Drept & Internet - noutati si opinii

Conform unei stiri de la inceputul lunii care a fost discutata mai in detaliu pe lista de discutii Legi-Internet Consiliul de Onoare a Clubului Roman de Presa " a remis ieri un comunicat prin care „solicita detinatorilor paginilor de Internet care preiau articole si stiri din editiile electronice ale ziarelor si agentiilor de presa sa inceteze incalcarea legislatiei in vigoare”.
CRP precizeaza ca „preluarea fara cost a unor materiale de presa se poate realiza doar in limita a 500 de semne, dar fara a depasi jumatate din articolul sau stirea in cauza. In mod obligatoriu, in aceste cazuri, trebuie citata sursa informatiei."
Mai mult - "Membrii Consiliului de Onoare al CRP vor solicita interventia ORDA pentru a sanctiona activitatea acelor detinatori de pagini de Internet care nu se vor conforma legislatiei in vigoare privind drepturile intelectuale."

Dupa aproape o saptamina Saptamina financiara face un articol mai larg intitulat " CRP deschide Cutia Pandorei", articol preluat si de Hotnews.ro

Articolul, din pacate, nu depaseste un nivel mediocru - dincolo de titlu fiind o insiruire de citate din diverse persoane, specialistii invirtiundu-se in jurul cozii.
O sa ma refer doar la 2 chestiuni de au fost tratate superficial :
1. In primul rind toata lumea face apel la ORDA ca la marele guru din domeniul drepotului de autor. Dincolo de incapacitatea cronica a acestei institutii de a face fata problemelor din domeniul dreptului de autor, reliefate in raporturile de tara din ultimii ani ai UE, si vazut in practica de cei ce vind CD-uri exact sub nasul lor pe Calea Victoriei, sa remarcam ca in conformitate cu legea dreptului de autor ORDA nu are ca obligatie directa urmarire aplicarii legii, ci mai multe de control a organismelor de gestiune colectiva.
In fine ORDA - aceasta strutzo-camila autohtona ( ca totusi se ocupa de controale... ) s-a dovedit a fi un instrument politizat si supus in mod direct anumitor grupuri de lobby, fara sa reprezinte acea institutie independenta care sa apere nu numai drepturile titularilor dreptului de autor, ci si pe ale consumatorilor - si care sa duca in final la o promovare a dreptului de autor - intrebarile cu privire la independeta acestora aprind de mai multe ori in presa.
Poate ca domnii de la ziare ar trebui sa se gindeasca inainte de asta daca au lansat un sistem prin care se pot cumpara dreptul de reproducere a articolelor de pe site-ul lor si daca aceasta suma este publica.

2. Se mentioneaza foarte putin ca o publcatie de tip revista presei poate fi 100% legeta daca se inscrie in limitele prevazute de legea dreptului de autor romaneasca , sau sistemul de utilizare leala ( Fair Use ) din sistemul anglo-american.
In plus daca CRP a decis asupra acelor 500 de semne ( ceea ce poate fi mult dupa cum bine a precizat pe lista Augustin Varnav ) atunci s-ar putea ca aceasta sa fie o limita acceptata de catre membri CRP.
Dar nimic nu va putea impedica reproducerea unui articol atita vreme cit aceasta se incadreaza in limitele prevazute de legea dreptului de autor.

Mai vedem ce se mai intimpla :-)

Update 1 Decembrie
In schimb trebuie sa remarc un articol mult mai bine scris in Business Magazine :
"Deunazi, redactorul-sef al unui reputat cotidian central comenta rezultatele ultimului Studiu National de Audienta, care arata ca presa scrisa a pierdut 30.000 de cititori fata de livrarea precedenta. „Unde se duc oamenii astia? Renunta cu totul la presa? Se duc online?“, se intreba el. Inainte de a astepta o dezbatere pe acest subiect, tot el a scos la iveala un adevar ipotetic: „Daca se duc pe situri de tip revista presei, atunci business-ul nostru ajunge sa hraneasca business-ul altora, adica al celor care culeg materiale de ici-de colo, le imbraca intr-o forma si ti le livreaza de-a gata. Avand ca materie prima munca noastra, a publisherilor de presa scrisa. De ce nu scrie nimeni despre asta?“, se mai intreba el
....

Publisherii din Romania nu se pot opune acestui curent - experienta vestica arata o explozie a consumului de presa pe Internet.
......
Exista astfel de exemple de publishing in Romania? „In Romania, e lipsa de publisheri de presa online. Trebuie sa faceti situri de content“, este indemnul lui Calin Fusu, director general Neogen, adresat editorilor de presa (Neogen este o companie specializata in afaceri pe Internet). O parere similara o au si reprezentantii Kappa. „Consumul de presa online in Romania are de suferit din pricina calitatii si credibilitatii. Cat despre felul in care este prezentata informatia online, credem ca exista o mare lipsa de profesionalism in domeniu.“

Citeste intreg articolul : " Jumatatea plina a monitorului " in Business Magazine

Pentru cei care nu au aflat deja, pentru ca se pare ca stirea a trecuta aproape nepublicata in mass-media, va anunt ca Senatul a numit deja primul presedinte al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Astfel in conformitate cu Hotarirea numarul 20/22.09 2005 Senatul a numit-o în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pe doamna Basarabescu Georgeta.

Cei de la Senat mi-au indicat si Stenograma sedintei dar aceasta nu cuprinde nimic interesant, pentru ca noua presdinta nu a spus nimic in plen, in afara de juramint - desi legea cerea ca ea sa fie audiata :
" Potrivit art.7 alin.2 şi 3 din Legea nr.102 din 2005, Senatul hotărăşte, după audierea în plen, asupra numirii preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu votul majorităţii senatorilor."

Este interesant de-asemenea ca vice-presedintele nu a fost inca numit.
Despre doamna Basarabescu Georget nu am gasit nici o data pe Internet, ci doar ca a fost adjunct al Avocatului Poporului.

Sa-i uram mult succes , pentru ca nu are o misiune usoara.

In Romania exista legea semnaturii electronice in vigoare din 2001 (1) . Exista chiar si niste norme tehnice (2) care au rostul de a detalia aspectele punerii in aplicare. Mai exista si o Autoritate de Reglementare si Supraveghere (http://ars.mcti.ro/) a domeniului care la ora actuala este in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (www.mcti.ro) . Lista furnizorilor calificati poate fi gasita pe site-ul Autoritatii.

In momentul aparitiei legii si in sustinerea importantei unei asemenea activitati s-au spus o serie intreaga de vorbe mari cum va revolutiona aceasta lege modul in care vom incheia contracte sau participa la comertul electronic.
Haideti mai bine sa ne aruncam o privire mai atenta pe acest act normativ. Luam doar 2 articole pe care o sa le interpretam un pic mai jos :

“Art. 4 pct 2 inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
Art. 4 pct 3.semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;
Art. 6 Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.” (3)

Ce poate sa fie un inscris in forma electronica ? Conform definitiei legii data mai sus, eu inteleg ca ar putea fi : un e-mail, un document scris in .doc, .pdf sau orice alt format, o insemnare intr-un forum sau blog ori chiar un mesaj trimis prin Instant Messaging
Ce poate fi o semnatura electronica ? Conform definitiei legii data mai sus, eu inteleg ca ar putea fi : un nume intreg cu toate datele de contact, doar un prenume, niste initiale, o imagine sugestiva sau doar o porecla.

Hai sa luam una din aceasta suita de exemple practice – avem un e-mail la care atasam un prenume . :
„ Draga John,
Vreau sa iti cumpar 2 000 000 de afisari pe site-ul tau in perioada 10 –19 Februarie 2006. Pot sa-ti platesc 200 USD +TVA inainte ca aceasta campanie sa inceapa.
Bogdan „

John – imi raspunde :
„ Ok .Bogdan
Trimite bannerul.
John „

In aceste conditii avem un contract care, atit vreme cit ne recunoastem reciproc acele semnaturi banale ( Bogdan si John ) nu exista nici un fel de problema juridica intre noi. In relatiile comerciale normale, bazate pe principiul bunei credinte, sau in relatiile comerciale in care partenerii se cunosc de o buna bucata de vreme acest contract prin e-mail este suficient, iar el este legal incheiat (asa cum am precizat si mai sus) .
Unii amici imi zic – dar va fi acest contract valabil in instanta ? Eu raspund – de ce nu ? Invoc doar urmatoarele argumente in favoarea mea :
1. Contractul este legea partilor . ( Codul Civil art. 969 (4) ) Atita vreme cit eu si partenerul meu de afaceri am fost de acord sa facem o anumita activitate – contractul este doar un document care ne descrie drepturile si obligatiile si care consfinteste decizia noastra (5). Instanta nu are dreptul de pune intrebari daca l-am incheiat pe e-mail, prin fax sau scrijelit pe o bucata de lemn (6)
2. art 46 Cod Comercial - Art. 46. - Obligatiile comerciale si liberatiunile se probeazã:
- Cu acte autentice;
- Cu acte sub semnãturã privatã;
- Cu facturi acceptate;
- Prin corespondentã;
- Prin telegrame;
- Cu registrele pãrtilor;
- Cu martori, de câte ori autoritatea judecãtoreascã ar crede cã trebuie sã admitã proba testimonialã, si aceasta chiar în cazurile prevãzute de art. 1191 din Codul civil.
Ca atare contractul si implicit obligatiile ce deriva din ele pot fi dovedite prin corespondenta ( chiar si electronica) purtata intre partile contractante

Sigur intrebarea care se poate pune este ce se intimpla daca John nu mai recunoaste semnatura mea in instanta sau faptul ca acel e-mail a venit de la mine ? Atunci avem intr-adevar o problema. Am putea cere o expertiza tehnica de specialitate dar este greu de stabilit daca aceasta va putea spune ca - indubitabil - acel mesaj a venit de la John.
Pe de alta parte - putem intreba - ce sanse sunt ca John sa incerce sa imi traga teapa ( in acest mod ) ? Putem considera ca imi pot permite riscul acesta ? sau am suficienta incredere in el ca nu imi va face asa ceva ? Raspunsul la aceste intrebari depinde de situatia practica in cauza. Hai sa transpunem insa situatia asta in lumea bazata pe hirtie. In cite contracte vi s-a intimplat sa auziti ca o persoana s-a contestat semnatura aceea ? Cred ca sunt sub 0.1% si sunt cazuri in care reaua-credinta a unei parti este evidenta.
Dar se vedem totusi ce se poate face pentru a elimina si acest posibil neajuns :
a) Imi criptez mesajul cu un soft special - de ex. PGP. Pot sa si il semnez electronic cu acelasi program. Stabilesc cu partenerul meu de afaceri ca amindoi vom folosi PGP pentru a semna si cripta mesajele. Daca se ajunge in situatia in care unul dintre noi tagaduieste ca acel mesaj a venit de la el o posibila expertiza de specialitate ar putea dovedi contrariul. Chiar daca acel soft nu este in mod specific recunoscut de o autoritate romaneasca
b) Apelez la ceea ce legea romanesca a semnaturii electronice numeste “semnatura electronica extinsa “ . Adica merg la unul din furnizorii de certificate calificate ( ii gasiti la http://ars.mcti.ro/ ) si ne cumparam o certifcat de semnatura electronica extinsa. Folosind-o aceasta va avea aceeasi valoare ca si semnatura noastra pe hirtie ( si poate chiar si mai mult as zice eu - dar asta e alta poveste ) - in fata oricarei terte persoane, fiind practic imposibil de demonstrat in fata unei instante ca mesajul nu a venit de la mine.

Care ar putea fi concluzia acestui articol ?
In primul faptul ca se foloseste semnatura electronica ( cea simpla si nu cea extinsa ) pe scara larga in Romania. Uneori chiar produce si efecte juridice.
Al doilea lucru ca ar trebui sa avem in vedere semnatura electronica extinsa nu chiar pentru toate operatiunile pe care le facem, ci numai pentru cele a caror securitate este foarte importanta. Personal vad o utilizare pe scara larga mai degraba in domeniile bancar, B2B pentru tranzactii de mare valoare sau pentru tranzactii cu statul roman. (G2B sau B2G, vezi de ex e-licitatie.ro ). Sigur aici poate ne intrebam atunci cum se face ca nu poti sa intri pe e-licitatie.ro daca nu ai o “anume” semnatura electronica si nu doar “ o semnatura electronica extinsa” emisa de unul dintre furnizorii acreditati conform legii romane. Dar intrebari vor exista intotdeauna … :-) Iar posibilul raspuns ar depasi scopul acestui articol

Bogdan Manolea
www.legi-internet.ro

(1) Legea semnaturii electronice - 455 / 2001 poate fi citita la http://www.legi-internet.ro/lgsemel.htm
(2) Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica ce pot fi citite la http://www.legi-internet.ro/normesemel.htm
(3) Observati similitudinea cu articolul 1176 din Codul Civil - “ Art. 1176. Actul sub semnãturã privatã, recunoscut de acela cãrui se opune, sau privit, dupã lege, ca recunoscut, are acelasi efect ca actul autentic, între acei care l-au subscris si între cei care reprezintã drepturile lor.”
(4)Codul civil Art. 969. “Conventiile legal fãcute au putere de lege între pãrtile contractante.”
(5) Recomand, indiferent de valoarea contractului, sa fie intotdeauna scris un contract – pe hirtie sau electronic e mai putin important – dar cu oamenii , in practica, “mai uita “ .. un document scris este important.
(6) Exista o exceptie importanta – atunci cind legea cere o anumita formalitate la incheierea acelui contract judecatorul are dreptul sa se pronunte asupra acestui aspect. Ex. Contractele ce privesc transferul de proprietate cu privire la imobile TREBUIE incheiate in fata notarului, etc..

Articol publicat si pe Opinii Juridice

Pe scurt - asa cum am mai precizat si in alte ocazii - Romania a transpus legislatia comunitara - mai ramin probleme la implementare - uneori grave. Iata pe capitole importante principalele chestiuni :

A. Reglementari privind Societatea Informationala - pag 35

" As regards information-society regulations, the electronic commerce directive has been transposed, but further amendments are still needed to fully comply with the acquis. The building-up of the necessary administrative capacity for the implementation of the ecommerce rules and the implementation of information technology in the Romanian public administration need to continue."

B. Reglementari privind comunicatiile electronice - pag 60

"With regard to electronic communications and information technologies, continued
progress has been made with liberalising the telecommunications market and with
completing the alignment with the 2002 acquis, including implementing legislation.
The transitional measures which maintain obligations on operators having significant market power have been well implemented as regards interconnection in the fixed and mobile networks, carrier selection, local loop unbundling and the cost orientation of retail tariffs (tariff rebalancing). Measures on carrier pre-selection, number portability and minimum set of leased lines are being implemented. However, the current national numbering plan could raise obstacles to competition and should be addressed as a matter of priority. The universal service implementation mechanism has been poorly supported by operators, but is being reviewed to ensure compliance with the universal service law taking into consideration the economic context of the country.
The National Regulatory Authority for Communications (NRA) has been operational since September 2002. It is an independent entity with regard to structure, operations andfinancing, but is subordinated to the government. Spectrum management and regulation is entrusted to the Inspectorate General for Communications and Information Technology.
Since November 2004, the Inspectorate has run as an autonomous institution, under the subordination of the Romanian government. Both organisations, together with the
competition authority need to work in full and effective cooperation. In addition, since the state remains a large shareholder in several operators (Romtelecom, SNR, PostTelecom) effective structural separation of the regulatory function from activities associated with ownership or control needs to be fully secured. This means in particular that, beyond establishing a regulatory organisation as a separate legal entity, the security of tenure that NRA officers are given during their term of office should not be jeopardised by changes in government. Further legislative progress can be reported in transposing the postal services acquis as the legislation on licensing and authorisation of postal services has been implemented.
Conclusion
Romania is generally meeting the commitments and requirements arising from the accession negotiations in the area of telecommunications and information technologies. Attention should be devoted to the universal service implementation arrangements in accordance with the provisions of the universal service law, and to harmonisation with EU practices in the identification of relevant markets, including on public mobile networks. Finally, full independence of regulatory bodies needs to be enforced, taking full account of the separation of regulatory and operational functions required by the acquis, since the government represents the state as shareholder in several operating companies."

C. Protectia Datelor Personale

pag 36
Significant efforts are needed to ensure that the newly established Authority for Personal Data Processing becomes fully operational and is effectively implementing the data protection acquis.
pag 70
As regards data protection (see also under Chapter 3 – Freedom to provide services),
Romania signed in July 2005 an Additional Protocol dealing with supervisory authorities and transborder data flows to the 1981 Council of Europe Convention for the Protection of Individuals with regard to Automatic Processing of Personal Data. In May 2005 a law was adopted that created a new National Supervisory Authority for Personal Data Processing, which is an independent body separate from the Ombudsman’s Office. While a President was appointed in September 2005 it is a matter of concern that the Authority is not yet fully operational. Additional staff needs to be recruited, the Authority’s budget needs to be ensured and the implementation of data protection legislation needs to be considerably strengthened, particularly as regards citizens’ right to access the information that is held on them by data controllers. Romania needs to ensure that it will be prepared to implement the data protection acquis. The handover between the Ombudsman’s Office and the new Authority needs to be managed very carefully and the data protection activity of the Authority must exceed that of the Ombudsman’s Office currently.
....
.... and making the Authority for Personal Data Processing fully operational by increasing its staff, ensuring its budget and considerably strengthening the implementation of data protection legislation, without which there is a risk that Romania may not be ready to implement the acquis in this area.

D. Proprietate intelectuala si industriala - pagina 38

In the area of protection of intellectual and industrial property rights (IPR), the
Romanian legislation is generally in line with the acquis.
As regards copyright and related rights, further alignment has been taken place, in particular the provision which caps the share of royalties that can be collected from certain users (mainly cable operators and commercial users) has been repealed. However, some limited improvements are still needed. The directives on the artist’s resale right and on the enforcement of intellectual property rights should be fully implemented before accession.
Furthermore, the Romanian authorities should ensure that an effective system of collective rights management is in place and working. Enforcement of the copyright legislation remains a serious shortcoming which needs to be addressed as a matter of urgency.
In the area of industrial property rights, Romania has ratified the two 1996 Treaties of the World Intellectual Property Organisation and has acceded to the European Patent Convention.
Specific transitional rules will apply in relation to pharmaceutical products patents, involving the non-application of Community exhaustion to certain exports from Romania, as regards the granting of supplementary protection certificates for medicinal and plant protection products, and in relation to the extension of registered and pending Community trademarks and Community designs to the territory of Romania.
In terms of the enforcement of IPR, administrative structures are in place, but the overall enforcement capacity remains weak. Urgent measures to strengthen the administrative capacity and the enforcement of legislation are needed at all levels of the administration, including the judiciary and law enforcement agencies. In order to cope with the persistent high level of counterfeiting and piracy, full co-ordination and improved cooperation between all relevant Ministries, the General Prosecutor’s Office, the Copyright Office, the Patent Office and the relevant law enforcement agencies should be ensured. Staff recruitment should continue and training, in particular of judges, prosecutors, customs, police and border
control staff should be intensified. The Romanian authorities need to ensure a practical and effective implementation of the new IPR strategy and action plan, which was adopted in September 2005.
....
The enforcement of the protection of intellectual and industrial property rights remains an area of serious concern. While from the legislation point of view a limited number of legislative adjustments are still needed, enforcement of IPR continues to cause significant problems which have to be addressed as a matter of high priority. Urgent attention should be given to step up the fight against piracy and counterfeiting, to improve the cooperation between law enforcement agencies, the general prosecutor and the judiciary, to strengthen the border control capacity and to intensify staff training."

Vezi si intreg Raportul Comisiei Europene

Discutia finala pe marginea Legii drepturilor de autor va avea loc maine la Comisia Juridica din Senat. Dezbaterea are ca miza o multime de taxe in IT&C.

Ordonanta de urgenta nr. 123, care modifica Legea drepturilor de autor isi urmeaza, implacabil, cursul spre aprobare in Parlament. Dezbaterile se anunta furtunoase. Ministerul Culturii si organismele de gestiune colectiva (OGC) sustin ordonanta in forma aprobata de Guvern.

De cealalta parte, reprezentantii industriei IT&C si Ministerul Comunicatiilor cer modificarea OUG 123, pentru ca favorizeaza aparitia unor pretentii absurde ale OGC-urilor.

Saptamana trecuta au avut loc intalniri la nivel de secretari de stat intre Ministerul Culturii, Ministerul Comunicatiilor si Ministerul Integrarii. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, nu s-a ajuns la nici un rezultat. De asemenea, la Camera Deputatilor a avut loc o intalnire a partilor implicate, la invitatia Monei Musca – fostul ministru al Culturii.

PROCEDURA. Maine se va discuta la Senat OUG 123, care modifica Legea drepturilor de autor. Ar trebui sa aiba loc discutia finala in cadrul Comisiei Juridice a Senatului, care trebuie sa intocmeasca raportul inainte ca ordonanta sa ajunga in plen.

Miza o reprezinta procentele pe care companiile de cablu tv, importatorii si producatorii de echipamente IT trebuie sa le plateasca organismelor de gestiune colectiva (OGC), in contul drepturilor de autor.
....
ARMONIZARE
Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a reusit sa impuna o ordonanta de urgenta conform careia sa fie taxate "suporturile pe care se pot realiza inregistrari sonore sau audiovizuale" si "aparatele ce permit realizarea de copii". Asta inseamna hard discuri, memorii flash, camere foto digitale, telefoane mobile cu camera si multe altele.

Vezi intreg articolul la http://www.hotnews.ro/articol_34681-Taxa-in-IT-C-a-ajuns-la-Senat.htm

Intr-un stil tipic romaneasc s-a dat o noua ordonanta de urgenta care amina infiintarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru ca oamenii nu au fost in stare sa o creeze in timpul prevazut in actul normativ initial :-)
Asta in vreme ce oamenii care vroiau sa notifice au ramas cu ochii in ceata multa vreme nestiind unde sa mearga.

Asta da urgenta !

Vezi mai jos textul integral al actului :

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 131 din 22 septembrie 2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

Având în vedere:

întârzierea înregistrată în numirea de către Senatul României a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi, în consecinţă, faptul că această nouă instituţie nu a putut prelua activitatea de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor de la Avocatul Poporului, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,

rolul deosebit al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal de gardian al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special al dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, în legătură cu prelucrarea acestor date,

necesitatea ca Avocatul Poporului să îndeplinească în continuare atribuţiile de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea acestor date până la devenirea operaţională a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal/numirea unui preşedinte al acestei autorităţii,

urgenţa remedierii acestei stări de fapt,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articol unic

Termenul prevăzut la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 9 mai 2005, se prorogă până la data de 31 decembrie 2005.

-****-

De mult vreme ma interesa subiectul auto-reglemenatarii pe Internet. Inca cred ca este un subiect insuficient exploatat si discutat in Romania.

Impreuna cu citiva colegi am facut in cardul APTI (Asociatia pentru Tehnologie si Internet) un document de discutie pe aceasta tema care sa prezinte tema mai pe intelesul tuturor, o trecere in revista a bunelor practici din strainatate si din Romania, dar si citeva concluzii.
Documentul se axeaza pe un domeniu mai strict - cel al servciilor pe Internet.

Sunt curios de parerea oricarei persoane despre document si despre idee in general .

Documentul il puteti accesa direct aici. - PDF , 266 KB , sau de pe pagina www.apti.ro

S-a modificat iar legea dreptului de autor. De data aceasta prin ordonanta de urgenta - Nr.123 din 01/09/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 843 din 19/09/2005

Evident ca, promovarea acesteia prin o ordonanta de urgenta ni se pare inutila - atita vreme cit legea nu este modificata esential - decit in partile care convin organismelor de gestiune colectiva - sau era o nevoie urgenta de acest lucru. Dar grupurile de presiune probabil ca si-au spus din nou cuvintul, mai ales ca peste 75% din textul legii se refera numai la modificari convenabile lor.
Atita vreme insa cit sistemul ramine putred - pentru ca banii nu ajung practic la autori - vad prezenta modificare ca o noua acoperire cu texte de lege...

La o trecere sumara peste textul modificarilor remarcam doar 2 modificari :
1. Prima introducerea in definitia comunicarii publice si a comunicarii prin Internet sau prin calculator ( desi eu cred ca acest tip de comunicare era inclus si in definitia veche )
" De asemenea, se considera publica orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fara fir, prin punerea la dispozitie publicului, inclusiv prin Internet sau alte retele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului sa poata avea acces din orice loc sau în orice moment ales în mod individual."

2. Se da posibilitatea ORDA sa mai scoata ceva bani cu marcajele holografice:
" e) elibereaza contra cost marcaje holografice utilizabile în conditiile legii în domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, la valoarea pretului de achizitie la care se adauga un comision de administrare de 30%;"

In rest foarte multe modificari la nivelul organisemelor de gestiune si a infractiunilor si contraventiilor prevazute de lege

Textul modificarilor il puteti gasi mai jos .

Read more »