17 comments
Comment from: sym
Bun articol, cu observația că “panaceul” este deja “universal". Să-i criticăm pe politicieni, dar să nu vorbim ca ei!
Comment from: bogdan
Ai dreptate Sym, m-a luat valul, asa ca am corectat acum. Pentru conformitate - panaceu la DEXonline.
Comment from: Ducu
Bogdan,
trebuie sa remarci alaturi de mine somnolenta in care se complace societatea civila din Romania.
Ai avut 3 postari pe acest subiect atat de important.
Nu fara temei ni se spune ca suntem un popor vegetal.
De asta a ajuns si sanatatea in dezastrul la care suntem martori, din pacate nu nevinovati.
Comment from: bogdan
Ducu, permite-mi sa te contrazic. Societatea civila suntem noi, nu ei sau ailalti. Felul cum reactionam noi ne facem sa ne consideram vegetali sau nu.
Chiar mi se pare ca societatea civila organizata a reactionat ok. De la APADOR-CH am vazut prima oara stirea, acum vad ca au iesit si cu un comunicat si le insistentele lor se organizeaza intalnirea de maine. Nu-i putin pentru mijlocul lui august.
Cei de la Activewatch au scris si ei astazi.
Or mai fi si alte reactii - nu am stat sa caut, recunosc.
In rest sa vedem citi apar maine.
Mi se pare foarte interesant ce se întâmplă… mă întreb de ce în toiul verii când românul e cu nisipul în urechi și cu micul sfârâind pe cărbuni?! Interesant! Cumva așa să se trezească cu o treabă deja făcută în toamnă. Mda!
Mă bucur că este reacție! Aștept veștile de mâine cu sufletul la gură. Să lași vorbă!
Îmi pare rău Bogdane că nu sunt în București. Aș fi dorit să merg și eu.
Comment from: diana
Bogdan, sa ne spui cum a mers maine.
Eu sunt dispusa daca sunt obligata sa-mi iau ID biometric sa ii dau in judecata. Si cred ca am sanse sa castig din motive tehnice.
Pur si simplu nu cred ca pot sa evite situatia in care mi se citeste buletinul fara sa-l arat, ceea ce nu e ok deloc.
Plus ca mai e si problema cu “eu nu pot sa citesc oricand ce scrie in el".
Comment from: Nepriceputul
Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Si care e problema ?
Comment from: bogdan
Diana, incerc sa twitteresc de la intalnire…
Chiar si tehnologiile de ultima generatie au bug-uri. Iar daca nu se gaseste modalitatea de decriptare din exterior, cu siguranta se gaseste o persoana mai usor de convins din interior. S-au gasit modalitati de a truca sistemul “aleator” de atribuire a dosarelor in instanta… nu se vor gasi modalitati ca cei care au acces sa il dea mai departe fara sa fie depistati?
Comment from: diana
@Nepriceputul: Problema e ca sunt electronice.
Si sunt doua probleme distincte aici cu orice electronic:
1. Se pot citi fara ca eu sa fiu de acord. Mai ales chestii de genul amprenta, care cu ceva tehnologi poate fi replicata dintr-o poza.
2. Se poate ca statul sa scrie ceva acolo si eu sa nu pot citi ce scrie.
Daca pot sa citesc eu inseamna ca pot si alti si ne intoarcem la problema 1.
Comment from: cteodor
Pare-se ca Germania ne-a luat-o inainte: http://www.ibtimes.com/articles/44536/20100821/identity-cards-with-rfid-chip-on-track-in-germany.htm
Partea buna insa este ca foloseste protocolul PACE pentru autentificare (http://eprint.iacr.org/2009/624.pdf), despre care s-ar zice ca este in adevar sigur, cu exceptia unui atac MiM :-D pentru cine se pricepe.
Comment from: Marius Delaepicentru
Am trimis observaţiile mele la MAI
—– Original Message —–
From: Marius
To: legislatie@mai.gov.ro
Cc: Sever.voinescu@cdep.ro
Sent: Saturday, August 14, 2010 1:19 AM
Subject: Ref. Proiect OUG 97_2005
Stimaţi domni,
Am consultat proiectul de modificare a OUG 97/2005 şi mă grăbesc să vin cu observaţii, şi sper, cu completări utile.
Trăiesc de mai bine de 17 ani într-un stat în care cetăţenii nu au carte de identitate. Cu toate acestea, lipsa ei nu dă naştere unor situaţii absurde. Nu este nevoie ca cetăţeanul să dovedească cu acte, în faţa autorităţilor statului căruia îi aparţine, nici cetăţenia, nici starea civilă, nici altceva. Statul este obligat să-l recunoască pe cetăţean, fără să-l pedepsească sau să-l bage în cercuri vicioase. Identificarea se face simplu, ca la armată, pe baza unor întrebări la care numai cetăţeanul poate răspunde. Iar numai acolo unde sunt îndoieli, statul poate contesta spusele cetăţeanului.
Ţinînd seama că lipsa, sau expirarea cărţii de identitate pune cetăţeanul în insecuritate constituţională (am exemple cîte doriţi) este necesar să puneţi la punct un sistem alternativ şi rapid de identificare, astfel încît, să evitaţi încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului de către autorităţile statului. Iar de veţi căuta pe net semnificantul “incidentul tokio", veţi descoperi de ce trebuie să debirocratizaţi cetăţenia.
Acestea fiind zise, vă propun să analizăm împreună forma şi fondul cîtorva din prevederile articolelor supuse dezbaterii publice.
La art.11 scrie aşa:
11. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 11^1, cu următorul cuprins:
„Art. 11^1
(…)
(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile
impresiunilor papilare a două degete.
Nu am înţeles prea bine în ce formă vor fi prezente amprentele pe cartea de identitate. Dacă preconizaţi să aplicaţi amprenta în formatul grafic, sfatul meu este să nu o faceţi decît, cel mult, în cazul cetăţenilor cu cazier judiciar. În acest fel, lipsa amprentei grafice pe cartea de identitate ar echivala cu lipsa cazierului judiciar. Scutiţi astfel anual, milioane de ore pierdute de către cetăţeni pentru formalitatea obţinerii adeverinţei de cazier judiciar. Ca o paranteză, în Japonia, adeverinţa de cazier judiciar nu e necesară decît în raport cu alte state. Pentru un japonez în Japonia, nu. Partea cealaltă poate căuta pe alte canale informaţiile despre antecedente penale ale protagonistului, din moment ce toate sentinţele judecătoreşti sunt publice.
În Japonia, doar străinii rezidenţi au carte de identitate eliberată de statul japonez, fie că au statut legal de şedere, fie că nu. Fie că au paşarport în termenul de valabilitate, fie că nu.
În trecut, pe aversul cărţii de identitate figura şi amprenta arătătorului stîng, dar era acoperită de o ţiplă transparentă. Amprenta era mascată de balzonul Ministerului Justiţiei, imprimat pe ţiplă. Întrucît prezenţa amprentei digitale în formă explicită (chiar dacă mascată) leza, şi lezează, demnitatea umană, amprenta grafică a fost abolită în aprilie 2001.
În cazul în care vreţi să aplicaţi amprenta digitală explicit, este de examinat posibilitatea deosebirii cetăţenilor cu cazier judiciar, de cei fără. Cei cu amprenta în format grafic, să fie numai cetăţenii cu antecedente penale. Desigur, amprenta poate fi codificată numeric, fără probleme, în microcip. Dar punerea ei la vedere va ridica un val de proteste. Eu însumi o voi face vehement, în cazul în care nu veţi ţine seama de prezenta obiecţie.
Este de examinat ca, pe viitor, să demilitarizaţi statul. MAI are o putere prea mare. De vreţi să aflaţi care este diferenţa între un stat de drept şi unul poliţienesc, puteţi intra aici: http://wp.me/pKahb-je
————————————-
În continuare, vă propun să vedem la:
16. Articolul 19 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,Art.19 - (1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri: (şi urmează…)
Pentru asigurarea continuităţii, ar fi mai multe soluţii de examinat. De pildă, în Japonia, la eliberarea primei cărţi de identitate, la reînoirea celei vechi, sau dacă cea veche nu se mai află în posesia titularului, se eliberează pe loc un document provizoriu de identitate. Este o hîrtie format A4, fără fotografie, document ce atestă identitatea titularului precum şi starea de provizorat, dar care are putere de document de identitate pe durata celor 14 sau mai multe zile, cît durează eliberarea cărţii de identitate. Documentul provizoriu este necesar, întrucît cartea veche de identitate se opreşte la ghişeu, odată cu cererea de înoire. Aşadar, continuitatea poate fi asigurată prin:
1) o simplă hîrtie ştampilată de RNEP, ce va fi arătată odată*) cu cartea de identitate expirată, sau în locul ei, în cazul în care găsiţi de cuvinţă să o opriţi pe cea veche, sau
2) O menţiune de prelungire a valabilităţii, aplicată pe cartea de identitate expirată.
Pentru detalii puteţi consulta şi: http://wp.me/pKahb-fp
————————————–
*) Am povestit pe blogul meu, dedicat pericolelor legate de actele de identitate, cum mi s-a eliberat o viză de şedere, în baza unui paşaport expirat. Viza a fost aplicată pe o hîrtie separată. De asemeni, un paşaport expirat nu mi-a ridicat probleme la reînoirea cărţii de identitate japoneze.
http://wp.me/pKahb-bo
————————————–
O a treia sugestie pe care o fac, este să aboliţi obligaţia cetăţeanului de a purta permanent cartea de identitate. Este o obligaţie ce, în mod pervers, pune şi cetăţeanul şi statul în insecuritate, şi ucide totodată spiritul civic. Iată cum:
Presupunem că un poliţist se luptă cu un infractor. Poliţistul nu este înarmat, iar aparatul de telecomunicaţii tocmai s-a spart în luptă. Poliţistul nu poate cere ajutor. Trec pe acolo. Sunt tentat să intervin în ajutorul poliţistului. Cazul a): am cartea de identitate la mine. Mi-e frică, nu care cumva, infractorul să mi-o smulgă într-o luptă al cărei rezultat nu îl pot prevedea. Aşa că bag capul între umeri şi trec mai departe. Cazul b): nu am cartea de identitate la mine. Mi-e frică nu cumva să fiu apoi amendat. Şi din nou bag capul între umeri şi trec mai departe. Aşadar, obligativitatea portului cărţii de identitate face ca probabilitatea risipirii datelor cu caracter personal în mediu este foarte mare. Periculos de mare. Iar statisticile dv. sunt grăitoare despre cîte milioane de biţi se risipesc în mediu odată cu pierderea şi/ sau furtul documentelor de identitate. Pervertirea simţului civic e başca.
Desigur, în paralel, va trebui să puneţi la punct sistemul de identificare alternativă (identificare activă) a persoanei. Nu este drept ca lipsa cărţii de identitate să atragă aneantizarea persoanei. Japonezii pot merge la secţia de votare cu mîna goală. Acolo îi aşteaptă un om cu un calculator. Li se pun două întrebări, şi cu asta, identificarea e gata.
Cu speranţa că veţi lua în calcul viziunea mea despre statul de drept, vă urez succes.
Cu stimă
Marius Mistreţu
Hiroşima
Comment from: Sceptic
Multa Stiintza si mult bla bla dar nimeni nu vede realitatea mârsava la care este supusa Romania prin cel mai amplu program aplicat vreodata pe teritoriu romanesc, Nimeni nu vede sau nu vrea sa vada Capusele societatii care au exterminat romaia din toate punctele si acum a mai ramas dor de executat domeniul privat si apoi se servesc medicamentele.(pentru asta e nevoie de identitate elecronica pt. ca sa se serveasca medicamentele cu exactitate) Soarta romanului e sa priveasca in ceatza cu gura deschisa asteptand sa-i bage cineva in cura , ne-dandusi seama ca ceatza e doar pe retina de la cadourile troiene. Ar mai trebuii citita istoria romaniei sa se intzeleaga cine au cerut? si ce au vrut? si cine au, si de ce au.
Comment from: Jupanu
Bai legumelor …cu ce drept o institutie publica romana introduce un model de document personal in circulatie fara acordul populatiei.Voi chiar credeti ca sistemul de securitate pe care l-a creeat nea nicu nu-si face datoria ? sigur ca si-o face pentru noii patroni..ca doar de la ei primesc papica. Acest proiect este doar unul devorator de resurse fara nici un suport logic.
…hai dati banu si luati-va cipul.
..in Canada chair este recomandat sa nu detii asupra ta cartea de identitate ..DL este ID !!!
Comment from: Marius Delaepicentru
Corect, Jupîne! Cînd pierzi buletinul împreună cu cheile casei, e semn rău, şi o invitaţie la jaf. În ţările ce respectă dreptul la intimitate, elementele de identificare tare nu sunt niciodată grupate în acelaşi document. Identitatea este verificată modular, iar identificarea tăricică şi tare, se fac prin adiţia de module. Poţi pierde un document, fără grija că altcineva îl va folosi în alt scop decît găinăria elementară. Ca să poată face găinării mai mari are nevoie de un al doilea modul, pe care nu şi-l poate apropria fără ca infractorul să fie tu. Prin identificarea modulară, dozată în funcţie de miză, se descurajează uzurparea de identitate.
Comment from: Misu
Prima etapa e buletinul electronic pe care il acceptam noi, a doua etapa e cipul sub piele pe care probabil il vor suporta copii nostri. Buletinele se mai pierd, se mai fura, mai au loc fraude si atunci vor veni cu ideea sa punem cipul intr-un loc mai sigur. Sub piele. Cautati pe internet de exemplu Carl Sanders care a lucrat la crearea cipului biometric.
Corelati va rog cele spuse in articolul f. documentat cu cele scrise aici
http://www.zf.ro/opinii/opinie-sorin-paslaru-experimentele-facute-pe-romania-trebuie-sa-inceteze-6950369
Concluzia mea este ca facem cu frenezie lucruri pe care ni le cer sau poate ca ni le impun altii fara nici cea mai mica rezistenta/ negociere, uneori fara nici o preocupare penstru interesele reale ale tarii.
Se vorbeste de spiritul tranzactional al romanilor. Poate ca in aceste cazuri exista, dar nu in interesul tarii si al cetatenilor sai.