Drept & Internet - noutati si opinii

Curtea Constitutionala a publicat ieri textul deciziei de neconstitutionalitate a legii 298/2008 privind pastrarea datelor de trafic. Decizia a fost luata pe 8 Octombrie 2009 si va fi probabil publicata in Monitorul Oficial in zilele urmatoare. (pe site-ul Curtii o gasiti aici)

Revin cu o analiza mai profunda in zilele urmatoare. Acum notez doar ca decizia Curtii considera legea neconstitutionala in intregime (legea examinată este neconstituţională în ansamblul ei), ceea ce o face un succes imens pentru dreptul la viata privata in Romania si pune guvernul Romaniei intr-o situatie extrem de delicata cu privire la implementarea directivei privind pastrarea datelor de trafic. In mod normal viitorul guvern ar trebui sa ia act de decizia CCR si sa atace directiva UE la Curtea Europeana de Justitie Update - nu mai poate dpdv procedural. (mersi Adela)

Recomand citirea intregii decizii (mai ales in partea a doua o adevarata pledoarie pentru importanta vietii private in societate, cu referiri la practica CEDO), dar va “provoc” cu citeva fraze care mi-au sarit in ochi:

Obligaţia legală care impune reţinerea în mod continuu a datelor cu caracter personal, transformă, însă, excepţia de la principiul protejării efective a dreptului la viaţă intimă şi liberă exprimare, în regulă absolută.

Această operaţiune (n.n. Pastrarea datelor de trafic) priveşte în egală măsură pe toţi destinatarii legii, indiferent dacă au săvârşit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale, ceea ce este de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme a priori toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice sau de reţele publice de comunicaţii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni de terorism (s.n.) sau a unor infracţiuni grave.

Ingerinţa asupra exercitării libere a dreptului are loc neîncetat şi independent de producerea unui anumit fapt justificator, a unei cauze determinante, şi numai în scopul prevenţiei penale ori a descoperii - ulterior săvârşirii lor – a unor infracţiuni grave.

Jos palaria stimati judecatori!

Update - Maria imi atrage atentia ca Decizia s-a publicat in Monitorul Oficial numarul 798 din 23 Noiembrie 2009. Mersi!

Update 2 - pentru amicii anglofoni, am facut si o traducere in engleza a motivatiei curtii constitutionale

Banc:
- Am inventat un calculator cu trasaturi esentialmente umane, spune un cercetator catre un coleg
- Waw ! Ce vorbeste, simte sau aude ?, intreaba cu uimire colegul.
- As ! Nu ! Cind greseste, da vina pe un alt calculator !

Astazi am participat la dezbaterea legata de lansarea unei carti - Coruptia si Anticoruptia in Sistemul Juridic - Autor Jud. Cristi Danilet. (cica o s-o puna si este publica pe Internet)

Un eveniment viu, dincolo de stereotipuri si politicianisme legate de un cuvint supra-utilizat in speech-uri. Dar nu o sa va vorbesc direct nici despre carte, nici despre eveniment. Ci despre unele discutii de la eveniment, cara imi intaresc o opinie pe care o mai relatasem intrucitva si in articolul Privacy by Design.

Doua dintre interlocutoarele de la eveniment au vorbit de modurile de evitare (by-pass) a sistemului de repartizare aleatoare a dosarelor in justitie (pentru cei nu stiu - un sistem informatic care permite ca dosarele sa nu ajunga la un “anumit” judecator), iar apoi discutia a revenit ca un leit-motiv. Un soft important pentru a evita coruptia in justitia fara indoiala.
Am auzit mai multe variante de driblare:
- repartizarea aleatorie a copertei (iar dosar este pus dupa aceea)
- exista legenda urbana ca daca tii degetul apasat pe buton, va trece la un alt complet. (adica ajunge si la cel care vrei tu)
- inexistenta unei perioade fixe in care se face repartizarea aletorie, astfel incat practic cel ce face repartizarea poate sa “ghiceasca” completul. (de altfel dna ex-procuror Elena Cherciu a mentionat, in alt context e adevarat, si un caz care ramasese blocat de la Presedintele Instantei in vederea repartizarii de vreo 3 luni !)
- tehnic se pot identifica anumite complete de judcata ca fiind “pline", astfel incat dosarul sa fie directionat practic la un singur complet.
- de asemenea o varianta “civila” - depui atitea dosare cite complete sunt, si pe urma renunti la cele care nu ajung la completul dorit de tine. :-)

In fine, unele sunt posibile, altele poate mai putin. Dar dupa cum se poate observa in majoritatea cazurilor prezentate elementul uman este esential in dorinta de a vicia sistemul aleator pentru ca un dosar sa ajunga la un anumit complet. (Atentie - nu intotdeauna aceste este facut cu un interes de coruptie). Poti sa faci un software perfect dpdv tehnic (ceea ce nu se intampla niciodata, dar hai sa facem aceasta reducere la absurd), insa daca scoti elementul uman din calcul, vei avea un software inutil.

Modul in care se poate scapa de aceste probleme este destul de simplu: o evaluare independenta si impartiala a a software- ului, care sa cuprinda inclusiv luarea in considerare a opiniei utilizatorilor. Daca acest lucru se intampla (nu intotdeauna ce-i drept) in domeniul privat, in domeniul public ea lipseste cu desavirsire.

De fapt in nici unul din softurile (ar trebui sa spun sistemele informatice) puse la dispozitie in domeniile cheie ale administratiei romanesti - pornind de la ECRIS in Justitie si mergand spre AEL pentru educatie sau e-licitatie.ro - nu s-a facut niciun astfel de audit extern si transparent, care sa aiba un rezultat public. Unul din rezultatele lipsei acestui audit sunt chiar… acuze de coruptie si de atribuire a contractelor pe ochi frumosi. Despre cit de adevarate sunt nu pot sa ma pronunt.
(De fapt domnul de la CSM a mentionat ca au avut in plan asa ceva, dar au renuntat la control pentru ca nu au avut bani sa angajaeze IT-isti sa faca controlul)

In schimb pot sa remarc cum tot mai multe persoane (inclusiv din domeniul politic) cred ca o solutie tehnica perfecta poate rezolva probleme diverse. Nimic mai gresit - o solutie tehnica lipsita de orice forma de transparenta si responsabilitate (accountability) - poate fi la fel de proasta ca si orice alta metoda. Si asta nu am invatat deloc in sectorul public.

Sau cum spuneam acum citeva zile: Tehnologia nu este diabolica, ci doar oamenii care o utilizeaza sau o administreaza.

PS: Citiva dintre participanti, intre care si unul de la CSM au mentionat Jurindex ca cea mai mare activitate de transparentain justitie din ultimul an. Au uitat sa spuna insa si de cit de subfinantat este, ca aproape l-au blocat. (ca sa folosesc un eufemism)

…la care particip si la care va invit (in functie de interesul si locatia fiecaruia).

1. Propunerea de acord ORDA are un blog propriu la AltArt - http://www.sectorulcultural.info/acord/ Exista deja o prima propunere a Ministerului Culturii, iar noi am propus cu ANISP o intalnire cu reprezentantii utilizatorilor - maine, 17 Noiembrie 2009 - de la ora 11.
Chiar daca nu puteti veni, dar va intereseaza subiectul urmariti blogul cu pricina.

2. Marketing Essence 2009 - Tg Mures - 21 Noiembrie 2009 - pe teme legate de marketing. Planuiesc sa vorbesc despre “Citeva aspecte privind viata privata si publicitatea online". Imi propun sa ating si subiecte legate de noi dispozitii prin pachetul telecom - prin care unele cookie-uri vor fi mai greu de implementat, iar notificarea privind pierderea datelor cu caracter personal se apropie de realitate.
O buna ocazie insa sa ma vad si cu oamenii din afara capitalei si sa ma intalnesc (in fine, dupa aproape 7 ani de colaborare online - adica imi gazduiesc site-ul) cu oamenii de la Reea.

3. Internet fara Cravata - despre comert electronic - in week-end-ul 27-29 Noiembrie 2009. De fapt conceptul nu e chiar revolutionar - luam citiva oameni (sa zicem Liviu Taloi (SiteAudit), Andrei Radu (GPeC), Adrian Zamfira (KuBu), Florinel Chis (CANDOO).+ je) care arunca ceva saminta de discutie pentru a avea un eveniment de weekend cu scop declarat de networking. Organizat de Galele Premiilor Ecommerce si APTI.

In ultimele saptamani si zile au fost destule discutii referitoare la dreptul de autor la nivel national, european si international. O scurta privire asupra acestora ne poate contura un tablou interesant.

1. National. Acordul propus de ORDA
Propunerea de acord a ORDA intre diverse grupuri interesate de drepturile de autor pe Internet a starnit valva in anumite cercuri. De fapt, chiar astazi de la 13 00 are loc intalnirea pe seama acestui acord. Cum nu particip la ea, desi am fost invitat (pentru ca nu sunt in tara) nu pot sa va povestesc cum a fost. (dar o sa pun niste linkuri aici cind gasesc comentarii. Monica a facut niste comentarii dupa intalnire.)
Dar cred ca - pur si simplu ca un principiu - ideea e foarte buna. Adica de a aduce la masa discutiilor toti actoriii interesati de Internet pentru a incerca sa se gaseasca niste solutii rezonabile pentru toata partile.
In acelasi timp e departe de a fi perfecta - si am extras principalele motive in pozitia APTI pe care am trimis-o ieri catre ORDA. Dar discutiile au aparut - in opinia mea - in principal din cauza a 2 motive:

a) Lipsa de transparenta a facut ca unii sa confunde discutia pe Acord cu discutiile legate de metodologiile ref la utilizarea muzicii pe Internet, unde ORDA a intervenit incercind sa descurce lucrurile - cam in acelasi timp. Mai mult, lipsa unui anunt public vizibil pentru toata lumea a dus la ideea unei intalniri ascunse, ceea ce iarasi eronat IMHO. Faptul ca documentul prezentat nu a purtat niciun semn ca nu este decit o propunere si continea numele doar a unor companii sau asociatii a sporit confuzia.

b) Lipsa unei argumentatii fundamentate. Anexa privind situatia actuala este profund subiectiva si, in opinia noastra, gresita. Dar ea releva o problema mai grava si generalizata a administratiei romanesti. Toate legile, normele sau actele par facute pe genunchi, fara vreo analiza sau studiu de impact. La noi se pare intotdeauna ca cei din administratia publica sunt superspecialisti in domeniu si deja se stie ceea ce e de facut.

Acordul ORDA este o traducere dupa textul francez - e o traducere atit de jenant facuta, incit si Atributele documentului primit zic la descriere: “Accord pour le développement et la protection des œuvres". User OGC3, denumit 20.10.2009, cind de fapt a fost creat pe 21.10.2009.

Nimic mai gresit - opinia mea este ca cei mai multi din domeniul public sunt deseori rupti de realitatea sectorului privat, ca sa nu mai vorbim de perspectiva consumatorilor. Tocmai pentru a evita aceasta problema se obisnuieste angajarea unor experti independenti care sa evalueze un anumit domeniu si sa isi dea opinia cu privire la reglementarile ce se impun. Autoritatea publica poate sa urmeze sau nu opiniile (de obicei oricum se ofera mai multe solutii), dar important este ca studiul este un bun punct de plecare.

Apoi urmeaza o graba nejustificata, deseori inutila (sau impusa de obiective politice, nu de dorinta unei reglementari clare) si imprecisa de a adopta textul. (vezi si recenta decizie a MCSI sa promoveze dintr-o data sase acte normative catre Parlament Sase dintr-o lovitura!).

Aceste doua motive - dincolo de analiza pe text - au fost cele care fac cel mai mare rau unei idei bune.

2. Europa. Amendamentul 138.

Dar dincolo de realitatile noastre, ignoram faptul ca - in societatea noastra globalizata - ce se discuta la nivel european sau mondial est emai important, dar acolo nu suntem implicati mai deloc (sau suntem implicati prin reprezentanti ai Romaniei care nu sunt transparenti - si revenim la problema 1a).

Amendamentul 138 (A138) este un bun exemplu. A138 este un amendament adoptat de 2 ori de Parlamentul European care ar fi facut imposibila adoptarea unui text de lege de tipul celor trei lovituri in Franta.

In urma unui proces politic complicat, ieri seara s-a ajuns la un compromis pe A138 intre Parlament, Consiliu si Comisie astfel incit sa fie un text final. (vezi textul adoptat aici).
Desi textul nu este lipsit de anumite dispozitii utile in pastrarea drepturilor utiizatorilor, textul adoptat este incomplet, IMHO, pentru ca inca lasa posibilitatea adoptarii unei scheme de tip trei lovituri in tari din Europa (chiar daca in conditii mai grele) si lasa legea franceza in pace. (desi e profund gresita).

Asta nu inseamna ca Romania, ca si alte state membre, in implementarea pachetului telecom pot sa puna in legile proprii mai multe dispozitii pentru protectia utilizatorilor si a le garanta accesul la Internet.
Deci nu e o infringere. Nu e un cistig. E un compromis politicianist. (sustinut inclusiv de faimosul Partid al piratilor)

(Din pacate desi am contactat mai multi Parlamentari Romani pe tema asta - raspunsul a fost 0 - desi ieri se lauda unul cu ce a facut. Inca parlamentarii romani par a fi departe de a intelege mecanismele democratiei ce functioneaza inclusiv in PE. Am fost extrem de uimit cind m-am intalnit intamplator in Viena cu un alt MEP - Eva Lichtenberger -care a venit la 9 seara la o cina informala (care nu fusese pregatita pentru ea), doar ca sa schimbe citeva idei cu citiva (vreo 10) membri activi din societatea civila si sa bea o bere cu ei. Mi-a fost rusine ca inca n-am reusit sa scot nici un MEP roman la o bere sa discute despre Internet).

3. Anti Counterfaiting Trade Agreement (ACTA)

Ceea ce ma ingrijoreaza cel mai mult in privinta drepturilor de autor pe Internet nu sunt nici dezvoltarile din Romania sau Europa, ci acest ACTA.

ACTA este un tratat international secret care oficial e legat de contrafacere. In realitate e legat de drepturi de autor, inclusiv pe Internet.

E un tratat atit de secret, incit doar o mina de oameni au cunostiinta de continutul lui. (cei care au acces au fost obligati sa semneze un acord de confidentialitate). Mai mult decit atit - documentul care a fost distribuit pe hartie reprezentantilor tarilor a fost marcat (watermarked) diferit pentru fiecare tara, astfel incit daca se scurge vreo informatie sa stie de la cine. (asta da lectie de transparenta de la SUA!!)

Evident ca textul a ajuns si pe mainile altora (vezi Michael Geist - Canada, Electronic Frontier Foundation - SUA) Si textul scurs ne demonstreaza de ce trebuie sa ne temem de lipsa de transparenta. Pentru ca textul prevede masuri de tipul celor 3 lovituri la nivelul tuturor statelor semnatare, de majoriare a responsbilitatilor tertilor (ISP, gazduire, etc.).

Concluzia e ca lobby-ul anumitor interese (hai ghiciti-le !) se vad la toate nivelurile.

(Nu prea scriu pe acest blog de politici europene si internationale legate de copyright, privacy si libertatea de exprimare, pentru ca am descoperit ca exista un interes scazut - daca va intereseaza insa aceste aspecte va recomand subscrierea la EDRi-gram un newsletter bi-saptaminal pe aceste tema unde scriu des).

Practic intregistrarea emisiunii Mash-up Culture din 19 Octombrie 2009 la RadioLynx, unde am fost invitat de Florin Grozea. In total sunt vreo 35 de minute, pentru ca Florin a taiat partea cu muzica si reclame. Deci doar the hard stuff. :) (daca nu va speriati de vocea mea care mi se pare ca suna mai “groasa” la radio)

Sper sa il considerati interesant, mie mi-a placut felul cum a realizat emisiunea, dar si discutia de dupa cu cartile pe fata, nu-i asa Florin ? ;)

Emisiunea continua si asta seara de la ora 21 00 pe RadioLynx, asa ca daca vreti sa intrati in direct cu reprezentantii Asociatiei Industriei Muzicale din Romania, aveti o buna ocazie.

Vezi emisiunea mai jos.

Read more »

In continuarea intrebarilor raspunse la Gpec 2009 mai am un raspuns de publicat. Dar mai jos si o stire legate de comertul electronic in UE.

Intrebarea era:
1. Cat de legale (sau corecte) sunt magazinele online din Romania construite pe platforme open source (osCommerce, VirtueMArt etc). Prin legale ma refer la respectarea licentei GNU GENERAL PUBLIC LICENSE.

1. Raspuns scurt: Da, sunt corecte.

Raspuns lung: Probabil ca intrebarea era legata de faptul ca se foloseste un soft licentiat printr-o licenta libera pentru a face un profit in mod direct. Aceasta nu este insa o problema. Licenta GPL permite utilizarea softului in mod liber, indiferent de scopul utilizarii comerciale sau necomerciale.
Mai mult decit atit licenta permite modificarea produsului original in mod liber de catre orice alta persoana.
Cele mai importante obligatii ale GPL care ar putea fi incalcate sunt:

- stergerea notificarilor legate de drepturile de autor (copyright) sau a licentei sub care este distribuit (atentie, pe site-ul oscommerce de exemplu este explicat clar ce note trebuie pastrate: Butonul “Powered by osCommerce” este optional)

- realizarea de modificari asupra softului respectiv si distribuirea acestora se poate face doar sub licenta GPL si trebuie facut disponibil inclusiv codul sursa. De asemenea - daca modificarea se face si se utilizeaza doar in cadrul companiei(deci nu este redistribuit public) atunci nu este obligatorie distribuirea sa publica.

2. Ar fi interesant daca la urmatoarele Gale ar fi si un premiu pentru magazinul romanesc cel mai “european” sau “international” - care vinde in afara. Un comunicat recent al Comisiei Europene ne arata ca piata intra-comunitara de comert electronic este extrem de limitata si chiar blocata, pentru ca multi comercianti nu accepta platile din afara tarii. Iar Romania nu sta prea bine, desi ne-am fi gindit - data fiind avantajele legate de forta de munca platita mai putin ca in alte tari - ca sa fie exact pe dos.
Iata citeva din chestiunile ce merita sa fie punctate (vezi si Memo-ul comsiei care detalieaza comunicatul de presa):

• piata de comert electronic din UE a fost estimata in 2006 la 106 miliarde de euro. 70% din ea e facuta de Marea Britanie, Germania si Franta.
• 70% din produsele cautate in UE pe Internet erau mai ieftine decit la magazinele de comert electronic din Romania. 55% erau chiar mai ieftine cu cel putin 10% (procentul este aplicat la o lista de 100 de produse populare pe Internet)
• 55% din produse au putut fi gasite doar in afara Romaniei, deci nu si la comercianti online locali
• in 76% din cazuri comerciantii romani nu ar fi avut posibilitatea sa finalizeze comanda (din diverse motive - nu erau acceptati, nu puteau plati - etc.) - la acest din urma criteriu sper ca am nimerit-o bine, fraza era cam alambicata.

Concluzia: mai e mult pina departe.
:D

Am fost ieri la Galele premiilor e-commerce 2009. Interesant si bun, ca si anul trecut. Cu castigatori cu premii si castigatori care au capatat experienta.

Am raspuns la citeva intrebari la Gala, dintre care doua mi s-au parut suficient de interesante pentru a le relua pe blog. (si poate ma voi mai referi la una din ele in zilele ce urmeaza)

1. Referitor la dreptul de returnare a produselor in termen de 10 zile lucratoare, magazinul online isi poate rezerva dreptul de a retine din valoarea produselor comandate o taxa de utilizare si/sau o taxa de procesare administrativa in functie de constatarile realizate referitoare la starea produsului si a accesoriilor returnate (produs desigilat, incomplet, defect, avariat, etc.)?

1. Raspuns scurt: Nu, dar…
Paranteza - chiar e o chestiune interesanta, am intalnit la multe din magazinele jurizate o dispozitie similara.

Raspuns lung: Din punctul meu de vedere dispozitia legala in domeniu art 7, OG 130/2000 nu trebuie interpretata eronat.
Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul la distanta, in termen de 10 zile lucratoare, fara penalitati si fara invocarea vreunui motiv. Singurele costuri care pot cadea in sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.

Termenii de “fara penalitati” si “singurele costuri” sunt cuvintele cheie pentru subiectul de fata. Este clar ca intentia legiuitorului roman este de protectie a consumatorului in fata unui abuz din partea comerciantului - astfel incat orice conditie suplimentara fata de cea stabilita de norma imperativa din lege ar fi o limitare nejustificata si ilegala a dreptului de denuntare unilaterala pe care il are consumatorul.
Deci atit cerinta de utilizare a ambalajului original, cit si mai ales cea de pastrarea a unor sume pentru un produs “utilizat” (care este in mod clar o penalitate aplicata) sunt niste dispozitii ce contravin prevederilor legale actuale.

Mai mult, daca ne uitam la alte implementari europene - de ex in Franta unde legislatia este similara, vedem ca jurisprudenta este constanta in a califica aceste limitari drept inacceptabile. In cazul Famille de France vs. Père-Noel.fr judecat la Tribunalul din Paris, 4.02.2003 judecatorul considera ca clauza suplimentara pusa de site-ul pere-noel.fr prin care nu accepta la returnare produsele care au fost utilizate (mai mult de citeva minute), este o clauza care limiteaza dreptul consumatorului si este o clauza abuziva. Mai mult,instanta noteaza, extrem de corect:
„Dreptul de returnare este absolut si discretionar si permite consumatorului sa incerce obiectul comandat si sa-l utilizeze”

Dar… totusi, asta nu inseamna ca un consumator poate returna un bun in orice conditii. In fapt avem de a face cu rezolutiunea unui contract, ceea ce inseamna a pune partile in situatia initiala dinainte vinzarii.
Ori in conditiile in care un produs este returnat incomplet (fara accesorii) sau deteriorat (dincolo de o simpla utilizare) ori nefunctional - este clar ca vorbim de un produs cu totul diferit fata de cel vindut, iar rezolutiunea contractului nu mai poate avea loc.

In aceasta situatie, in opinia mea, magazinul poate sa refuze plata integrala a pretului platit initial de client (dar nu sa retina o suma din ea!) pe motivul intemeiat ca produsul este substantial diferit fata de cel vindut si deci nu mai poate avea loc rezolutiunea contractului.

Sigur - exista si posibilitatea teoretica ca cele 2 parti sa se inteleaga ca produsul sa fie returnat, iar doar o suma de bani sa fie platita consumatorului - dar aici vorbim de un acord intre cele 2 parti si nu de o reducere subiectiva si unilaterala impusa de producator.

2. Cum putem influenta modificarea legii privind contractele la distanta, astfel incat in cazul returnarii produselor, clientul sa nu poata returna produsul daca a afectat ambalajul original? (in momentul de fata legea ii permite acest lucru)

2. Raspuns scurt: In mai multe circumstante.
Raspuns lung:
Legea privind contractele la distanta implementeaza o directiva europeana din 1997.
La nivelul Comisiei Europene s-a pornit din 2006 un proces de modificare a mai multor directive din domeniul protectiei consumatorului, inclusiv cea la care ne referim. Au existat deja perioade de consulatari la Comisie, care s-au referit si la acest subiect. (vezi pct 4.11 si urmatoarele)

Pe 8 octombrie 2008 Comisia a propus o prima forma a Directivei privind drepturilr consumatorului (care va inlocui mai multe acte, inclusiv directiva privind contractele la distanta)
Dosarul actual al propunerii, impreuna cu alte documente adoptate, il gasiti pe Prelex. Iar dosarul de la nivelul Parlamentului European (unde practic nu a inceput dezbaterea) este de asemenea disponibil public.

Deci se poate influenta:
- in discutiile de la nivelul Consiliului European (unde trebuie identificat ce Minister participa)
- in discutiile din Parlamentul European (unde exista parlamentari romani alesi)
- in implementarea nationala a directivei, o data ce este adoptata de PE (cu mentiunea ca daca sunt dispozitii imperative ale directivei, nu se va putea evita aplicarea acesteia).

Eu le recomand celor interesati sa citeasca intreaga propunere actuala a Comisiei, o sa copiez insa si mai jos citeva articole relevante pentru dreptul de denuntare unilaterala a contractului.

Read more »

In ceea ce mi se pare o decizie de necrezut, aflu azi ca instanta constitutionala romaneasca “a decis ca legea privind pastrarea datelor de trafic incalca articolulul din Constitutie referitor la secretul corespondentei, exceptie ridicata intr-un litigiu dintre firma de telefonie Orange si Comisariatul pentru Societatea Civila.”

Articolul 28 din Constitutie spune:
” Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.”

N-as fi crezut vreodata ca prezenta Curte Constitutionala sa ia o decizie, care ar putea avea efecte atit de importante la nivel european, pentru ca e bazata pe o directiva europeana. Sunt extrem de curios sa vad argumentarea avuta, ca ar putea sa impuna un precedent extrem de interesant in Romania, la fel cum deciziile Curtii Constitutionale germane au creat un drept specific (bazat pe interpretare) privind dreptul la confidentialitate si la viata privata a sistemelor IT. Pe de alta parte sunt uimit ca argumentarea merge pe art 28 si nu pe art 26 care priveste viata privata. De aceea ar fi extrem de interesanta argumentarea propriu-zisa a CC.

Atit articolul hotnews, cit si cel din Mediafax nu sunt complect corecte.

In primul rind pentru ca legea 298/2008 este in vigoare si isi produce efectele inca din 15 Ianuarie 2009. Desi Guvernul s-a facut ca o suspenda, in fapt nu s-a publicat niciun act normativ in acest sens in Monitorul Oficial. Deci legea e in vigoare si, din cite cunosc eu, a fost chiar folosita de organele de aplicare a legii in procesele penale.

In al doilea rind, scrisoarea ONG-urilor catre Avocatul Poporului a fost respinsa de acesta din urma pe 10.02.2009. Cum opinia sa e obligatorie la orice caz in fata CC, sunt si mai curios sa vedem argumentarea sa.

Deocamdata site-ul Curtii Constitutionale nu a publicat nicio informatie in acest sens - cind avem decizia o luam si o comentam.
Fara indoiala insa - e un pas inainte.

(stirea am aflat-o prima oara de la Max. Mersi :D)