Probleme juridice privind continuturile negative din Internet
de Dr Horatiu Dan Dumitru
Articol publicat in Revista "Pandectele Romane" nr. 3/2003, 4/2003, 5/2003 6/2003 si 1/2004
Capitole
2. Tendinte actuale in procesul de reglementare a continuturilor in Internet
3.Pornografia adulta in Internet
4. Pornografia infantila in Internet
5. Rasismul si xenofobia in Internet
6. Insulta si calomnia in Internet
8. Instructiuni de fabricare a materialelor explozive
9. Modalități speciale de diseminare a conținuturilor negative
1. Consideratii generale
Prin anvergura serviciilor sale principale – World Wide Web, Usenet si E-mail – Internetul reprezinta, in mod incontestabil, mediul care faciliteaza cel mai dinamic, mai amplu, mai divers si mai consistent transfer de informatii, cunoscut vreodata in istorie. In prezent, practic toate domeniile de interes - de la gradinarit si arta culinara, pana la drept, economie si securitate informatica - fac obiectul paginilor Web, sunt abordate in cadrul unor grupuri de discutii si de stiri sau sunt evocate in corespondenta electronica a celor interesati.
Internetul nu este doar o retea internationala de calculatoare; el reprezinta, totodata, o comunitate a celor ce schimba informatii prin intermediul noilor tehnologii. Relatiile create in cadrul acestei comunitati a internautilor pretind o anumita reglementare, instituirea anumitor reguli de conduita la care cetatenii spatiului cibernetic inteleg, de cele mai multe ori, sa adere de buna voie, sub sanctiunea unor forme de excludere din cadrul comunitatii sau de limitare a accesului la aceasta.
Pe fondul dezvoltarii retelei informatice globale, de catre chiar participantii constanti la aceasta, s-a conturat un proces de autoreglementare, prin care membrii diferitelor sub-comunitati electronice au convenit asupra unor coduri de conduita, mai mult sau mai putin elaborate, independent de vreo obligatie ce le-ar fi fost impusa prin lege. Cu toate acestea, complexitatea relatiilor sociale din Internet, riscul aparitiei unor fenomene generatoare de pericol social si de prejudicii, victimizarea unor categorii de persoane, precum si eficienta relativa a mijloacelor sanctionatorii autoimpuse in cadrul comunitatilor de internauti, au constituit factori esentiali ai declansarii unor demersuri legislative la nivel statal si international.
In prim planul preocuparilor de ordin normativ se inscrie, tot mai pregnant, problematica extrem de complexa, a continuturilor din Internet. Aceasta, deoarece spatiul virtual este, prin esenta lui, un loc de manifestare a libertatii de exprimare, a libertatii de a primi si transmite informatii, reclamand observarea respectarii unor reguli ce privesc indeosebi limitele acestei libertati fundamentale. Fiind vorba, in ultima instanta de un aspect de drept constitutional, este firesc sa existe un interes de reglementare la nivelul statelor si, avand in vedere natura globala a Internetului, o preocupare a acestora de a crea un cadru juridic adecvat si la nivel international.
Studiul de fata este menit sa puna in lumina tocmai mutatiile pe care noile tehnologii le genereaza in spatiul public, modificarea mentalitatilor, dezvoltarea unei anumite culturi a comunicarii, gradul de toleranta fata de continuturile de idei traficate in Internet – elemente care, la randul lor, influenteaza modul in care juristii inteleg sa se raporteze la libertatea de exprimare, in special din perspectiva dreptului constitutional si a dreptului penal.
In contextul problematicii continuturilor din Internet, urmatoarele aspecte prezinta, actualmente, un interes cu totul special:
1. Pornografia adulta
2. Pornografia infantila
3. Rasismul si xenofobia
4. Insulta si calomnia
5. Instructiunile privind fabricarea materialelor explozive
6. Plangerile impotriva produselor comerciale
7. Modalitatile de diseminare a unor continuturi
Pornind de la terminologia utililizata in doctrina si practica juridica a altor state, intelegem ca, pentru analiza din cuprinsul prezentului studiu, sa utilizam notiunea de “continuturi negative” (1) , termen ce include atat continuturi prohibite expres de lege, dar si elemente aflate intr-o zona “gri”, tot mai controversata, sau care, in orice caz, beneficiaza de tratamente juridice diferite de la o tara la alta, fara a putea fi totusi considerate continuturi acceptate social.
Studiul de fata nu are, desigur, pretentia de a epuiza o tematica atat de extinsa care, in dimensiunile sale de baza – doctrina, jurisprudenta si legislatie – cunoaste o dinamica permanenta pe plan international. El isi propune, in schimb, sa ofere o introducere in analiza subiectelor evocate mai sus, precum si a zonelor de interferenta cu acestea, in scopul familiarizarii teoreticienilor si practicienilor din Romania cu un fenomen juridic nou, deosebit de complex si sensibil. 1. Formula uzitata in limba engleza este, de regula, “offensive content”, pe care insa am considerat ca nu am putea-o traduce prin termenul “continut provocator (ofensator)”, “continut care lezeaza bunele moravuri” sau “continut periculos”, datorita riscului unei anumite limitari a sferei notiunii respective. De aceea, am preferat formula “continut negativ”, de natura sa sugereze o arie mai larga de aspecte susceptibile a fi analizate juridic.