Articol scris pentru revista Marketwatch ca urmare a proiectului cu interbarile puse in campania electorala candidatilor la Parlamentul European. Desi l-am scris in decembrie, articolul a aparut in numarul din Ian/Feb, ceea ce face ca unele informatii (de ex. cele privind AVMS) sa fie desuete.

Alegerile pentru Parlamentul European s-au desfasurat într-un semi-dezinteres explicat în primul rând de lipsa de informaţii relevante la nivelul cetăţenilor obişnuiţi cu privire la importanţa şi influenţa acestei instituţii europene asupra reglementărilor si politicilor la nivelul Uniunii European, si deci implicit şi a României.

Despre Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singura instituţie din cadrul Uniunii Europene în care membri sunt aleşi direct de către cetăţeni. El are un rol extrem de important in adoptarea legislaţiei care este obligatorie pentru statele membre ale Uniunii. Nu o sa intrăm în detaliile explicării procedurilor (destul de complicate şi birocratice pe alocuri), însă pentru cei interesaţi putem indica site-ul Parlamentului European (disponibil şi în limba română) - http://www.europarl.europa.eu – care le explică în detaliu.

Acesta are însă şi o importantă competenţă (împreună cu Consiliul European) în stabilirea cheltuielilor şi veniturilor Uniunii Europene. Procedura de examinare şi apoi de adoptare a bugetului are loc pe parcursul a 6 luni în fiecare an (iunie-decembrie).

Parlamentul mai are însă şi o competenţă mai puţin cunoscută – aceea de control a activităţilor Europene. Aceasta se exprimă în practică prin posibilitatea de a numi comisii de anchetă care să investigheze cazurile de încălcare sau aplicare defectuoasă a dreptului comunitar de către statele membre, prin cererea de anulare unui act normativ în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene sau prin controlul în domeniul economic şi monetar.

Tot în competenţa de control intră şi alte 2 atribuţii concrete care pot avea un efect direct. În primul rând orice cetăţean european are dreptul de a adresa o petiţie Parlamentului şi de a solicita remedierea unor probleme care ţin de domenii din sfera de activitate a Uniunii Europene. Parlamentul numeşte un Ombudsman, care încearcă să găsească o soluţie amiabilă pentru plângerile persoanelor împotriva instituţiilor sau organelor comunitare. În al doilea rând parlamentarii europeni au posibilitatea de a adresa întrebări scrise sau orale adresate Consiliului sau Comisiei, la care aceştia sunt obligaţi să răspundă.

România şi Parlamentul European

Până în momentul aderării la Uniunea Europene, relaţia românilor cu Parlamentul European a fost una practic inexistentă. Doar actele normative adoptate de PE au trebuit să fie implementate în dreptul intern. Motivaţia noilor acte normative interne a fost de cele mai multe ori de “aşa ne cere UE”, fără explicaţii sau divagaţii de la textele publicate în Jurnalul Oficial al Comuntăţilor Europene.

Acum, mai ales din momentul alegerii directe a parlamentarilor europeni, atitudinea noastră, dar şi a oficialităţilor trebuie să se schimbe. Nu ne putem plânge de un act normativ, la care am avut puterea să contribuim, să negociem, să dezbatem. Dar pentru aceasta trebuie să învăţăm să folosim parlamentarii aleşi pentru a reprezenta interesele României în aceste dezbateri.

România are dreptul de a trimite 35 de europarlamentari în cadrul PE. De obicei, mandatul unui parlamentar europarlamentar este de cinci ani, dar cei aleşi pe data de 25 Noiembrie 2007 vor avea un mandat mai scurt – de doar de 2 ani, urmind ca în 2009 să aibă loc următoarele alegeri europarlamentare, în acelaşi timp cu celelalte state europene.

Politica IT&C şi Parlamentul European

PE are un rol legislativ important, fiind implicat în stabilirea politicilor IT&C, dar mai ales în implementarea lor prin actele normative europene. Din păcate, în campania recent încheiată nu am intâlnit prea mult dezbateri efective pe ceea ce se pot influenţa europarlamentarii şi cu atât mai puţin în domeniul IT&C.

Cu câteva săptămâni înainte de închiderea campaniei, vazând numărul mare de politicieni care şi-au deschis bloguri pentru a încerca să câştige încrederea electoratului internaut, însă folosind cam aceleaşi clişee sau slogane, am adresat prin intermediului blogului propriu o serie de 5 întrebări referitoare la acţiuni ale PE & domeniul IT&C – actuale sau viitoare, despre care europarlamentarii ar fi putut să ştie.

Deşi am lansat întrebările1 destul de târziu - la începutul ultimei săptămâni de campanie electorală – am beneficiat şi de susţinerea altor bloggeri care au preluat mesajul şi am primit până la termenul limită al campaniei electorale 3 răspunsuri destul de bine argumentate. Nu au fost întrebări care să testeze cât de mult ştiu candidaţii despre PE, ci mai degrabă să aflăm opiniile lor (pentru o poziţie sau alta) pentru nişte subiecte din domeniul IT&C care sunt în competenţa PE.

Trebuie să recunosc că mi-am pus întrebarea dacă un europarlamentar ar trebui să ştie toate aceste detalii. Cred însă că, chiar dacă personal nu ar cunoaşte domeniul sau problematica respectivă, acesta ar trebui fie să se bazeze pe opinia unui consilier care să îi explice care sunt problemele discutate şi consecinţele acestora sau să trimită întrebările unui alt candidat – coleg de partid care să aibă competenţa pe domeniul respectiv.

Parlamentul European şi Politici IT&C

Pentru a avea însă o opinie concretă asupra domeniilor în care Parlamentul European va avea (sau avut un cuvânt de spus), să enumerăm câteva dintre acestea (parţial cuprinse şi în întrebările mele):
Comisia Europeana a început înca din anul 2006 o revizuire a directivei Televiziunii Fără Frontiere. Noul proiect - denumit acum Audiovisual Media Services Directive – a introdus importante modificări nu numai în domeniul televiziunii clasice, cât şi în transmisiile video prin Internet. PE a avut doua rânduri de dezbateri pe această temă. Noua directivă a fost adopată de PE în 4 Decembrie 2007.
Exista o largă discutie in Europa cu privire la necesitatea sau nu a brevetelor pentru programele de calculator (cunoscute şi ca patente software). Parlamentul European a respins în 2005 o asemenea propunere. O altă propunere pornită de la Oficiul European de Brevete - numită European Patent Litigation Agreement (EPLA) şi susţinută de Comisia Europeană este vazută de unii ca o nouă încercare de a permite acceptarea de brevete şi pentru programele de calculator. Parlamentul European va dezbate din nou această propunere.
Comisia Europeană a început consultările cu privire la modificarea actualului cadru de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, inclusiv prin propunerea de creeare a unei autorităţi de reglemenatare în acest domeniu la nivel european. PE va trebui să dezbată şi să adopte propunerile rezultate în urma acestor consultări.
Comisarul pentru Justitie Franco Frattini a declarat recent ca intenţioneaza sa propună noi reglementari care sa nu permită căutarile pe Internet care ar duce la instructiuni referitoare la cum să produci o bomba, iar ulteror şi la blocarea site-urilor care ar publica ceva legat de acest subiect. De altfel Comisarul şi-a prezentat noul pachet de reglementări pentru acest domeniu, care ar avea drept scop combaterea şi prevenirea terorismului. PE va lua în considerare noul pachet de reglementări în cursul anului următor.
Parlamentul European a adoptat in 2007 un proiect de directivă referitor la criminalizarea încălcarii drepturilor de proprietate intelectuală. Proiectul încă nu a fost adoptat de Consiliul European şi este posibil ca să revină in faţa Parlamentului pentru o a doua citire. Una din principalele critici a fost criminalizarea consumatorilor pentru încalcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Am întrebat candidaţii la un post de europarlamentar daca trebuie sa fie pedepsit penal un utilizator care a incalcat legea drepturilor de autor prin utilizarea sistemelor de tip peer-to-peer, chiar daca nu a avut un scop comercial.
Comisia Europeana a facut publică iniţiativa de a modifica directiva privind contractele la distanţă (Directiva 97/7/EC). Această modificare va fi in mod cert discutată în PE şi ar putea include şi noi reglementări pentru site-urile de licitaţii.
Concluzie
Cele prezentate mai sus reprezintă doar o parte a actelor normative care pot fi adoptate de PE în domeniul IT&C. Daca acestea vor exprima şi poziţia României, va depinde de şi de europalmentarii aleşi de noi şi de modul cum învăţăm să îi tragem de mânecă. După ce ele sunt adoptate de PE, României nu îi rămâne decât să le implementeze, deci cu spaţiu extrem de limitat de a divaga de la textul adoptat.