in Bucuresti sau Timisoara, nu ratati Street Delivery, unde (azi, maine si poimaine) se lanseaza practic cei de la Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU) (care considera că actuala lege este exagerat de restrictivă, ajungând la situaţia în care transformă involuntar în infractor orice utilizator de internet, şi că lobby-ul intensiv făcut de către cei care îşi propun înăsprirea acestor legi trebuie compensat de către organizaţii care să îi reprezinte pe utilizatori) cu o serie de evenimente legate de cultura libera, printre care si distribuirea gratuita si legala a unor opere licentiate sub CreativeCommons si alte licente deschise.

Asta si apropo de noul val de spamuri de genul cumpara un DVD cu carti.

In cadrul Street Delivery, ORDU organizeaza mai multe activitati si un eveneiment. Timp de trei zile, aduce Internetul în stradă! Devenit mediul cel mai eficient şi mai utilizat de cooperare artistică, Internetul a dus la apariţia şi dezvoltarea unor forme de licenţiere a operelor artistice care să permită în mod explicit utilizarea, remixarea, transferul şi chiar redistribuirea acestora, după dorinţa autorului. Credem că aceste forme de licenţiere, mai puţin restrictive decât cele stabilite de lege, trebuie încurajate şi promovate.

Prin urmare, între 11 şi 13 iunie, pe strada Arthur Verona, participanţii la Street Delivery vor avea acces liber la filme, documentare, cărţi şi muzică care sunt distribuite de către autorii lor cu licenţe deschise. Veniţi cu stick-uri, hard-uri sau iPod-uri la standul ORDU, pentru ca am făcut o selecţie a celor mai bune asemenea produse artistice. Dam si stikere.

Muzica de pe hard diskul ORDU
Cartile de pe hard diskul ORDU
Filmele si documentarele de pe hard diskul ORDU

Vezi Programul tuturor evenimentelor organizate de ORDU. sau www.ordu.ro

Mai jos si afisul original:

Read more »

Eu zic ca da ! :) Si vreau sa va conving nu cu spada, ci cu argumente, asa ca va invit la o dezbatere In Real Life, organizata de Asociatia Romana de Dezbatere, Oratorie si Retorica:

“Dau noile media mai multa putere cetatenilor intr-o democratie?” e prima motiune, asupra careia se vor pronunta Bogdan Manolea, Varujan Pambuccian si Ovidiu Nahoi (moderator). Se intampla marti 1 iunie la SNSPA, str Povernei nr 9, sala 111, de la ora 18.00.

Asupra subiectului se emit ipoteze peste tot in lume. Este tratat si in prima serie de debate online din Academia de Dezbateri, dar si in editia din aceasta luna a revistei Foreign Policy Romania, in care sunt puse sub lupa fiecare din miturile: “twitter va submina dictatorii, internetul responsabilizeaza guvernele/mareste participarea politica/ne apropie mai mult".

Formatul pe care il propunem este unul consacrat in alte spatii culturale din lume: alaturi de un debate care deschide intalnirea si care provoaca participantii la dezbatere, vom utiliza un sistem de aparate individuale de vot electronic prin care audienta poate sa isi exprime optiunile pentru ideile vehiculate.

Pentru cei care sunt interesati de cam care sunt punctele de sustinere, pot citi unele din interesantele argumente deja expuse in cadrul Academiei de Dezbateri.

Si daca tot vorbim de evenimente, pe 21 iunie se anunta o conferinta profesionala la Tg Jiu pe teme de criminalitate informatica cu cei care se ocupa de domeniu. Inca nu este gata Agenda, asa ca nu am mai multe detalii, dar daca va intereseaza sa participati si lucrati in domeniu, ma puteti contacta pe email si eventual va trimit mai multe detalii cind le am.

Mai jos si afisul original al dezbaterii de maine:

Read more »

Acum citeva saptamani a aparut in Monitorul Oficial o Ordonanta de Urgenta cu un titlu mai degraba iluzoriu - OUG 43/2010 pentru modificarea unor acte normative in vederea reducerii sau simplificarii administrative a unor autorizatii/avize/proceduri.

Si ca un facut imi sare in ochi: Prima simplificarea administrativa se face prin crearea unui noi atributii catre ORDA in domeniul drepturilor de autor (adica modificarea OG 25/2006) prin care:

” Art. 3^1
(1) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor administreaza sistemul informatic national privind evidenta si simplificarea platii drepturilor de autor si a drepturilor conexe de catre utilizatori si a repartitiei remuneratiilor colectate de organismele de gestiune colectiva in cadrul proiectului e-guvernare. “

Deci avem de a face cu relatia dintre niste asociatii de drept privat (organisme de gestiune colectiva) cu membrii lor persoane fizice. Iar Guvernul Romaniei decide ca trebuie sa intervina in aceasta relatie pur privata, care poate fi inclusa si in cadrul unui proiect de eguvernare. Sper sa nu fie aceiasi eRomania care reinventeaza web-ul romanesc. Deci statul simplifica procedurile, creind una in plus intr-o relatie privata.

A doua simplificare administrativa se face prin mentinerea unui Registru in domeniul programelor de calculator care s-a dovedit a fi total neinteles si cu reflexe birocratice. (vezi insemnarea mea dupa dezbaterea pe aceasta tema cu un titlul - vazut acum - absolut eronat)Cum simplicam administratia prin pastrarea unui registru despre care cea mai importanta asociatie a producatorilor de soft din Romania nota ca nu aduce nicio valoare companiilor din domeniu?

Nu stiu, in schimb remarc ca propunerea de atunci, prin care “ORDA va comunica la momentul definitivării, proiectul de modificare a OG nr. 25/2006, în vederea formulării unor observaţii şi propuneri.” nu s-a realizat. Cel putin noul text pare a fi nitel mai clar decit vechiul - Registrul este obligatoriu pentru agentii economici care au ca activitate:
“a) producere de programe pentru calculator destinate comercializarii prin magazine;
………………..
e) comercializare de programe pentru calculator prin magazine specializate in vanzarea de programe pentru calculator si echipamente IT;".

Mai notam faptul ca s-a schimbat directorul ORDA fara prea mare tam-tam, iar noul presedinte declara: “Vreau sa readuc institutia acolo unde era acum cativa ani, când era credibila". Adica tocmai a recunoscuta ca institutia este necredibila (sau poate incredibila ar fi mai corect! :> )

In plus, site-ul ORDA (www.orda.ro) a fost refacut si arata (in fine!) onorabil. Daca merita salutata noua formula a Registrelor care pot fi consultate online si, din cite deduc, va fi posibila si o aplicare online, eu zic ca nu ar fi trebui lansat site-ul pina nu se punea macar Legea drepturilor de autor pe el. (si multe alte sectiuni nu functioneaza)

Pina cind va fi acolo, o puteti consulta pe legi-internet.ro :D

ENISA (European Network and Information Security Agency) tocmai a publicat astazi un raport despre situatia la nivelul bunelor practici si strategiilor in domeniul securitatii informatiei la nivelul tuturor tarilor UE.

In afara de introducere, Raportul cu privire la situatia din Romania este destul de sec si arid, limitindu-se la descrierea institutiilor si a legilor, dar fara a comenta modul cum (sau daca) sunt implementate.

Raportul noteaza fara comentarii ca multe informatii nu sunt publice sau nu exista (protocoale intre autoritati, cooperare intre actori pentru prevenirea spam si malware, raportarea publica a incidentelor de securitate, participare la initiative europene sau mondiale sau eficienta intalnirilor organizate).

Desi nu cunosc data ultimei actualizare a raportului (dar presupun ca este ianuarie 2010 dupa cum scrie in dreapta sus pe prima pagina), din pacate este plin de erori factuale importante:

- cica legea comertului electronic ” also establishes who can start an eBusiness registered in Romania and how.” Poate aflu si eu cum se poate incepe in ebusiness din Romania prin lege aia

- ANCOM nu mai are atributii in domeniul securitatii informatiei sau pe legea 365/2002 (de altfel daca folosesc noua denumire ar fi trebuit sa stie asta)

- faptul ca site-ul e-frauda.ro nu mai este functional de o buna bucata de vreme

- “one example of cooperation is the website of the Romanian Association for Technology and Internet which forwards complaints via its website to the Romanian telecom regulator.” Informatie este pur si simplu falsa. Lucrul asta nu s-a intamplat niciodata, pentru ca nu aveam autoritatea sa o facem, si nici macar nimeni nu ne-a intrebat vreodata despre acest aspect
etc.

De aceea parerea mea la nivel general este ca raportul este facut doar pe chestii teoretice si ii lipsesc cu desavirsire informatiile practice din Romania anului 2010.