Articol publicat pe blogul Privacy.apti.ro

Trei ONG-uri au cerut saptamina trecuta Autoritatii Electorale Permanente “sa verifice toate listele suplimentare pentru indicii de vot multiplu, inclusiv prin compararea lor cu cele permanente.". De asemenea au declarat ca “decizia Biroului Electoral Central de a ingradi accesul la obtinerea de copii dupa listele electorale organizatiilor neguvernamentale si candidatilor independenti este una restrictiva.”

Practic decizia BEC spune ca doar reprezentantii partidelor politice din birourile de votare ale sectiilor de votare - care au depus in prealabil o cerere scrisa prin care dovedesc ca sunt inscrise ca operatori de date cu caracter personal - au voie sa faca copii dupa aceste liste suplimentare, ca si dupa tabelele electorale permanente in conditiile legii 677/2001.

Interpretarea este una eronata din punctul nostru de vedere. In primul rand ca niciuna din legile invocate de decizia BEC nu precizeaza in mod expres ca cineva ar avea dreptul sa faca copii dupa listele electorale (fie ele normale sau suplimentare). Legea 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal nici nu le-ar da un asemenea drept in lipsa unui scop adecvat si precis, si doar pentru satisfacerea unui drept legitim.

In al doilea rand informatiile cu privire la cine a votat, sau care sunt exact persoanele care au votat pe listele suplimentare sunt deosebit de importante pentru orice partid politic si pot fi folosite in scopuri evident eronate. De exemplu, un partid care a “incurajat participarea la vot” poate sa vada daca anumite persoane de pe lista au votat sau nu - inchipuiti-va ce inseamna asta in cazul unei comune relativ mici. In cazul in care unul din partide ar incuraja “turismul electoral” lista suplimentara poate reprezenta un instrument de santaj pentru acele persoane care se stie ca au votat de 2 ori.

Mai mult, datele personale pot fi folosite in alte scopuri - cum ne arata si postarea anexata de pe Facebook (vezi screenshot in stanga) al unui fost candidat la presedentie intrat in posesia unei astfel de liste si care nu are nicio problema sa posteze online date personale, cu acuze nefondate - in mod vadit ilegal.

In acest conext, opinia noastra este ca regimul listelor electorale si al listelor suplimentare, in contextul aplicarii corecte a legii 677/2001, este ca nimeni nu are voie sa faca copii ale acestor liste, in afara de regimul stabilit prin lege - si anume ca acele informatii se trimit catre Autoritatea electorala permanenta (AEP).

Cu toate acestea, pentru indeplinirea obiectivului unui vot corect si a depistarii infractiunilor legate de votul multiplu, AEP ar putea sa permita accesul tertelor parti (ONG-uri, cetateni interesati, partide, etc.) la aceste date personale, daca prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al AEP (depistarea votului multiplu) si sunt folosite doar in acest scop. Mai direct spus, legea privind protectia datelor personale nu trebuie sa fie folosita - in mod gresit - pentru a bloca verificari legate de corectitudinea voturilor.

In acest sens AEP ar trebui sa adopte o procedura clara pentru a permite protectia datelor personale in contextului accesului la date, care ar putea fi confirmata de Autoritatea pentru protectia datelor, si care ar putea contine masuri de genul:

Vezi finalul articolului pe http://privacy.apti.ro