Hotărârea Guvernului nr.195/2010 privind aprobarea Strategiei naționale "e-România"
Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 276 din 28/04/2010
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Strategia națională "e-România", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 9 martie 2010.
Nr. 195.
ANEXÄ”š
STRATEGIA NAí…¢IONALÄ”š
e-România
2010-2013
www.romania.gov.ro
Cuprins
1. Introducere
2. Informații generale relevante
3. Priorități, politici și cadru juridic existente
4. Definirea problemei, scop și viziune
5. Principii generale
6. Direcții de acțiune - direcțiile legate de serviciile electronice (SE)
7. Obiective
8. Responsabilități
9. Indicatori
10. Cadru legal existent
11. Indicatori de performanță
12. Implicații asupra bugetului de stat
13. Proceduri de monitorizare și evaluare
14. Etape ulterioare
15. Instituții responsabile
1. Introducere
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) propune o strategie națională, însoțită de un plan de acțiune, care să conducă în cel mai scurt timp la orientarea întregului sector public spre societatea informațională, spre societatea bazată pe cunoaștere, principalul instrument de acțiune fiind sistemul de e-Guvernare.
Strategia va fi implementată în perioada 2010-2013, fiind avute în vedere 3 componente:
â–ª înțelegerea în sens larg a termenului "e-Guvernare", aici fiind cuprinse diversele tehnologii care ajută la creșterea calității serviciilor publice (nu se referă numai la internet, extinzându-și aria de acoperire și la interacțiunea telefonică a cetățeanului ori a firmei cu administrația, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin intermediul rețelelor TV etc.);
â–ª integrarea strategiei în conceptul mai larg de "România Digitală", aici intrând și elemente legate de creșterea gradului de participare, accesul permanent, creșterea încrederii cetățenilor în Guvern, contribuția la creșterea economică;
â–ª implementarea este privită ca fiind continuă, acoperind un interval mare de timp, adaptată permanent la noile tehnologii.
MCSI, în calitate de autoritate unică publică în organizarea și coordonarea la nivel național a implementării programelor și proiectelor de guvernare electronică și administrație electronică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu modificările și completările ulterioare, propune o viziune unitară pentru dezvoltarea unui sistem național coerent și integrat pentru serviciile publice on-line dedicate cetățenilor și mediului de afaceri.
Prin transformarea modului de organizare și abordare a MCSI, Executivul îi conferă acestuia un rol decisiv în orientarea României spre societatea bazată pe cunoaștere, în consolidarea societății informaționale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e-România, cu componenta sa strategică de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv repoziționează România și îi conferă un avantaj pentru creștere economică durabilă, imagine internațională pozitivă, convergență rapidă în spațiul european, incluziune, consolidarea unor domenii de înaltă competență.
Conceptul de "societate informațională" este unul foarte generos, care acoperă practic toate sectoarele Programului de guvernare. Scopul de bază este crearea unei societăți care să includă accesul tuturor cetățenilor la servicii publice furnizate sub formă electronică, prin creșterea capacității de utilizare a serviciilor societății informaționale, reformarea modelelor operaționale la nivelul administrațiilor publice și creșterea eficienței operaționale prin utilizarea adecvată a tehnologiilor informaționale și comunicaționale, respectiv creșterea competitivității la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC - tehnologiile informației și comunicații.
Setul de obiective și priorități naționale este bazat pe necesitățile actuale și realitățile societății românești, fiind în același timp în concordanță cu exigențele la nivel european, și este însoțit de mecanisme de finanțare și mecanisme de cooperare.
Pentru realizarea unui sistem național funcțional este deosebit de importantă implicarea tuturor factorilor decidenți de la nivelul administrației publice centrale și locale, a organizațiilor care aparțin mediului de afaceri, precum și a organismelor științifice și profesionale, astfel încât proiectele de servicii electronice și aplicațiile naționale pe care MCSI le propune să fie realizate într-un cadru bine definit, cu roluri specifice și responsabilități.
Atingerea obiectivelor propuse impune stabilirea direcțiilor strategice în concordanță cu asumarea fermă a unui cadru legal adecvat, identificarea componentelor de suport tehnic și operațional în conformitate cu tendințele și condițiile actuale.
Prioritare sunt serviciile de e-Guvernare cu impact maxim, existând o monitorizare permanentă a modului în care se derulează programele de implementare a serviciilor.
Perioada de implementare a Strategiei naționale "e-România" este legată direct de implementarea unui set de politici publice, cu finalizare în anul 2015.
Furnizarea serviciilor guvernamentale și administrative de calitate pentru cetățeni, operatori economici și utilizatori din administrația centrală sau locală, îmbunătățirea eficienței sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operațiunilor, creșterea consistentă a numărului de utilizatori reprezintă scopurile principale ale strategiei și programului de acțiuni, sistemul de e-Guvernare fiind pilonul principal al societății informaționale și unul dintre pilonii principali ai societății bazate pe cunoaștere.
2. Informații generale relevante
e-Guvernare
Cuvântul "e-Guvernare" se traduce literal prin "guvernare electronică". Cu toate acestea, termenul de "e-Guvernare" s-a impus la nivel mondial cu sensul de "administrație publică, prin intermediul tehnologiei electronice".
Semnificație
în general, guvernarea electronică reprezintă simplificarea modurilor de lucru prin aplicarea unor tehnologii ale informației și ale comunicațiilor în zonele de administrare a informațiilor, de comunicare și de tranzacții în cadrul și între instituțiile de stat, precum și între stat și cetățeni sau operatorii economici.
Domenii
e-Guvernarea se clasifică în următoarele domenii:
Informare: informațiile vor fi disponibile on-line, prin publicarea lor pe site-ul web al unei autorități publice.
Comunicare: capacitatea de a avea acces interactiv și de a face schimb de informații.
Tranzacție: realizarea efectivă de servicii, inclusiv semnarea de formulare de cerere și livrări electronice ale documentelor oficiale și notificărilor.
Disponibilitate
e-Guvernarea reprezintă un set de servicii electronice disponibile tuturor persoanelor aflate în țară și în străinătate. Este, de asemenea, un sinonim pentru un domeniu modern și inovator, care, prin calitate, încredere și rapiditate, joacă un rol central.
Administrațiile și autoritățile publice folosesc tehnologii precum internetul sau serviciile de telefonie mobilă pentru a intra în contact cu cetățenii și cu întreprinderile. De asemenea, aceste tehnologii sunt utilizate în vederea efectuării unor procese de lucru interne. e-Guvernarea are un impact asupra oricărui cetățean, oricărei întreprinderi sau autorități publice.
Tehnologie
Tehnologiile informației și comunicațiile (TIC) moderne dau posibilitatea autorităților publice de a oferi servicii "vechi", dar și să introducă unele servicii noi pe internet. Nu numai că aceste servicii pot fi personalizate pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și întreprinderilor, dar fac și viața mai ușoară. Multe dintre aceste servicii îi scapă pe cetățeni de efortul deplasării la sediile administrațiilor publice datorită faptului că formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetățenilor și întreprinderilor să comunice interactiv cu autoritățile publice.
Serviciul public
World Wide Web este, practic, deschis non-stop, ceea ce înseamnă că aplicațiile și formularele pot fi trimise în format electronic autorităților publice la orice oră din zi sau noapte. e-Guvernarea ajută, de asemenea, autoritățile să atingă noi niveluri: procedurile și formularele vechi sunt reevaluate, aduse la zi, dacă este necesar, sau chiar eliminate în întregime. Cu toate acestea, e-Guvernarea nu înseamnă eliminarea în întregime a birourilor tradiționale.
Deși tranzacțiile cu autoritățile publice pot fi efectuate pe internet, acest lucru nu este obligatoriu.
Toți cei care preferă contactul direct sau care nu sunt familiarizați cu internetul pot merge la sediile autorităților publice.
încredere și securitate
Cetățenii trebuie să aibă încredere în autoritatea publică electronică la fel de mult cum au în cea tradițională. Cetățeanul trebuie să poată verifica faptul că versiunile electronice ale documentelor oficiale pe care le primesc nu au fost modificate și au fost trimise de către autorități.
Pe de altă parte, și autoritățile publice trebuie să poată verifica dacă documentele primite de la cetățeni ajung în starea lor originală și dacă acestea sunt cu adevărat trimise de către o anumită persoană.
Transparența
Schimbările tehnice vor fi acceptate doar dacă ele vor fi acceptate de toți cei vizați, începând cu funcționarii din autoritățile publice și încheind cu cei din mediul de afaceri, și dacă aceste schimbări vor fi făcute într-un mod transparent.
Accesibilitatea
Serviciile autorităților publice trebuie să fie accesibile tuturor, fără discriminare. e-Guvernarea trebuie să fie la dispoziția tuturor categoriilor de populație. Separarea dintre cei care sunt familiarizați cu utilizarea noilor tehnologii și cei care întâmpină dificultăți nu trebuie să existe. Soluțiile oferite, precum și site-urile web trebuie să fie fără bariere și accesibile tuturor. Alte soluții, cum ar fi terminale web publice, ar trebui să ofere tuturor posibilitatea de a folosi e-Guvernarea.
Modul de folosire
Gama de servicii electronice oferite trebuie să fie structurată într-un mod ușor de înțeles, simplu și clar.
în vederea obținerii acceptării și aprobării din partea utilizatorilor, formularele și portalurile vor trebui să aibă un design consistent. Navigarea și meniurile trebuie să fie intuitive și logice, cu o structură familiară, astfel încât utilizatorii să poată găsi rapid ceea ce caută.
Securizarea datelor
Cetățenii acordă un grad ridicat de încredere administrației în ceea ce privește protecția datelor. Cetățenii pun un mare preț pe protejarea vieții lor private. Sectoarele specifice de identificare personală vor fi special concepute pentru a fi în conformitate cu standardele de protecție a datelor. Acestea conferă siguranța că numai persoanele autorizate din cadrul administrației au acces la datele cu caracter personal, prin e-Guvernare fiind protejate într-un mod specific toate datele care necesită protecție.
Cooperarea
e-Guvernarea funcționează cel mai bine atunci când toate nivelurile de guvernare lucrează împreună, de la autoritățile locale până la ministere. Aplicațiile și infrastructurile existente vor trebui să lucreze împreună pentru a se putea ajunge la nivelul dorit de eficiență. Numai prin intermediul cooperării e-Guvernarea va acționa eficient la nivel organizațional, financiar și administrativ.
Durabilitate
e-Guvernarea are o structură modulară, care permite integrarea imediată a noilor componente în sistem pentru a ține pasul cu cele mai recente tehnologii. Structura modulară oferă mai mult decât durabilitate - ea crește capacitatea țării de a concura pe piață și îi consolidează poziția de locație pentru afaceri.
Interoperabilitatea
Tipuri diferite de sisteme vor trebui să fie capabile să comunice unul cu celălalt. De aceea, soluțiile de e-Guvernare vor fi proiectate în conformitate cu standardele și interfețele deschise recunoscute la nivel internațional.
3. Priorități, politici și cadru juridic existente
MCSI are în vedere realizarea unui sistem național electronic dinamic și permanent actualizat care să eficientizeze raporturile dintre administrație și cetățean, să cuprindă informații cu privire la toate domeniile vieții economico-sociale și să includă, cel puțin la nivelul 1 de informare, toate instituțiile existente în România la nivel central, regional și local.
Interoperabilitatea sistemelor este unul dintre principalele obiective ale MCSI, aceasta permițând autorităților locale să dezvolte niveluri diferite de oraș sau județ digital, să implementeze servicii proprii la nivel de regiune de dezvoltare, județ sau oraș. e-Guvernarea la nivel local integrată în sistemul de e-Guvernare la nivel central și realizată în conformitate cu nevoile și cerințele specifice fiecărei autorități publice locale poate constitui una dintre direcțiile prioritare, luând în considerație nevoia de descentralizare.
Promovarea încrederii publice în serviciile și importanța societății informaționale, în paralel cu reformarea structurilor și modelelor operaționale, un exemplu în acest sens fiind introducerea modelului de oraș digital sau județ digital, prin identificarea, auditarea și dezvoltarea serviciilor publice, coroborate cu translatarea și transbordarea acestora în format digital, și promovarea acestei practici la nivelul autorităților publice locale și al mediului de afaceri.
MCSI are ca priorități:
1. dezvoltare socială și economică prin utilizarea TIC în sistemul e-Guvernare;
2. furnizarea efectivă a serviciilor publice de calitate, accesibile și acceptabile financiar;
3. capacitatea crescută a Guvernului de luare a deciziilor în procesul participativ și consultativ;
4. abordarea responsabilă, eficientă, împreună cu reducerea costurilor, ca instrument de reușită al celor implicați;
5. transparența în implementarea, designul, întreținerea și revizuirea politicilor;
6. crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână;
7. reconstrucția încrederii cetățeanului în Guvern;
8. accelerarea creșterii economice;
9. crearea unei forme de guvernare mult mai participative;
10. promovarea soluțiilor de învățământ la distanță.
O atenție deosebită va fi acordată:
1. modernizării administrației publice;
2. adoptării pe scară largă a tehnologiei informației în mediul de afaceri, în relația cu cetățenii și cu administrația publică;
3. creșterii competitivității sectorului TIC, îmbunătățirii domeniului cercetării-dezvoltării-inovării;
4. însușirii tuturor obiectivelor și acțiunilor necesare implementării directivelor europene sau altor directive care implică servicii publice furnizate electronic.
Se vor asigura servicii mai bune prin:
1. furnizarea tuturor serviciilor electronice prioritare, la un nivel ridicat de calitate, interoperabilitatea fiind imperativă;
2. furnizarea serviciilor într-un mod unitar și prietenos, la cel mai înalt nivel de siguranță și încredere;
3. disponibilitatea serviciilor către toți, permanent, accesul fiind posibil de pe întreg teritoriul sau din afara sa;
4. atingerea unui grad de adopție la nivelul mediu european în raport cu numărul de utilizatori;
5. atingerea unui grad de satisfacție la nivelul mediei europene pentru toate serviciile furnizate electronic;
6. accesarea informațiilor și serviciilor printr-un punct central de acces, integrat.
Se va asigura creșterea eficienței interne a Guvernului prin:
1. realizarea întregii comunicații intraguvernamentale prin mijloace electronice, cu respectarea cerințelor specifice de siguranță și securitate;
2. reducerea gradului de suprapunere în legătură cu informațiile utilizate în sistemul guvernamental, organizarea guvernamentală fiind orientată dinspre ierarhii spre protocoale de colaborare;
3. reducerea considerabilă a utilizării documentelor în format fizic și înlocuirea treptată a mecanismelor clasice de comunicare pe hârtie (poștă, curier) cu mecanisme electronice echivalente sau mai performante din punctul de vedere al cerințelor de disponibilitate, timp de răspuns și de securitate a informațiilor;
4. utilizarea integrală a sistemului de achiziții publice electronice.
Se va asigura o contribuție importantă la prosperitatea țării prin:
1. răspândirea informației, cunoașterii și utilizării e-serviciilor;
2. creșterea competitivității și productivității în sectorul privat, în sectorul de afaceri, în sectorul public, prin creșterea nivelului de dezvoltare pentru sectorul de servicii și prin creșterea specializării.
4. Definirea problemei, scop și viziune
Până la sfârșitul anului 2013, cetățenii, operatorii economici și administrația centrală și locală vor beneficia în permanență de un set definit de servicii e-Guvernare, puse în practică în conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate și de siguranță, în conformitate cu finanțarea asigurată, fiind imprimat un ritm adecvat de creștere a numărului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora.
Calitatea serviciilor se referă în primul rând la utilizator; timpul necesar furnizării serviciului, diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat, ușurința cu care serviciul respectiv este identificat, încrederea în utilizarea serviciului electronic reprezintă indicatorii principali de evaluare.
Până la sfârșitul anului 2010 va fi finalizată implementarea întregului grup de servicii de bază care fac parte din Strategia națională e-România, simultan fiind construit cadrul de dezvoltare sustenabilă a programului.
MCSI propune un nou concept de guvernare electronică - e-România, bazat pe o viziune unitară de creare a unui sistem național coerent și integrat pentru servicii publice on-line dedicate cetățenilor, mediului de afaceri și administrației centrale și locale.
Fiecare cetățean, indiferent dacă trăiește în România sau peste granițe, fiecare firmă sau fiecare utilizator guvernamental va avea posibilitatea de a se informa, de a accesa serviciile publice sau de a soluționa on-line orice problemă administrativă, în cea mai rapidă și favorabilă modalitate.
Serviciile electronice către cetățeni și operatori economici vor fi organizate avându-se în vedere, în primul rând, utilizatorul. în toate cazurile, reproiectarea proceselor care stau la baza serviciilor de e-Guvernare va fi obligatorie, înainte de automatizarea lor.
Simultan, legislația care acoperă domeniul e-Guvernării va fi armonizată astfel încât să permită servicii de calitate, fiind urmărită o politică națională de creștere a calității infrastructurii de comunicații.
Viziunea legată de sistemul de e-Guvernare este aliniată cu strategia de dezvoltare a României, luându-se în considerare analizele făcute în Cadrul național strategic de referință sau în programele operaționale.
5. Principii generale
Furnizarea serviciului e-România, cu componenta sa fundamentală de e-Guvernare, se bazează pe 4 principii care și-au demonstrat valabilitatea:
- Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regândirea modului în care diverși agenți guvernamentali cooperează în furnizarea unui serviciu.
- Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni și descrierea explicită a componentelor: e-serviciu, aplicație, infrastructură, componentă organizațională (considerată ca fiind cea mai importantă); o atenție deosebită va fi acordată calității conținuturilor, respectării drepturilor de autor și de proprietate intelectuală.
- Organizare. Programul va fi coordonat de primul-ministru, MCSI acționând ca facilitator, mediator, furnizor de expertiză, finanțator. în același timp, în cooperare cu toți cei implicați, agenți guvernamentali sau administrații locale, MCSI va propune și implementa toate procesele care necesită schimbări (pentru utilizatori, funcționari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atenționare sau elemente de training. Atunci când este cazul, se vor face analize de impact, în conformitate cu practicile comunitare europene.
Ori de câte ori va fi posibil vor fi încurajate și susținute programele de furnizare a serviciilor electronice care au timp scurt de implementare, permit vizarea unui număr mare de utilizatori (fiind foarte simplu de utilizat și accesat), au grad mare de independență față de nivelul de informatizare al diferitelor instituții publice.
începând din a doua jumătate a anului 2010, se va trece la prezentarea bilingvă a conținuturilor, a doua limbă fiind limba engleză, urmând ca din 2011 să fie prezentă și prezentarea în limba franceză.
- Finanțare. Se vor utiliza diverse forme de finanțare: finanțarea directă, cofinanțarea, prin implicarea mai multor ministere sau ministere și organisme ale administrației locale, parteneriate public-private, finanțări europene sau ale Băncii Mondiale, abordarea surselor deschise și/sau libere, finanțările private. Vor fi căutate toate formele europene de finanțare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare sau pe direcții particulare.
Suplimentar, vor fi avute în vedere aspecte care s-au dovedit importante în legătură cu serviciile electronice, necesitând o atenție deosebită:
1. Orientarea pe valoarea adăugată a serviciilor de guvernare electronică (centrarea pe nevoile cetățeanului/mediului de afaceri) - orice serviciu furnizat de administrația publică trebuie să satisfacă o nevoie a utilizatorilor săi, persoane fizice sau juridice.
2. Asigurarea accesului centralizat și al furnizorului unic - sistemele de guvernare electronică vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul întregii administrații publice și vor fi dezvoltate și implementate de către instituțiile publice conform competențelor și obligațiilor legale ale fiecăreia.
3. Accesibilitatea și transparența - informațiile, procesele și serviciile electronice furnizate de către administrația publică trebuie să fie transparente și accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, într-o formă inteligibilă pentru aceștia, atât prin mijloace tradiționale, cât și prin mijloace electronice.
4. Corectitudinea și autenticitatea informațiilor - corectitudinea și autenticitatea informațiilor oferite prin intermediul sistemelor de guvernare electronică sunt garantate de către instituția publică care generează și gestionează acele informații, conform atribuțiilor sale legale.
5. Reutilizare și eficiență - implementarea și dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică trebuie să se realizeze într-un mod coordonat și integrat, promovând reutilizarea soluțiilor/sistemelor de guvernare electronică și a informațiilor/datelor la nivelul administrației publice în scopul evitării dublei finanțări a proiectelor cu obiective similare în instituții publice diferite și eliminării redundanței informațiilor solicitate cetățenilor/mediului de afaceri.
6. Securitatea și confidențialitatea - sistemele de guvernare electronică trebuie să respecte și să protejeze identitatea electronică a persoanelor, să respecte dreptul persoanelor la confidențialitatea datelor personale și fiscale și să asigure securitatea privind accesarea, ștergerea sau modificarea în mod autorizat.
7. Standardizarea și interoperabilitatea - sistemele de guvernare electronică vor utiliza tehnologii, standarde și arhitecturi deschise, scalabile și flexibile, în vederea asigurării interoperabilității între aplicațiile de guvernare electronică atât la nivel național, cât și la nivel european.
6. Direcții de acțiune - direcțiile legate de serviciile electronice (SE)
D 1. Creșterea capacității Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispoziție prin societatea informațională:
1. facilitarea obținerii de date, informații și rapoarte în timp real;
2. aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societății informaționale pentru a crea o imagine de ansamblu și a oferi o ierarhizare a domeniilor prioritare de intervenție;
3. aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice societății informaționale (e-Guvernare, e-Participare, e-Sănătate, e-Educație etc.) pentru a crea o radiografiere obiectivă privind performanțele înregistrate pe fiecare sector și direcție de acțiune corespunzătoare;
4. fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare, prin utilizarea și prelucrarea de date, informații și documente actualizate.
D 2. Eficientizarea relațiilor cu instituțiile publice:
5. creșterea accesului la SE;
6. întărirea încrederii în SE;
7. garantarea protejării datelor personale;
8. creșterea performanței administrației prin intermediul SE;
9. adaptarea organizării statului la economia bazată pe SE, sprijinirea proceselor de descentralizare.
D 3. Suportul societății informaționale:
10. infrastructura și serviciile suport pentru societatea informațională;
11. difuzarea conținuturilor publice și patrimoniale;
12. creșterea utilizării SE în sistemul educațional;
13. adaptarea formării la necesitățile economiei SE;
14. facilitarea accesului la justiție prin intermediul SE;
15. evaluarea introducerii elementelor tele(muncă, medicină, learning, training);
16. valorificarea potențialului turistic prin intermediul SE;
17. valorificarea potențialului cultural, cu accent pe spațiul francofon, prin intermediul SE;
18. dezvoltarea comerțului bazat pe SE;
19. creșterea calității actelor medicale și a stării de sănătate prin intermediul SE.
D 4. Contextul internațional:
20. creșterea eficienței luptei contra tuturor formelor de criminalitate informatică;
21. reevaluarea statutului gazdei pentru date;
22. creșterea competitivității și dezvoltării operatorilor economici prin intermediul SE, contribuția la întreținerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii;
23. reevaluarea modelelor de creștere durabilă prin intermediul SE;
24. implicarea directă a cercetării-dezvoltării-inovării în introducerea SE;
25. creșterea eficienței investițiilor în SE;
26. pregătirea guvernării europene și internaționale bazate pe SE (ambele înțelese în sensul participării României la pregătirea directivelor care au legătură cu societatea informațională, creșterea capacității de implementare a directivelor în vigoare, participarea la procesele care influențează, prin diverse organisme mondiale, societatea informațională).
7. Obiective
Formulăm 3 grupuri de obiective, fiecare grup fiind caracteristic pentru unul dintre aspectele fundamentale ale serviciilor de e-Guvernare.
Primul grup vizează capacitatea instituțiilor publice de a valorifica potențialul serviciilor electronice. Stabilirea acestor obiective se bazează pe analize de tip SWOT și pe date privind nivelul de pregătire pentru implementarea serviciilor electronice.
Al doilea grup de obiective derivă din recomandări europene sau din prevederi ale legislației proprii, fiind legate de furnizarea prioritară a unor servicii sau de calitatea acestora.
Al treilea grup de obiective este legat de caracteristicile proprii serviciului e-Romania.
a) Grupul 1 de obiective, legat de instituțiile publice
Următoarele obiective sunt relevante pentru realizarea și furnizarea serviciilor de guvernare electronică:
1. dezvoltarea infrastructurii informaționale și a conținutului digital necesar implementării guvernării electronice la nivel național și coordonarea proiectelor de e-Guvernare naționale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau regionale;
2. îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice electronice, pe baza simplificării procedurilor administrative și transpunerii acestora în format electronic [aici intrând abordarea unitară a semnăturii digitale, PKI (Public Key Infrastructure - infrastructura de chei publice), modele adecvate de documente electronice, servicii care să asigure integritatea și nonrepudierea documentelor electronice];
3. creșterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securității echipamentelor tehnice și a produselor-program, protecția datelor personale, precum și respectarea dreptului la viața privată;
4. colaborarea în cadrul administrației publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile și relevante, prin intermediul unui punct central de acces;
5. dezvoltarea interoperabilității sistemelor naționale de guvernare electronică; promovarea interoperabilității la nivel local;
6. realizarea registrelor electronice naționale;
7. creșterea rolului mijloacelor specifice societății informaționale în actul de guvernare;
8. creșterea performanței angajaților din administrația publică în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor;
9. auditarea și certificarea calității și performanței generale a tuturor serviciilor de guvernare electronică; recunoașterea pe plan național a unui nivel înalt de calitate a serviciilor.
Acțiuni necesare în atingerea obiectivelor propuse în prezenta strategie:
Obiectiv 1: Dezvoltarea infrastructurii informaționale și a conținutului digital necesar implementării guvernării electronice la nivel național și coordonarea proiectelor de e-Guvernare naționale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau regionale:
a) inventarierea serviciilor publice electronice existente/în stadiu de proiect la nivel local și central, în vederea interconectării acestora cu Sistemul Electronic Național;
b) evaluarea serviciilor publice electronice existente în vederea stabilirii nivelului de dezvoltare;
c) fixarea și atingerea de obiective legate de creșterea gradului de dezvoltare a serviciilor publice electronice, creșterea gradului de utilizare a serviciului și a elementelor de calitate a serviciului;
d) publicarea informațiilor privind serviciile publice electronice pe www.e-guvernare.ro de către instituțiile administrației publice responsabile, conform modelului disponibil la adresa web: www.e-guvernare.ro (accesul la serviciile furnizate prin adresele www.e-guvernare.ro este păstrat, fiind adăugată și posibilitatea accesului prin portalul www.romania.gov.ro);
e) proiectarea și implementarea de sisteme informatice pentru asigurarea serviciilor publice de bază în format electronic pentru cetățeni și mediul de afaceri, definite conform legislației în vigoare;
f) creșterea disponibilității serviciilor electronice de bază, prin asigurarea continuității serviciilor de guvernare electronică în caz de dezastru;
g) participarea activă în proiecte și inițiative europene TIC de cercetare și dezvoltare în domeniul e-Guvernare.
Obiectiv 2: îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice electronice, pe baza simplificării procedurilor administrative și transpunerii acestora în format electronic:
Acțiunea 1. Consolidarea capacității administrative în ceea ce privește managementul calității, promptitudinea și evaluarea periodică a serviciilor electronice:
a) dezvoltarea și implementarea de metode și instrumente pentru măsurarea barierelor administrative întâmpinate de beneficiarii serviciilor publice;
b) dezvoltarea, testarea și implementarea unor standarde de cost și calitate a serviciilor publice electronice;
c) efectuarea de sondaje on-line pentru evaluarea calității serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice;
d) Sistemul Electronic Național va asigura mijloace de generare automată sau la cerere de rapoarte și statistici în timp real;
e) la dezvoltarea și implementarea serviciilor publice electronice instituțiile publice vor avea în vedere asigurarea mijloacelor de generare automată sau la cerere de rapoarte și statistici în timp real;
f) identificarea și implementarea în etape a soluțiilor de îmbunătățire a calității serviciilor publice electronice;
Acțiunea 2. Ușurarea accesului cetățenilor și mediului de afaceri la serviciile publice disponibile prin mijloace electronice:
a) dezvoltarea funcționalităților punctului central de acces electronic pentru furnizarea serviciilor și informațiilor publice prin mijloace electronice;
b) dezvoltarea centrelor publice de acces la servicii publice prin mijloace electronice;
c) dezvoltarea programelor naționale de facilitare a achiziționării resurselor TIC necesare accesării serviciilor publice electronice;
d) dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel național pentru utilizatorii sistemelor de guvernare electronică furnizate de administrația publică centrală;
e) elaborarea și adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare electronică pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informația publică și la serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu dizabilități;
Acțiunea 3. Utilizarea pe scară largă a achizițiilor publice prin mijloace electronice și a plăților electronice în administrația publică:
a) extinderea funcționalităților sistemului de achiziții publice prin mijloace electronice;
b) extinderea gradului de utilizare a sistemului de achiziții publice prin mijloace electronice;
c) extinderea mecanismelor de achitare a impozitelor, tarifelor, taxelor și amenzilor prin mijloace electronice, atât în administrația centrală, cât și locală;
d) promovarea utilizării sistemelor de plăți electronice în relația cu administrația publică.
Obiectivul 3: Creșterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securității sistemelor informaționale, protecția datelor personale, precum și respectarea dreptului la viața privată:
a) elaborarea, îmbunătățirea și implementarea standardelor și regulamentelor de securitate și monitorizare a serviciilor în domeniul TIC în general și în sistemele de furnizare a serviciilor de guvernare electronică, în particular;
b) auditarea, din punctul de vedere al securității a fiecărui proiect sau sistem de furnizare a serviciilor publice electronice ce necesită aprobarea Consiliului pentru promovarea societății informaționale în România;
c) promovarea utilizării semnăturii digitale în activitatea autorităților administrației publice.
Obiectiv 4: Colaborarea în cadrul administrației publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile și relevante, prin intermediul unui punct central de acces:
- constituirea unui grup de lucru compus din factorii de decizie din domeniul TIC la nivelul administrației publice, în vederea coordonării și dezvoltării acțiunilor de reformă administrativă electronică.
Obiectiv 5: Dezvoltarea interoperabilității sistemelor naționale de guvernare electronică; promovarea interoperabilității la nivel local:
a) elaborarea și implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date și informații interinstituțional, indiferent de competența administrativă;
b) elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandărilor sau cazurilor de bună practică specifice, din cadrul Uniunii Europene;
c) promovarea interoperabilității între instituțiile administrației publice, centrale și locale.
(Interoperabilitatea este tratată pe larg în secțiunea corespunzătoare serviciilor-suport.)
Obiectiv 6: Realizarea registrelor electronice naționale:
a) realizarea și adoptarea cadrului legal ce va reglementa registrele electronice naționale;
b) realizarea, în cadrul fiecărei instituții publice relevante, a registrelor electronice naționale proprii, specifice furnizării serviciilor publice electronice și asigurarea accesului securizat la acestea;
c) realizarea de protocoale între instituțiile publice responsabile, cu privire la asigurarea accesului în condiții de securitate proporționale cu gradul de confidențialitate a datelor;
d) asigurarea interoperabilității cu Sistemul Electronic Național, în condițiile de securitate definite.
Obiectiv 7: Creșterea rolului mijloacelor specifice societății informaționale în actul de guvernare:
a) dezvoltarea rolului și funcționalităților Sistemului Electronic Național ca și centru electronic pentru managementul cunoașterii în administrația publică română;
b) promovarea utilizării mijloacelor de integrare și analiză a datelor prin intermediul Sistemului Electronic Național;
c) furnizarea în mod automat, către factori de decizie autorizați, de analize și rapoarte consolidate, realizate prin mijloace electronice, pe baza informațiilor relevante și corecte accesibile sau furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Național.
Obiectiv 8: Creșterea performanței angajaților din administrația publică în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor:
a) organizarea de sesiuni de training în domeniul dezvoltării performanțelor serviciilor publice pentru funcționarii publici de conducere;
b) focalizarea programelor de pregătire continuă anuale pentru funcționarii publici pe programe de instruire în domeniul TIC.
c) implementarea și utilizarea imediată a programului "e-Academie pentru funcționarii publici", cofinanțat prin fonduri europene nerambursabile, pentru pregătirea funcționarilor publici în vederea utilizării adecvate a tuturor componentelor legate de e-Guvernare.
Obiectiv 9: Auditarea și certificarea calității și performanței generale a tuturor serviciilor de guvernare electronică; recunoașterea pe plan național a unui nivel înalt de calitate a serviciilor:
a) desemnarea MCSI ca evaluator al performanței generale a serviciilor publice electronice și deținător al mărcii standardizate e-Gov, ce va asigura o recunoaștere a nivelului general de performanță și maturitate al serviciilor;
b) auditarea, cu ajutorul organizațiilor de specialitate, a tuturor serviciilor de guvernare electronică, din punctul de vedere al respectării principiilor și obiectivelor enunțate în prezenta strategie;
c) certificarea, de către MCSI, a tuturor serviciilor de guvernare electronică cu marca de încredere e-Gov, în funcție de rezultatul auditării din punctul de vedere al criteriilor relevante.
b) Grupul 2 de obiective, legat de recomandări europene sau de prevederi legislative proprii României
Va fi urmărită, în primul rând, furnizarea sau consolidarea celor 20 de servicii monitorizate la nivel european (12 pentru cetățeni, 8 pentru operatori economici), prin creșterea calității furnizării acestora, creșterea numărului de utilizatori, creșterea gradului de acoperire pentru diferite categorii și a nivelului de dezvoltare (4, respectiv 5):
1. impozitul pe venit;
2. căutarea unui loc de muncă;
3. beneficiile asistenței sociale;
4. documentele personale;
5. înmatricularea auto;
6. autorizațiile de construcție;
7. declarația la poliție;
8. librăria publică;
9. certificatele personale;
10. înscrierea în universități;
11. anunțul schimbării de domiciliu;
12. servicii de sănătate;
13. contribuțiile sociale;
14. impozitul pe profit;
15. TVA-ul;
16. înregistrarea operatorilor economici noi;
17. date statistice;
18. declarațiile vamale;
19. autorizațiile de mediu;
20. achizițiile publice.
Niveluri de dezvoltare (sofisticare)
- Etapa 0 - Furnizorul de servicii sau autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului nu are/nu au un site web accesibil publicului sau furnizorul de servicii nu se califică pentru niciunul dintre criteriile etapelor de la nivelul 1 la 4.
- Etapa 1 - Informațiile necesare pentru executarea serviciului sunt disponibile pe un site accesibil publicului și gestionate de către furnizorul de servicii sau de către autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului.
- Etapa 2 - Furnizorul de servicii sau autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a obține formularul imprimabil pe hârtie, descărcându-l de pe un site web pentru efectuarea serviciului într-un mod neelectronic.
- Etapa 3 - Furnizorul de servicii sau autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a completa formulare în mod electronic pentru efectuarea serviciului.
- Etapa 4 - Furnizorul de servicii sau autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului oferă posibilitatea de a efectua serviciul, prin intermediul site-ului propriu. Nicio altă procedură formală nu este necesară pe suport hârtie.
- Etapa 5 - Furnizorul de servicii sau autoritățile administrative care poartă responsabilitatea serviciului completează în mod automat toate formularele, datele necesare existând într-o bază de date.
Obiectiv 1. înființarea unui operator economic, comunicarea modificărilor
Un portal central de internet asigură informațiile necesare în toate etapele dezvoltării unei afaceri. Prin formulare interactive, oamenii de afaceri pot introduce și semna digital toate informațiile necesare. Autoritățile relevante (registrul comerțului, administrația financiară etc.) sunt informate automat și sunt integrate în tot procesul.
Obiectiv 2. a) Transmiterea statelor de salarizare din contabilitatea operatorilor economici către autoritatea corespunzătoare și către operatorii economici de asigurări (de exemplu, fondurile de compensare, asigurări sociale, administrațiile financiare, direcțiile de statistică)
Operatorii economici sunt obligați să își transmită statele de salarizare către diferite autorități în mod regulat. Serviciul asigură procesarea imediată a tuturor informațiilor necesare.
b) Depunerea declarațiilor de TVA
Operatorii economici care sunt plătitori de TVA au opțiunea de a transmite electronic declarațiile periodice de TVA. Procedura este prietenoasă din punctul de vedere al utilizatorului și este mai simplă decât metoda tradițională de completare a hârtiilor.
c) Declarația fiscală pe venit/Declarația fiscală individuală
Plătitorii de taxe primesc ajutor în completarea formularelor electronice de taxe. Autoritățile au o calitate mai bună a informațiilor și cresc productivitatea prin reducerea timpilor de procesare.
Obiectiv 3. Vămuirea mărfurilor (import, export, tranzit)
Formalitățile vamale pot fi derulate eficient și simplu în cadrul unui portal, ținându-se seama inclusiv de cadrul legislativ internațional.
Obiectiv 4. Procesarea licitațiilor publice (inclusiv depunerea, evaluarea)
Prin intermediul platformei bazate pe internet, licitațiile publice sunt derulate într-o manieră simplă, sigură și eficientă. înregistrarea electronică a pașilor individuali se reflectă în forma transparentă a documentației, în clarificarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea unor cerințe. Sunt implementate inclusiv componentele care asigură informații comerciale despre operatorii economici implicați, date statistice, pregătirea unor oferte.
Obiectiv 5. Cererea pentru eliberarea autorizației de construire/desființare
Solicitantul cere avizul electronic autorității competente. îl va primi, de asemenea, electronic. Procesul de aprobare poate fi urmărit de solicitant, reducându-se enorm efortul și costurile.
Obiectiv 6. Solicitarea și obținerea unor extrase certificate din registrul de stare civilă, copii după documente publice importante și decizii de procedură, în cadrul ghișeului unic.
Aceste documente pot fi comandate electronic, într-o manieră uniformă, semnate electronic de instituția autorizată, folosindu-se un formular electronic. Acest lucru oferă un mare potențial de raționalizare (în cadrul administrației), accelerând și simplificând procesul de comandă pentru solicitant. Pot fi solicitate: extras din registrul comerțului, extras de cartea funciară, extras de la biroul de credite, extras din registrul stării civile (certificat de căsătorie, de naștere), extras de cazier judiciar, copii certificate după documente publice în legătură cu înființarea unei societăți comerciale, tranzacții imobiliare și ipotecare, originale și copii autentificate ale hotărârilor de procedură penală, originale și copii autentificate ale deciziilor hotărârilor de procedură civilă, inclusiv executare silită și faliment.
Obiectiv 7. Schimbarea adresei, notificarea schimbărilor
Cetățenii și operatorii economici pot notifica administrațiile despre schimbarea de adresă, prezența fizică fiind limitată numai la operațiunile care necesită imperativ acest lucru. Autoritățile se vor asigura că toate birourile administrative actualizează această schimbare de adresă.
Obiectiv 8. Votul electronic
Va fi introdusă, pe lângă metodele tradiționale de vot, și posibilitatea de a vota electronic. Ca un prim pas, va fi introdusă posibilitatea de a vota electronic pentru cetățenii din afara țării.
Obiectiv 9. Acces simplu și în rețea la geodate, geoservicii și aplicații de tip hartă interactivă prin intermediul unui geoportal național
Geoportalurile oferă unei game largi de grupuri acces, via internet, la geoservicii și la aplicații interactive de hărți. Informația Geo poate fi obținută on-line prin serviciile de distribuție. Aplicațiile interactive simple de hărți pot fi oferite on-line ca sisteme de informare a cetățeanului (de exemplu, inventare, hărți de pericole, hărți de inundații, nivelele de apă, planificare spațială, chestionare oficiale).
Obiectiv 10. Depunerea datelor către oficiile de statistică
Creșterea automatizării colectării de date va reduce substanțial cantitatea de muncă pentru depunătorii de informații și pentru autorități. Portalul e-Romania va permite, pe baza unui modul adecvat, culegerea automatizată a tuturor datelor legate de serviciile electronice, permițând statistici în timp real.
Obiectiv 11. înregistrarea/radierea unui autovehicul (solicitarea numerelor de înmatriculare și a permisului de conducere)
înregistrările sau radierile vehiculelor sunt servicii des utilizate de către persoanele fizice și juridice. Prin procesarea electronică se reduc timpul și cantitatea de muncă, dar și costurile și calitatea datelor existente.
Obiectiv 12. Cererea și plata autorizațiilor de parcare
Cererile și plățile autorizațiilor de parcare sunt servicii des utilizat de către persoane fizice și juridice. Prin procesarea electronică se reduc timpul și cantitatea de muncă, crescând flexibilitatea.
Obiectiv 13. Acces la informații legislative
Informațiile legislative sunt armonizate, structurate și puse la dispoziție electronic, gratis, de către autorități. Sunt vizate aici și informațiile legate de legislația locală, hotărâri locale etc.
Obiectiv 14. Permise de muncă
Operatorii economici pot solicita electronic permise pentru muncă. Atât solicitarea, cât și eliberarea respectivelor permise sunt realizate prin acest serviciu electronic.
Obiectiv 15. Baza juridică
Sunt necesare componente legislative pentru implementarea proiectelor de e-Guvernare, pregătirea acestor componente fiind inclusă în planurile de acțiune.
Obiectiv 16. Arhitectura e-Guvernare - e-România
Planificarea e-Guvernării facilitează reutilizarea soluțiilor, răspândirea bunelor practici, evitarea unor greșeli, scăderea substanțială a costurilor. în plus, serviciile care sunt funcționale sunt integrate în Sistemul Electronic Național.
Obiectiv 17. Standardizarea datelor personale
Standardizarea structurii, semnificației și semanticii datelor cu caracter personal creează premisele transmisiei lor electronice fără intervenție manuală.
Obiectiv 18. Standardizarea operatorilor economici și a statelor de plată
Standardizarea structurii, semnificației și semanticii datelor operatorilor economici și staturilor de plată sub formă de ghiduri creează premisele transmisiei lor electronice fără intervenție manuală.
Obiectiv 19. Armonizarea registrelor
Administrația publică, la orice nivel, poate folosi registrele armonizate în contextul lor legal pentru a simplifica munca administrativă, în special respectând procesele administrative interautoritate. Este necesară o componentă legislativă adecvată pentru definirea, utilizarea și actualizarea registrelor.
Obiectiv 20. Standarde pentru transmiterea electronică de date și documente la nivel național
Aceste standarde constituie baza pentru interoperabilitate în e-Guvernare. Acesta definește utilizarea profesională, structura informațiilor și setul de bază al obiectelor și informațiilor pentru schimbul de informații în format XML.
Cerințe preliminare: Infrastructură și servicii
Obiectiv 21. Serviciul pentru identificarea și managementul accesului
Serviciile de identificare alocă identificatori concreți, transmisibili electronic către partenerii implicați în tranzacțiile e-Guvernării. Cu ajutorul acestor identificatori, partenerii pot recunoaște persoana cu care vor comunica.
Obiectiv 22. Facturarea electronică și decontarea plăților
Procedura de facturare și de decontare a plăților este necesară pentru asigurarea serviciilor publice pentru care este necesară plata unei taxe. Autoritățile au standardizat servicii modulare pentru plata electronică, servicii care pot fi integrate în regim de costuri scăzute în diferite procese care se derulează on-line.
Obiectiv 23. Serviciul pentru arhivarea electronică pe termen lung
Documentele rezultate din tranzacții administrative care trebuie, conform legii, păstrate și arhivate vor fi păstrate disponibile pentru mult timp, chiar dacă există registre digitale pentru acestea.
Obiectiv 24. Infrastructură integrată pentru toate nivelurile administrative
Se comunică la nivel de rețea securizată. Rețeaua constituie cadrul general legal, conceptual, tehnic și operațional pentru comunicarea eficientă din punct de vedere economic și sigură din punctul de vedere al securității între toate autoritățile.
Obiectiv 25. Realizarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională (CNMSI) și a Centrului Național "România Digitală" (CNRD).
Prin natura sa, portalul e-România vehiculează o cantitate imensă de informație ce va fi integrată în procesele de luare a deciziilor pentru sectorul guvernamental sau pentru industrie. România va susține un astfel de demers integrat la nivel european sau mondial.
c) Grupul 3 de obiective, legat de portalul e-România
I. Prezentare generală
Portalul e-România reprezintă un mijloc important de implementare a strategiei de e-Guvernare. Acesta este menit să asigure o interfață unitară, coerentă și prietenoasă între administrația publică și cetățean și deopotrivă între administrație și comunitatea de afaceri.
Crearea sistemului național unitar integrat pentru servicii on-line dedicate cetățenilor și mediului de afaceri se va baza pe conceptul "acces unic printr-un singur punct" la informația digitală de interes în România: portalul e-România.
Portalul va fi găzduit și administrat de către MCSI sau de către alte instituții aflate în subordonarea ori coordonarea MCSI.
Portalul e-România este prevăzut a se realiza pe două niveluri:
â–ª nivelul național - cuprinde informații de interes general, suficient de cuprinzătoare încât să permită trecerea la un alt grad de detaliere;
â–ª nivelul teritorial - portaluri asociate, care cuprind informații detaliate, de interes la nivelul teritorial (județ, oraș).
Obiectivele principale ale portalului e-România sunt:
â–ª stabilirea unei imagini corecte a României pe plan internațional, imagine rezultată din calitatea informației prezente pe portal;
â–ª creșterea încrederii cetățeanului față de statul român și serviciile de e-Guvernare;
â–ª acces facil și eficient la informații și servicii publice pentru cetățean;
â–ª creșterea încrederii partenerilor interni și internaționali, în paralel cu sporirea atractivității și competitivității operatorilor economici români;
â–ª crearea unui sistem unitar și interoperabil, în paralel cu descentralizarea serviciilor;
â–ª reducerea costurilor administrative și eficientizarea actului de guvernare;
â–ª economisirea timpului cetățeanului și furnizarea de servicii de calitate cu costuri minime;
â–ª simplificarea procedurilor administrative și scăderea birocrației.
Portal e-România
II. Structura portalului
Structura portalului e-România este ierarhizată de la nivel național către cel teritorial și deschisă în același timp, astfel încât, în funcție de evoluția conținutului, să se poată introduce noi subiecte de interes.
La nivel național, portalul cuprinde o secțiune dedicată instituțiilor Președinției și Parlamentului, iar la nivel teritorial va cuprinde secțiuni dedicate instituției prefectului și consiliului județean.
Structura de principiu a portalului e-România
┌────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬────────┬───────┬───────┬───────┬─────â”Â
â””š\ Nivel â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š
â””š \ administrativ â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š
â””š \ teritorial â””šJudețâ””šJudețâ””šJudețâ””šJudețâ””š.......â””š........â””š.......â””š.......â””š.......â””šJudețâ””š
â””š \ â””š 1 â””š 2 â””š 3 â””š 4 â””š â””š â””š â””š â””š â””š 40 â””š
â””š Nivel \ â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š
â””š național \ â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š
â””š(subiecte) \ â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š
├────────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴────────┴───────┴───────┴───────┴─────â”Ëœ
â””še-Agricultură â””š Detaliere structură la nivel de județ
├────────────────────┤
â””še-Asociativ â””š
├────────────────────┤
â””še-Culte â””š
├────────────────────┤
â””še-Cultură â””š
├────────────────────┤
â””še-Educație â””š
├────────────────────┤ â””š Județ
â””še-Guvernare â””š ┌──────────────┬───┼───┬───┬───────────────────â”Â
├────────────────────┤ â””š â””š â””š â””š â””š â””š
â””še-Justiție â””š â””š â””š Orașe
├────────────────────┤ ┌──┬┴─┬──┬──┠┌───┼───â”Â
â””še-Mediu â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š Subiecte
├────────────────────┤ â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š (topice)
â””še-Participare â””š
├────────────────────┤
â””še-Sănătate â””š
├────────────────────┤
â””še-Sport â””š
├────────────────────┤
â””še-Turism â””š
├────────────────────┤
â””še-Transport â””š
├────────────────────┤
â””še-Județe â””š
├────────────────────┤
â””šAlte topice de â””š
â””šinteres â””š
â””š(e-Președinție, â””š
â””še-Urgențe etc.) â””š
└────────────────────â”Ëœ
Activități la nivel național
┌────────────────────────┬┬────────────────────┬───────────────────────┬┬─────────────────────â”Â
â””šStructură predefinită peâ””šâ””š â””še-România â””šâ””š â””š
â””š"topice" (subiecte) â””šâ””š â””š â””šâ””š â””š
├────────────────────────┤├───────────┬────────┴─┬──────────┬──────┬───┤└š â””š
â””šîncărcare centralizată â””šâ””še-Guvernareâ””še-Sănătateâ””še-Educațieâ””š......â””še-nâ””šâ””š â””š
â””š(conținut) â””šâ””š â””š â””š â””š â””š â””šâ””š Nivel național â””š
├────────────────────────┤├───────────┼──────────┼──────────┼──────┼───┤└š â””š
â””šLocație gestionată în â””šâ””še-Taxe â””š â””š â””š â””š â””šâ””š â””š
â””šstructuri de interes â””šâ””š â””š â””š â””š â””š â””šâ””š â””š
â””šnațional (ICI, CNRD, â””šâ””š â””š â””š â””š â””š â””šâ””š â””š
â””šCNMSI) â””šâ””š â””š â””š â””š â””š â””šâ””š â””š
├────────────────────────┼┴───────────┴──────────┴──────────┴──────┴───┴┼─────────────────────┤
â””šMentenanță tehnică â””š â””š Nivel teritorial â””š
â””šcentralizată â””š â””š â””š
├───────────┬────────────┼┬─────────────────────────────────────────────┤ â””š
â””š â””šActivități â””šâ””š Județ â””š â””š
â””š â””šla nivel â””šâ”œâ”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”¬â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”¬â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”¬â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”€â”¤ â””š
â””š â””šteritorial â””šâ””š Oraș 1 â””š Oraș 2 â””š ........ â””š Oraș n â””š Structură â””š
├───────────┴────────────┤├──┬──┬──┬──┼─────────┼──────────┼────────────┤ administrativă â””š
â””šStructură predefinită â””šâ””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š â””š (orașe) â””š
├────────────────────────┼┴──┴──┴──┴──┴─────────┴──────────┴────────────┴─────────────────────┤
â””šîncărcare centralizată +â””š â””š
â””šîncărcare locală â””š â””š
â””š(conținut) â””š â””š
└────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────â”Ëœ
III. Domenii de interes național
Portalul e-România cuprinde următoarele domenii de interes național:
III 1. Domeniul e-Sănătate
Acest domeniu vizează, în principal, dezvoltarea de noi sisteme și servicii de interes public în domeniul sănătății, care să asigure îmbunătățirea capacității de prevenire a bolilor, diagnostic precoce și personalizat, precum și realizarea spațiului informațional al sănătății.
Obiectivul 1: Concentrarea într-un punct unic de acces a informațiilor cu privire la serviciile din domeniul medical/sanitar, disponibil atât pacienților, cât și personalului medical
Obiectivul 2: Crearea unui cadru pentru facilitarea comunicării între factorii responsabili și cei interesați de domeniul sănătății
Obiectivul 3: Oferirea de informații privind îngrijirea sănătății populației din zone urbane până la cele mai izolate zone rurale, prin utilizarea TIC pentru furnizarea serviciilor de sănătate
Obiectivul 4: Oferirea de informații privind organizarea și utilizarea serviciilor de îngrijire a sănătății în România
Obiectivul 5: Oferirea de servicii integrate on-line care să ofere posibilitatea interacțiunii unităților publice de sănătate cu cetățenii interesați și între ele
Obiectivul 6: Promovarea tendințelor, realizărilor și tehnologiilor noi în domeniul e-Sănătate
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª creșterea calității și cantității informației medicale prin crearea unui mediu informativ de încredere, cu informații furnizate și creditate de persoane autorizate;
â–ª ridicarea nivelului de cunoștințe medicale, întărirea legăturii dintre pacient și specialist, prin crearea posibilității ca pacientul să poată lua decizii privind propria stare de sănătate împreună cu medicul
â–ª permisivitatea față de schimbul de informații și comunicare într-un mod standardizat între centrele medicale
â–ª extinderea scopului serviciilor medicale dincolo de limitele convenționale
â–ª creșterea eficienței în sectorul medical prin scăderea costurilor și a timpului de răspuns la solicitările pacienților
â–ª educarea medicilor cu ajutorul surselor on-line (educație medicală continuă) și a cetățenilor (educație medicală)
â–ª ameliorarea/menținerea stării de sănătate a populației prin cunoașterea și punerea în practică a strategiilor și a metodelor de prevenție
â–ª creșterea transparenței în sistemul de sănătate și a controlului calității serviciilor medicale
III 2. Domeniul e-Mediu
Acest domeniu se referă în special la reducerea vulnerabilității în fața dezastrelor naturale și a accidentelor industriale și la combaterea consecințelor acestora și vizează următoarele obiective:
Obiectivul 1: Cunoașterea caracteristicilor și problematicii mediului înconjurător din România
Obiectivul 2: Cunoașterea structurii sistemului care abordează problematica de mediu (minister, gardă, inspectorate de urgență, agenții, instituții de cercetare, universități, organizații neguvernamentale etc.)
Obiectivul 3: Cunoașterea și accesarea rapidă a cadrului legislativ în domeniul mediului și dezvoltării durabile
Obiectivul 4: Analiza și evaluarea riscului de poluare a apei, aerului și solului
Obiectivul 5: Prevenirea și limitarea efectelor produse de dezastrele naturale și accidentele industriale
Obiectivul 6: Realizarea de baze de date georeferențiale și sisteme informatice integrate cu grad ridicat de complexitate, în domeniu
Obiectivul 7: Asigurarea prezenței pe internet a cunoștințelor despre mediul înconjurător din România, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățeanului prin conștientizarea riscurilor, dar și prin implicarea cetățeanului alături de administrație în protejarea mediului și a vieții
Asigurarea prezenței pe internet a legislației și directivelor europene din domeniul apelor
Asigurarea consultărilor în legătură cu legislația în domeniul apelor
Prezența datelor publice conținute de planurile de apărare împotriva inundațiilor
Obiectivul 8: Realizarea și publicarea electronică, cu diferite grade de acces (tehnic/administrativ/public), a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, prin detalierea analizelor, evaluărilor de risc la inundații și a datelor conexe
Obiectivul 9: Asigurarea accesului la informații al populației, cu privire la managementul riscului la inundații, prin instrumente web
Obiectivul 10: Realizarea unor biblioteci electronice tehnice cu privire la problematicile de gospodărire a apelor, exploatării și situații de urgență generate de inundații, secete, poluări accidentale și accidente la construcții hidrotehnice
Obiectivul 11: Asigurarea accesului la date și informații complexe din domeniul gospodăririi apelor pentru experți, firme de consultanță și proiectare, ONG-uri și alte instituții interesate, prin transpunerea datelor în formate electronice accesibile și realizarea unor sisteme IT de transfer de date și plată electronică
Obiectivul 12: Asigurarea conexiunilor interinstituționale pentru transfer de date și documente administrative securizate corespunzător
Obiectivul 13: Realizarea de facilități e-Learning în cadrul instituțiilor din domeniul mediului
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª cultivarea sentimentului de responsabilitate față de mediul înconjurător și natura din România;
â–ª clarificarea cetățeanului în ceea ce privește abordarea problemei de mediu la nivelul administrației;
â–ª clarificarea modului de rezolvare a problemelor de mediu întâmpinate de cetățean, prin indicarea legislației de mediu care reglementează rezolvarea acestora;
â–ª cunoașterea posibilităților de formare a cetățeanului prin accesarea directă a informațiilor furnizate de principalii factori cu responsabilități în problema mediului înconjurător;
â–ª realizarea unui punct de acces la informații publice pentru găsirea unei rezolvări a problemelor de mediu cu care se confruntă cetățeanul;
â–ª realizarea unui punct de acces pentru semnalarea potențialelor problemele de mediu identificate de cetățean;
â–ª reducerea riscurilor de poluare a apei, aerului și solului;
â–ª creșterea calității actului decizional în gestionarea situațiilor de criză;
â–ª indicarea principalilor factori de decizie cu preocupări legate de monitorizarea sistemelor de mediu, Consiliul Național pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, autorități centrale și locale cu atribuții în domeniul protecției mediului, în cazul producerii dezastrelor naturale și accidentelor industriale;
â–ª întărirea cooperării interinstituționale și o mai bună participare a publicului în cazul managementului evenimentelor externe;
â–ª creșterea capacității instituționale și păstrarea "memoriei tehnico-administrative" a instituțiilor implicate în managementul apelor și protecția mediului în general;
â–ª optimizarea implementării proiectelor de mediu prin facilitarea accesului la date și informații de mediu.
III 3. Domeniul e-Transport
Acest domeniu vizează în principal următoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea unui sistem interactiv de informare rapid și eficient asupra modalităților de transport în România
Obiectivul 2: Integrarea informațională a sistemului de transport din România în coridoarele de transport paneuropene
Obiectivul 3: Creșterea siguranței și securității sistemului de transport
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª sprijinirea operatorilor economici în identificarea cadrului instituțional și legal privind activitatea de transport în ansamblu;
â–ª creșterea calității serviciilor de transport inclusiv în transportul intermodal (rutier, feroviar, maritim, fluvial, aerian);
â–ª informarea corectă a cetățeanului asupra sistemelor de transport din România, a stării lor de accesibilitate și a costurilor de transport aferente.
III 4. Domeniul e-Agricultură
Acest domeniu vizează atingerea dezideratului de agricultură durabilă în România prin următoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente eficiente și moderne pentru furnizarea de informații și cunoștințe din domeniul agriculturii, organizate după diferite criterii: subiect, sector de activitate, activități, instituții cu profil agricol etc.;
Obiectivul 2: Prezentarea problemelor actuale generate de o agricultură modernă cu impact asupra calității vieții cetățeanului
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª cunoașterea modului în care a evoluat agricultura în România și a problemelor implicate de aderarea la Uniunea Europeană (UE);
â–ª realizarea accesului rapid la informații generale și specifice din agricultura românească: resurse agricole, legislație, ramuri ale agriculturii;
â–ª conștientizarea cetățeanului cu privire la problemele actuale din agricultură: agricultură durabilă, managementul resurselor naturale (apă, sol), agricultură ecologică, agricultură precisă, siguranța alimentară, protecția mediului, schimbări climatice, biodiversitate, biotehnologii;
â–ª cunoașterea principalelor informații privind producătorii agricoli din România;
â–ª cunoașterea și accesul către principalele instituții și organizații din România în domeniul agriculturii;
â–ª legăturile către principalii furnizori de date, informații și statistici din țară și din lume;
â–ª informații de sinteză din domeniul agriculturii.
III 5. Domeniul e-Justiție
Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:
Obiectivul 1: Informarea corectă și rapidă a cetățeanului asupra sistemului legislativ și asupra instituțiilor abilitate ale statului responsabile de stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept
Obiectivul 2: Accesarea rapidă și directă a actelor normative în vigoare și a jurisprudenței instanțelor de judecată
Obiectivul 3: Creșterea încrederii cetățeanului în actul de justiție
Obiectivul 4: Asigurarea transparenței actului de justiție.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª educarea cetățeanului în domeniul legislativ;
â–ª eficientizarea accesului cetățeanului la normele de drept și la actul de justiție;
â–ª integrarea generală a portalurilor instituțiilor din domeniul justiției;
â–ª optimizarea fluxurilor de informații dintre instituțiile abilitate din domeniu;
â–ª concentrarea informațiilor privind sistemul legislativ și jurisprudența în actul de justiție.
III 6. Domeniul e-Educație
Acest domeniu vizează următoarele obiective:
Obiectivul 1: Dezvoltarea de instrumente rapide, eficiente, moderne și atractive (prin prezentare și interactivitate) pentru public, suport pentru:
â–ª cunoașterea sistemului de învățământ în România;
â–ª informarea privind structura administrativă a sistemului de învățământ (unități de învățământ, inspectorate, unități-suport etc.);
â–ª informarea privind legislația în domeniu;
â–ª informarea privind aspectele sociale (școli ajutătoare, ajutor financiar, securitate etc.);
â–ª informarea privind materialele didactice (elaborare, publicare, procurare etc.);
â–ª sensibilizarea publicului privind TIC și suportul acestuia în e-Educație.
Obiectivul 2: Asigurarea accesului la servicii de asistare a publicului în interfața cu sistemul de învățământ:
â–ª admiterea în unitățile de învățământ;
â–ª procedurile de înscriere;
â–ª programele de formare continuă.
Obiectivul 3: Asigurarea informării privind aplicațiile de e-Educație existente:
â–ª aplicații de e-Educație (prezentare, demo);
â–ª biblioteci on-line (legături utile).
Obiectivul 4: Asigurarea prezenței pe internet a cunoștințelor despre învățământul românesc, istoria, prezentul și efectele acestuia asupra calității vieții cetățeanului
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª concentrarea informațiilor privind sistemul de învățământ din România, cu posibilitatea de selectare a informațiilor dorite, de căutare în arhive și baze de date;
â–ª accesul la serviciile de asistare a cetățeanului în relația cu sistemul de învățământ;
â–ª accesul la aplicațiile de e-Educație;
â–ª sistematizarea și facilitarea accesului la site-urile deja existente din domeniu.
III 7. Domeniul e-Cultură
Acest domeniu vizează, în principal, realizarea de instrumente eficiente, moderne, atractive și interactive destinate publicului românesc și străin, ca suport în:
Obiectivul 1: Prezentarea evenimentului cultural din România (diversitatea culturală - teatru, operă, carte, librării, biblioteci etc.)
Obiectivul 2: Facilitarea cooperării cu muzee, centre culturale similare, biblioteci și librării din țară și din străinătate
Obiectivul 3: Prezentarea în țară și în străinătate de informații corecte privind patrimoniul cultural al României (literatură română veche, artă veche românească, sinteză a culturilor noneuropene venite din Răsărit: tradiția greco- bizantină, cultura de limbă slavonă, valorile universale ale islamului și civilizația occidentală, care își găsesc pe teritoriul vechii Dacii un loc de interferență, simbioză și sinteză, influența culturilor noneuropene cu care a luat contact în decursul istoriei)
Obiectivul 4: Facilitarea accesului la informații privind monumentele istorice din România (monumente din Lista patrimoniului mondial UNESCO, monumente din Lista patrimoniului european, monumente din Lista monumentelor istorice) reprezentative pentru istoria și evoluția arhitecturii de pe teritoriul României, prin mijloace moderne și interactive.
Obiectivul 5: Prezentarea de informații corecte privind patrimoniul arheologic al României, caracteristice pentru fiecare epocă istorică.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª prezentare mult mai facilă și mai atractivă pentru asimilarea informațiilor, familiarizând totodată turiștii virtuali cu utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ și distractiv;
â–ª accesul la cultură al persoanelor fără posibilități materiale de deplasare și cazare, precum și al persoanelor cu dizabilități;
â–ª prezentarea atractivă a monumentelor istorice prin metode interactive în scopul creșterii gradului de conștientizare a valorilor culturale din România;
â–ª creșterea gradului de acces la informație prin utilizarea calculatorului și crearea deprinderilor legate de accesul la informația digitală, care reflectă cel mai important domeniu cultural.
III 8. Domeniul e-Culte
Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne și atractive (prin prezentare și interactivitate) pentru publicul românesc și străin ca suport în:
â–ª cunoașterea istoriei cultelor în România;
â–ª cunoașterea cadrului legislativ, a statutului diverselor culte;
â–ª accesarea directă a informației geografice, religioase, culturale, educative, turistice și sociale despre lăcașurile de cult din România și din străinătate;
Obiectivul 2: Asigurarea prezenței pe internet a cunoștințelor și informațiilor privind cultele din România, istoria, prezentul și implicarea acestora în îmbunătățirea calității vieții cetățeanului, prin ridicarea moralului și a nivelului de cunoaștere.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª informarea cetățeanului cu privire la cultele religioase;
â–ª informarea cetățeanului în ceea ce privește organizarea diverselor culte;
â–ª cunoașterea posibilităților de acces direct sau virtual la lăcașurile de cult;
â–ª cunoașterea posibilităților de formare a tineretului prin accesarea directă a aspectelor culturale, turistice și religioase ale bisericilor și mănăstirilor;
â–ª realizarea unui punct de acces la informații publice pentru găsirea unui sprijin moral, social, cultural, turistic și educativ oferit de cultele religioase tuturor celor din țară sau din străinătate;
â–ª dezvoltarea unui sistem de turism ecumenic.
III 9. Domeniul e-Turism
Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne și atractive (prin prezentare și interactivitate) pentru publicul românesc și străin ca suport în:
â–ª furnizarea de servicii on-line, inclusiv rezervare, în domeniul turismului și asistenței medicale de recuperare în stațiuni balneare și de odihnă;
â–ª furnizarea on-line de informații privind modalitatea de acordare a autorizațiilor în domeniul turismului: certificate de clasificare, licențe de turism, brevete de turism, autorizații turistice, atestate de ghid de turism etc.;
â–ª furnizarea on-line de informații privind legislația din domeniul autorizării;
â–ª furnizarea on-line de informații privind operatorii economici și personalul de specialitate care este autorizat de autoritatea centrală ce acoperă domeniul turismului;
â–ª furnizarea on-line de informații privind modalitățile de formulare a reclamațiilor de către turiștii;
â–ª furnizarea on-line de informații cu privire la societățile comerciale de turism la care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este acționar în numele statului;
â–ª sprijinirea procesului de informare privind posibilitățile de odihnă, recuperare, asistență și tratament, educație culturală și instruire;
â–ª consultanță managerială, modernizarea și eficientizarea stilului de informare a cetățenilor;
â–ª asigurarea fluxului informațional necesar publicului și funcționarilor guvernamentali în vederea organizării și furnizării eficiente a informației de specialitate;
â–ª dezvoltarea potențialului turistic românesc, standardizarea informației și alinierea la cerințele europene și internaționale din domeniul turismului și asistenței - prezentarea patrimoniului turistic, etnografic, cultural și istoric;
â–ª asigurarea de servicii de asistență medicală, recreere, cazare, alimentație, agrement, transport etc. pentru cei care călătoresc în scopuri turistice și/sau de recuperare;
â–ª asigurarea accesului la informații privind patrimoniul cultural național (arheologie, monumente istorice, muzee, obiceiuri și tradiții) din punctul de vedere al promovării obiectivelor turistice.
Obiectivul 2: Prezentarea pe internet a obiectivelor turistice și balneare
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª dezvoltarea turismului și asistenței medicale de recuperare în stațiuni balneare și de odihnă, cu efecte economice și sociale semnificative;
â–ª asocierea contextului social, economic, politic, cultural, religios în folosirea timpului liber, concediilor, vacanțelor, pentru asigurarea libertății de mișcare a individului și a stării lui de sănătate;
â–ª atragerea de investiții de capital care implică un număr important de agenții și organizații de diferite tipuri și care implicit conduc la dezvoltarea zonelor turistice respective.
III 10. Domeniul e-Asociativ
Acest domeniu vizează în principal:
- realizarea unui instrument rapid de informare asupra modalităților de creare-dezvoltare a asociațiilor/fundațiilor, precum și asupra activităților desfășurate de acestea în România.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª dezvoltarea fenomenului asociativ în România în beneficiul comunităților deservite;
â–ª sprijinirea de către societatea civilă a acțiunilor sociale, economice, politice, culturale, religioase dezvoltate de structurile administrative;
â–ª dezvoltarea mentalității asupra implicării societății civile în problemele comunităților cărora li se adresează.
III 11. Domeniul e-Sport și e-Tineret
Acest domeniu vizează în principal:
- realizarea unor instrumente rapide și atractive de prezentare a fenomenului sportiv din România.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª informarea asupra fenomenului sportiv din România și deopotrivă asupra rezultatelor obținute de sportivii români;
â–ª sprijinirea valorificării potențialului sportiv din România;
â–ª susținerea tinerelor talente în obținerea unor facilități prin cunoașterea rezultatelor pe care aceștia le-au obținut.
III 12. Domeniul e-Participare
Acest domeniu vizează în principal:
- realizarea de instrumente de informare și de sprijinire a participării cetățenilor la soluționarea problemelor care privesc dezvoltarea în ansamblu a instituțiilor din România.
Principalele beneficii pentru cetățean și administrație sunt:
â–ª cultivarea mentalității cetățenilor în sensul conștientizării importanței lor în luarea deciziilor în problemele care îi privesc;
â–ª informarea rapidă a decidenților asupra reacției cetățenilor în condițiile adoptării unor măsuri și/sau decizii de larg interes;
â–ª facilitarea proceselor desfășurate la nivel național/local care necesită consultarea comunităților în vederea adoptării unor anumite decizii.
în concepția generală a sistemului se prevăd a fi incluse și subiecte de larg interes care vizează:
- programele și proiectele de dezvoltare la nivel național/teritorial în diferite domenii, care sunt relevante pentru dezvoltarea socioeconomică a României;
- diaspora - temă în cadrul căruia vor fi prezentate informații relevante despre activitatea românilor din străinătate, precum și probleme ce pot interesa largi colectivități.
IV. Etape de realizare a portalului
1. Definirea structurii portalului e-România cu evidențierea "punctelor" de acces în meniul principal (portalul național)
2. Identificarea tuturor portalelor oficiale ale structurilor administrative atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, în scopul eliminării redundanței (dacă este cazul) și asigurării unicității informației
3. Definirea structurii portalelor asociate la nivel administrativ (județ, oraș) și a "punctelor-subiect". "Punctele-subiect" vor fi definite suficient de cuprinzător, astfel încât să permită descrierea oricăror activități specifice. Sistemul va permite adăugarea de noi topice (subiecte), acolo unde este cazul.
4. Stabilirea categoriilor de date ce fac obiectul portalului național și a modului de culegere/introducere a datelor astfel încât informația să fie coerentă, consistentă și oficială pentru meniul principal în raport cu structura și nivelul de detaliu definit
5. Stabilirea informației de generic la nivelul teritorial; pentru unitatea concepției se va stabili "structura conținutului" la nivelul fiecărei unități teritoriale (suprafața, capitala județului, poziționare etc.), astfel încât să se asigure consistența informației
6. Definirea căilor de acces - trimiterile, de unde, câte, către ce structură de informație
7. Estimarea volumului de informație și a resurselor tehnice (servere, software, licențe), astfel încât să se asigure suportul tehnic necesar funcționării portalului
8. Asigurarea unui grad înalt de securizare a informației
Implementarea strategiei, acțiuni și rezultate
Obiectivul principal va fi îmbunătățirea performanței instituționale pentru administrația publică, prin introducerea mecanismelor societății informaționale/societății bazate pe cunoaștere, cu exploatarea potențialului TI (tehnologiile informației). în cadrul procesului de implementare a strategiei, MCSI va crea premisele și va juca rolul strategic cel mai important, va avea un cuvânt hotărâtor în proiectele TI ale ministerelor și va fi principalul centru de expertiză pentru elaborarea programelor naționale în domeniul TIC.
Se estimează că implementarea prezentei strategii va avea ca efect recuperarea rămânerilor în urmă în unele domenii ale TIC și asigurarea creșterii economice, chiar în condiții de criză, crearea și asigurarea de locuri de muncă care să producă o valoare adăugată mare, creșterea contribuției TIC la PIB (produsul intern brut), comunicare intensă cu componente pe siguranță, protecție și utilizarea serviciilor. Sistemele de îngrijire socială și sănătate, populația vârstnică, asigurarea eficienței energetice, sustenabilitatea mediului, sistemele educaționale și de învățare, siguranța cetățenilor, eficiența transportului, buna guvernare, justiția, turismul, cultura vor beneficia în mare măsură de implementarea prezentei strategii. Este necesară o componentă a strategiei de broadband pentru fiecare dintre domeniile menționate anterior.
în implementarea prezentei strategii, MCSI va trasa linii naționale de ghidare, interoperabilitate, priorități naționale, standarde, iar consiliile județene și locale își vor formula propriile strategii. Aceste strategii trebuie să identifice segmentele principale de utilizatori în raport cu serviciile furnizate. Implementarea prezentei strategii se va realiza pe bază de protocoale de colaborare și finanțare.
Implementarea prezentei strategii prevede următoarele acțiuni:
â–ª definirea cadrului național de interoperabilitate (inclusiv autentificare unică și conectori publici către aplicații implementate în sectorul privat);
â–ª dezvoltarea sistemelor de guvernare electronică (toate serviciile de bază urmează a fi implementate integral până în anul 2010) și reorganizarea guvernării electronice într-o structură orientată spre cetățean;
â–ª stabilirea cadrului cu privire la registrele electronice naționale;
â–ª definirea standardelor de securitate TI pe tipuri de informații (inclusiv CERT. RO);
â–ª promovarea dezvoltării aptitudinilor necesare în societatea informațională;
â–ª facilitarea parteneriatelor între mediul academic și de afaceri;
â–ª dezvoltarea parcurilor tehnologice și a orașelor digitale;
â–ª promovarea cercetării-dezvoltării în domeniul TIC.
Se estimează următoarele rezultate:
â–ª creșterea atractivității României ca destinație a operatorilor economici multinaționali;
â–ª stimularea investițiilor prin protejarea eficientă a proprietății intelectuale;
â–ª lansarea programelor de sprijinire/încurajare a achizițiilor de tehnică de calcul;
â–ª orientarea activităților economice în sensul creșterii valorii adăugate și scăderea ponderii activităților de tip lohn;
â–ª diversificarea canalelor utilizate, inclusiv portarea prin dispozitive mobile;
â–ª facilitarea schimbării culturale în sensul utilizării prioritare a alternativei electronice;
â–ª asigurarea unor costuri pentru serviciile de internet de nivel redus;
â–ª asigurarea accesului rapid și nediscriminatoriu la informații;
â–ª creșterea competitivității economice;
â–ª asigurarea de servicii publice eficiente și de calitate;
â–ª dezvoltarea comerțului electronic;
â–ª crearea de noi locuri de muncă;
â–ª creșterea calității vieții;
â–ª integrarea din punct de vedere electronic în spațiul informațional unic european;
â–ª reducerea costurilor în administrație cu 10-15% (estimare bazată pe reducerea drastică a timpului de operare necesar furnizării unui serviciu, furnizarea unui serviciu cu valoare adăugată mare, reducerea cheltuielilor de birotică, utilizarea comună a unor resurse, reducerea numărului de erori și schimbarea genului de erori comise, creșterea semnificativă a calității informației utilizate de aparatul guvernamental);
â–ª reducerea eforturilor organizațiilor în relația cu administrația cu circa 15-20% (estimare bazată pe generalizarea informației electronice, reducerea semnificativă a timpului petrecut în contact cu administrația, creșterea semnificativă a calității informării în legătură cu serviciile furnizate de administrație);
â–ª eliminarea corupției;
â–ª promovarea României.
8. Responsabilități
în conformitate cu legislația în vigoare, MCSI este responsabil cu coordonarea acțiunilor de implementare a prezentei strategii. în funcție de domeniul de aplicabilitate (sănătate, cultură etc.), MCSI va coopera cu ministerele de resort, cu alte organisme ale administrației centrale, precum și cu structuri ale administrației publice locale.
Astfel, pentru domeniul e-Guvernare bazat pe noile tehnologii, se va coopera cu: Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Agenția Națională pentru Prestații Sociale, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN), Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Statistică (INS).
Pentru domeniul e-Sănătate se va coopera cu: Ministerul Sănătății (MS), MMFPS, CNAS.
Pentru domeniul e-Mediu se va coopera cu: Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA).
Pentru domeniul e-Transporturi se va coopera cu: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), MECMA, MDRT, Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Pentru domeniul e-Agricultură se va coopera cu: MADR, MMP, MFP, consiliile județene.
Pentru domeniul e-Educație se va coopera cu: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), MMFPS, MCPN, ANOFM.
Pentru domeniul e-Cultură se va coopera cu: MCPN, MECTS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Pentru domeniul e-Culte se va coopera cu: MCPN, MECTS, MAE, cu fiecare dintre biserici, culte sau asociații religioase.
Pentru domeniul e-Turism se va coopera cu: MDRT, MECTS, MAE, MCCPN.
Pentru domeniul e-Justiție se va coopera cu: Ministerul Justiției (MJ), MAI, MAE.
Colaborarea cu diversele instituții va avea în vedere participarea în comun la proiecte finanțate din fonduri structurale sau alte tipuri de finanțări (de exemplu, fonduri europene sau parteneriate public-private). în plus, ori de câte ori există componente care implică mai multe autorități publice, grupurile de lucru care vor asigura coerența implementării componentelor respective vor fi formate ținându-se seama de acest aspect.
9. Indicatori
în vederea monitorizării implementării prezentei strategii vor fi avuți în vedere mai mulți indicatori de evaluare a acțiunilor și rezultatelor obținute, în scopul atingerii obiectivelor propuse. Acești indicatori se regăsesc în documentele oficiale ale UE privind integrarea în spațiul informațional unic european. Lista cu indicatori și valorile estimate ale acestora pe perioada ce face obiectul strategiei se prezintă în continuare.
Tabelul 1. Lista cu indicatori
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬─────┬────────┬──────────â”Â
â””š â””š Media â””š â””š â””š â””š
â””š Indicatori â””šla nivel UEâ””š2007 â””š 2010 â””š 2013 â””š
â””š â””š în 2007 â””š (%) â””š (%) â””š (%) â””š
â””š â””š (%) â””š â””š â””š â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šNivelul general de dezvoltare on-line a serviciilor publice â””š 76 â””š 57 â””š 85 â””š 100 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šNivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate cetățenilor â””š 70 â””š 40 â””š 60 â””š 90 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šNivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate mediului â””š 84 â””š 84 â””š 90 â””š 95 â””š
â””šde afaceri â””š â””š â””š â””š â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor publice disponibile total on-line â””š 58 â””š 35 â””š 60 â””š 80 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor publice disponibile total on-line pentru cetățeni â””š 51 â””š 8 â””š 30 â””š 50 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor publice disponibile total on-line pentru mediul â””š 72 â””š 75 â””š 85 â””š 95 â””š
â””šde afaceri â””š â””š â””š â””š â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line "proactive" (personalizate) â””š â””š â””š 12 â””š 20 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line "proactive" furnizate cetățenilor â””š â””š â””š 15 â””š 30 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line "proactive" furnizate mediului de afaceri â””š â””š â””š 10 â””š 25 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line generatoare de venituri â””š â””š â””š 10 â””š 25 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line de înregistrare â””š â””š â””š 20 â””š 50 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line cu impact general â””š â””š â””š 40 â””š 80 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šGradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul urban â””š â””š â””š 60 â””š 90 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šGradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul rural â””š â””š â””š 30 â””š 60 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šProcentajul serviciilor on-line referitoare la autorizații, permise și â””š â””š â””š 10 â””š 40 â””š
â””šlicențe â””š â””š â””š â””š â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šTimpul necesar furnizării serviciului â””š â””š â””š2-5 zileâ””š120 minuteâ””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šDiversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat â””š â””š â””š 2 â””š 2-4 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šUșurința cu care serviciul este identificat â””š â””š â””š 30 â””š 90 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šGradul de încredere în utilizarea serviciului electronic (inclusiv gradul â””š â””š â””š 30/70 â””š 50/100 â””š
â””šde satisfacție și rata de adopție în raport cu numărul de utilizatori) - â””š â””š â””š â””š â””š
â””šcetățeni/firme â””š â””š â””š â””š â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šGradul de orientare pe utilizator a serviciilor on-line tranzacționale â””š 19 â””š 4 â””š 10 â””š 40 â””š
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────┼────────┼──────────┤
â””šGradul de consistență și integrare a portalului național e-Guvernare â””š â””š 20 â””š 30 â””š 70 â””š
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴─────┴────────┴──────────â”Ëœ
10. Cadrul legal existent
Cadrul legal este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta strategie.
11. Indicatori de performanță:
1. gradul de disponibilitate on-line;
2. gradul de dezvoltare a serviciilor publice electronice;
3. numărul de utilizatori ai serviciilor publice electronice;
4. numărul serviciilor publice electronice utilizate și gradul de utilizare a acestora;
5. accesibilitatea serviciilor publice electronice, multilingvismul;
6. durata de acoperire a unei nevoi a utilizatorilor, prin utilizarea serviciilor publice electronice;
7. gradul de securitate și încredere al serviciilor publice electronice;
8. nivelul de marcă eGov atins, pentru serviciile publice electronice (evaluarea generală a serviciilor). Definirea nivelului de marcă eGov va fi făcută pe baza practicilor admise la nivel european, după consultarea tuturor factorilor implicați, aici intrând, în primul rând, timpul necesar furnizării serviciului pe cale electronică, în comparație cu cel necesar furnizării pe căile uzuale, diversitatea prin care serviciul este furnizat sau ușurința cu care este identificat.
12. Implicații asupra bugetului de stat
Implementarea planului de acțiuni aferent prezentei strategii trebuie să se realizeze, preponderent, prin utilizarea de surse alternative de finanțare, cu accent pe utilizarea fondurilor nerambursabile.
O analiză de impact reală poate fi efectuată doar după bugetarea clară a investițiilor în domeniu, eșalonarea multianuală a acestora și stabilirea cuantumului finanțat din fonduri cu componentă nerambursabilă.
Structura finanțării, pe componente și ani:
┌───┬──────────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────â”Â
â””š â””š Tip de finanțare â””š2010 â””š2011 â””š2012 â””š2013 â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 1 â””šBuget central â””š 35% â””š 25% â””š 15% â””š 15% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 2 â””š- din care cofinanțare â””š 20% â””š 20% â””š 15% â””š 15% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 3 â””šBuget local â””š 10% â””š 20% â””š 15% â””š 10% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 4 â””šFonduri nerambursabile UE (structurale) â””š 50% â””š 50% â””š 50% â””š 50% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 5 â””šAlte fonduri nerambursabile UE â””š 5% â””š 5% â””š 10% â””š 10% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 6 â””šAlte fonduri nerambursabile (Banca Mondială) â””š 0 â””š 0 â””š 10% â””š 10% â””š
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
â””š 7 â””šFinanțări private â””š 0 â””š 0 â””š 0 â””š 5% â””š
└───┴──────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────â”Ëœ
Pentru componenta "Fonduri nerambursabile", sunt vizate, în primul rând, fondurile structurale derulate prin POS-CCE (creșterea competitivității economice) și POS-DRU (dezvoltare resurse umane).
13. Proceduri de monitorizare și evaluare
Toate serviciile publice electronice trebuie să implementeze mecanisme de monitorizare detaliată, evaluare și raportare a procedurilor, proceselor și fluxurilor electronice pe care le implementează. Accesul la aceste mecanisme al altor instituții publice sau utilizatori va fi permis, pentru fiecare serviciu public electronic, în funcție de politicile de securitate și confidențialitate aplicabile.
14. Etape ulterioare
Strategia "e-România" cuprinde procese cu un înalt grad de dependență tehnologică, fiind implicate domenii care evoluează extrem de rapid (tehnologia informației, comunicații, inclusiv comunicații mobile). Mai mult, întreaga strategie este direct legată de furnizarea serviciilor publice, acestea având o evoluție rapidă, prin creșterea permanentă a gradului de dezvoltare, a gradului de acoperire, a vitezei de furnizare etc.
De aceea, se presupune că strategia va fi revizuită continuu, perioada de 12 luni fiind considerată adecvată. După fiecare perioadă se fac evaluări care prezintă situația furnizării serviciilor electronice, direcțiile ulterioare de dezvoltare, tendințele mondiale etc.
O astfel de periodicitate este adecvată pentru perioada 2009-2013, urmând ca revizuirea să se realizeze la intervale de 2 ani, după 2013. Cu certitudine, procesele de furnizare a serviciilor electronice sunt procese cu durată extrem de lungă.
15. Instituții responsabile
Responsabilitatea revine în primul rând Guvernului, acesta fiind principalul furnizor de servicii publice, administrația locală fiind implicată în aceeași măsură.
Fiecare minister are o responsabilitate determinantă în privința tipului și calității serviciilor electronice furnizate, pe aria de activitate a ministerului respectiv.
O responsabilitate particulară revine MCSI, prin atribuțiile sale în domeniu, acesta urmărind întreaga legislație care reglementează serviciile electronice.
Interoperabilitatea serviciilor, asigurarea coerentă a serviciilor, evidența acestora, stabilirea tendințelor în domeniu și informarea tuturor membrilor Guvernului și a Parlamentului sunt responsabilități esențiale ale MCSI. Instituțiile aflate în subordonarea ministerelor sau altor autorități publice sunt responsabile pentru operarea serviciilor electronice fie direct, atunci când legea impune acest lucru, fie indirect, atunci când trebuie furnizate informații în legătură cu serviciile ori cu potențialul introducerii acestora.
ANEXÄ”š
la strategie
CADRUL LEGAL
Cadrul legislativ cuprinde următoarele reglementări:
Cadrul general de organizare și funcționare a CNMSI și CNRD:
1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările și completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1.439/2009 privind înființarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională și a Centrului Național "România Digitală", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 9 decembrie 2009.
Achiziții publice prin mijloace electronice:
1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare;
4. Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007.
Legislație e-Guvernare:
1. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, referitoare la implementarea Sistemului Electronic Național, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 24 septembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 504/2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 6 mai 2003;
4. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare;
5. Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002;
6. Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006;
7. Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 5 decembrie 2002;
8. Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001;
9. Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 28 decembrie 2001, cu modificările ulterioare;
10. Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
11. Ordonanța Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 291/2002;
12. Hotărârea Guvernului nr. 181/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind implementarea Sistemului electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 5 martie 2002, cu modificările ulterioare;
13. Ordonanța Guvernului nr. 19/2003 privind obligativitatea utilizării sistemului electronic de colectare a datelor statistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 1 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 202/2003;
14. Hotărârea Guvernului nr. 542/2003 pentru aprobarea Normelor de utilizare a sistemului electronic de colectare a datelor statistice și aprobarea listei cercetărilor statistice incluse în sistemul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 28 mai 2003;
15. Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Autorizații auto:
1. Hotărârea Guvernului nr. 1.173/2003 privind atribuirea electronică și distribuirea autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 16 octombrie 2003;
2. Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.892/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 și 919 bis din 13 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare;
3. Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 353/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 3 decembrie 2007;
4. Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 134/2007 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor și a metodologiei de punctare, aplicabile în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.
Alte acte normative românești:
1. Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007, cu modificările ulterioare;
2. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003.
Legislație europeană:
1. Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice;
2. Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă ("Directiva privind comerțul electronic");
3. Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public;
4. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne.