4. Pornografia infantila in Internet

4.1. Existenta, in spatiul virtual, a materialelor pornografice cu minori a generat, in mod cu totul justificat, o preocupare accentuata la nivel international, in vederea descurajarii si sanctionarii, indeosebi a producerii si raspandirii acestor materiale. Presiunea politica care s-a dezvoltat in ultimii ani cu privire la aceasta problematica a condus, treptat, la fundamentarea unor principii de actiune, precum si a unor norme juridice cu aplicabilitate extrateritoriala, de natura sa fixeze, cat mai precis, faptele supuse sanctiunii penale si sa faciliteze cooperarea internationala destinata combaterii fenomenului pornografiei infantile.

Acest tip de pornografie era cunoscut si sanctionat penal inca inainte de aparitia Internetului. Dezvoltarea noilor tehnologii a avut insa darul sa resuscite discutiile cu privire la acest fenomen, in conditiile in care serviciile Internet dispun de o capacitate formidabila de a disemina pornografia infantila, de a o reproduce, de a o face accesibila inclusiv minorilor si chiar de a facilita, pe diferite cai, oricat de bizar ar parea, justificarea ei de catre diverse grupuri interesate. (11)

Necesitatea incriminarii faptelor de producere, raspandire si detinere a materialelor pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice este incontestabila (12). Campania extrem de agresiva indreptata impotriva acestui flagel, activarea organizatiilor internationale guvernamentale si neguvermentale in acest scop, precum si o serie de cazuri aduse in fata instantelor judecatoresti din diferite state au determinat, in acelasi timp, perceperea unei ofensive impotriva libertatii de exprimare in spatiul cibernetic. 

Diverse comunitati atasate ideii de exprimare libera in Internet au sesizat, in spatele preocuparilor firesti evocate mai sus, un pretext pentru instituirea unor forme de control a retelei globale de computere si de intruziune in sfera privata a participantilor la transferul electronic de informatii. (13)  In general, organizatiile internationale implicate au venit in intampinarea acestor ingrijorari, afirmand ca “Protectia copilului in Internet nu reprezinta o problema de cenzura. Crearea unui mediu online pentru copii, caracterizat prin siguranta, trebuie sa conserve si sa dezvolte libertati fundamentale, cum sunt libertate de exprimare, dreptul la informatie si ocrotirea sferei intime, in paralel cu protejarea copiilor in fata continuturilor ilegale si daunatoare […] Actiunile indreptate impotriva continuturilor ilegale necesita cooperarea din partea industriei Internetului, imbinarea formelor de autoreglementare cu mecanismele de impunere a legii penale de catre autoritatile publice, in scopul asigurarii protectiei copiilor. Continuturile daunatoare trebuie tratate diferit de ceea ce este, in mod evident, ilegal.(14) ” (subl.ns.- H.D.D.)

Distinct de acest aspect, in practica judecatoreasca americana din ultimii ani s-a lansat o dezbatere aprinsa in jurul intrebarii daca pornografiei infantile electronice trebuie sa i se subsumeze si acele imagini in care o persoana majora este prezentata ca un minor avand un comportament sexual explicit, sau imaginile care, fara a prezenta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un comportament sexual explicit. Tot in aceasta arie problematica se inscrie si discutia privitoare la paginile Web de modeling in care sunt prezentate minore, fara ca acestea sa aiba un comportament sexual explicit, dar ale caror imagini, inclusiv sub forma de casete video, sunt oferite utilizatorilor contra cost. 

Aceste aspecte conexe problematicii pornografiei infantile propriu-zise lanseaza o noua disputa intre valori constitutionale aflate in concurs, si anume, libertatea de exprimare in Internet versus protectia minorilor in fata oricaror forme de exploatare pe cale electronica.

4.2. Fenomenologia pornografiei cu minori in spatiul virtual prezinta o serie de caracteristici semnificative pentru intelegerea corecta a demersului de represiune penala in acest domeniu. 

Fara indoiala, cel mai grav aspect este reprezentat de efortul organizat si sustinut al productiei si diseminarii unor astfel de materiale la scara mondiala. Nenumarate resurse indica existenta unor retele internationale care, in ultimii ani, au putut sa fie, in larga masura, anihiltate datorita unor forme de cooperare intre state si organizatii internationale. (15) Forta de descurajare a unor asemenea actiuni nu este insa intotdeauna foarte pronuntata, astfel incat noi retele de producere si raspandire iau nastere cu relativa constanta.

Pe langa productia pornografica cu minori din reviste cu circuit restrans, aparute in anii ’70, scanate electronic si transmise prin serviciile Internet, anii ’90 au marcat exploatarea masiva a copiilor in scopuri legate de realizarea unor asemenea materiale. Pentru acest motiv, combaterea pornografiei infantile in mediul cibernetic are conexiuni cu eforturile mai ample, desfasurate, la scara mondiala, in vederea reducerii riscurilor generale de exploatare si victimizare a minorilor.

Minorii care sunt victimele acestei exploatari se inscriu, din nefericire, pe intreaga scara a grupelor de varsta de pana la 18 ani. Evitam sa facem alte comentarii referitoare la aspectele extrem de concrete si dureroase ale fenomenului, recomandand cititorului resurse juridice obiective si sobre care prezinta informatii deosebit de utile pentru acest domeniu, din perspectiva dreptului penal, a dreptului procesual penal si a criminologiei.(16) 

Spre deosebire de pornografia adulta, gradul de acces la materialele pornografice cu minori, cu ajutorul serviciilor Internet, este mai redus. Este drept, motoarele de cautare ofera conexiuni catre pagini Web al caror titlu sugereaza pornografia infantila, dar continutul lor propriu-zis este rareori de tipul celui incriminat de lege. (17) In aceste situatii, este mai degraba vorba despre actiuni de deturnare a traficului de utilizatori, in scopul confruntarii acestora din urma cu reclamele publicitare existente pe aceste site-uri si acumularii unui numar mare de accesari in beneficiul proprietarului paginii Web.

Resursele cele mai cautate si, probabil, cele mai bogate in asemenea continuturi sunt cele din camerele de conversatii (Chatrooms), utilizatorii trebuind sa fie insa familiarizati cu tehnologia specifica IRC-ului (Internet Relay Chat). (18) Acesta este, de altfel, sectorul in care rata succesului actiunilor de represiune penala inregistreaza cotele cele mai inalte. Particularitatea camerelor de conversatie o constituie caracterul lor inchis, accesul fiind permis doar pe baza de parola. Probabil ca aceasta forma specifica de izolare a unei comunitati de utilizatori in Internet tinde sa afirme, in mod neintemeiat, libertatea de exprimare. Este evident ca interesul ocrotirii minorilor este, in acest caz, precumpanitor in raport cu protectia dreptului la libera exprimare. Rigorile camerelor de conversatie si izolarea lor deliberata incurajeaza, pe de alta parte, promovarea formelor extreme de pedofilie si pornografie infantila.

Nu de putine ori, utilizatorii aflati in cautarea continuturilor de pornografie adulta sunt surprinsi sa constate ca in spatele titulaturilor unor resurse pe care le acceseaza (denumiri de pagini Web si adrese URL), si care, altminteri, nu sugereaza pornografia infantila, se gasesc tocmai materiale pornografice cu minori. Aceasta este o modalitate pe care detinatorii unor asemenea resurse o practica intens, cu scopul de a deturna traficul electronic catre site-urile proprii, prin starnirea curiozitatii utilizatorilor. In felul acesta, se creeaza o bizara suprapunere intre elemente ale pornografiei infantile si cele ale pornografie adulte, care devine intolerabila chiar si pentru reprezentantii celei din urma. (19)

Delimitari similare se produc, uneori, si in cadrul un BBS-uri (Bulletin Board Systems) in care sunt traficate imagini erotice cu minore, situate intr-o zona “gri”, si in care administratorii refuza explicit pornografia infantila, anihiland incercarile de nesocotire a interdictiei. Problematica cu totul speciala a acestor resurse Internet, in contextual manifestarii libertatii de exprimare, o vom examina intr-o subdiviziune distincta din aceasta sectiune.

4.3. Pe plan legislativ, este esential rolul Conventiei Consiliului Europei pentru combaterea criminalitatii informatice, semnata la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001. Avand ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa in legislatiile lor nationale modalitati de combatere a infractionalitatii bazate pe sisteme informatice, Conventia acorda, in Articolul 9, un spatiu important pornografiei infantile, reglementand fapte pe care statele semnatare urmeaza sa le incrimineze in legea penala interna si oferind anumite precizari de ordin conceptual.

Pornind de la prevederile Conventiei, Parlamentul Romaniei a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (20), care in Titul III reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. In cuprinsul reglementarii, prevederile art.35 alin.1 lit.i) si alin.2 (definirea expresiilor “materiale pornografice cu minori” si “fara drept”), precum si cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanta pentru studiul nostru. 

Cu promisiunea de a incerca, cu un prilej ulterior, realizarea un comentariu larg pe marginea dispozitiilor legii romane aplicabile, ne vom referi, in continuare, la unele consideratii din cuprinsul Raportului Explicativ la Conventia Consiliului Europei, pe marginea Articolului 9 din Conventie (21) , precum si la efectele pe care acestea le genereaza in practica.

4.3.1. In lumina acestui document international, libertatea de exprimare in Internet trebuie sa fie supusa unor rigori extreme, intrucat spatiul cibernetic este locul care ofera pedofililor posibilitati ample de a schimba idei, fantezii si sfaturi, destinate sa incurajeze si sa faciliteze exploatarea sexuala a copiilor. Prin urmare, continuturile de acest gen nu includ doar imagini, dar si veritabile “dezbateri”, mai cu seama in camerele de conversatie, intre promotorii unor asemenea practici indreptate impotriva minorilor. 

Cu toate acestea, Articolul 9 din Conventie se refera la “imagini” si “infatisari vizuale”. Nu este limpede in ce masura se tinde sau nu sa se criminalizeze si acele resurse Internet unde, sub diverse forme, se vorbeste in termeni favorabili despre exploatarea sexuala a copiilor sau unde sunt reproduse nuvele cu continut pedofil. Este posibila o interpretare in sens afirmativ, pornind de la definirea, in Articolul 1 lit.b) din Conventie, a notiunii de “date informatice”. Acestea constituie “orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic”, deci, apreciem noi, si a unor informatii in forma verbala. Totusi, Articolul 9 din Conventie nu utilizeaza formula “date informatice”. In opinia noastra, incriminarea ar trebui sa se extinda, in orice caz, asupra acelor continuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, indreptate impotriva copiilor. Problema se poate complica in cazul paginilor Web care prezinta nuvele implicand relatii sexuale cu sau intre minori, in raport cu care partizanii libertatii de exprimare in Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistica a unor asemenea productii.

4.3.2. Conventia situeaza in sfera ilicitului penal “oferirea” sau “punerea la dispozitie” a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avuta in vedere crearea de pagini Web si de conexiuni catre asemenea site-uri. 

Raportul explicativ nu insista asupra modalitatilor practice de “a oferi” si “a pune la dispozitie”, dar mentioneaza ca aceste actiuni trebuie sa implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, in mod efectiv, continuturile prohibite. In acest context, apreciem ca sunt situati in afara sferei ilicitului penal acei creatori de site-uri sau link-uri ce folosesc denumiri apte sa sugereze pornografia infantila, fara sa o ofere insa in mod efectiv, scopul lor fiind acela de a deturna traficul de internauti catre aceste locuri unde se pot gasi diverse reclame publicitare, castigul material pentru site-ul gazda constand in numarul mare de accesari din partea utilizatorilor. Fara indoiala, folosirea, pentru aceste scopuri, a unor adrese URL si denumiri de pagini Web mai mult decat provocatoare polueaza teritoriul virtual si sunt de neacceptat intr-o comunitate care adera, totusi, la norme morale minimale. Cat timp insa o asemenea conduita nu va cadea, in mod expres sub incidenta legii penale, ea va continua sa fie practicata. (22)

In ultima vreme, se discuta chiar daca denumiri precum “Lolita” sau “Teens”, utilizabile pentru resursele Internet, nu ar fi suspecte in sensul sugerarii pornografiei infantile. (23) Fara a nega o asemenea posibilitate, nu putem sa nu observam cursul cel putin curios pe care dezbaterile subsumate acestei teme au inceput sa il inregistreze, in contextul problematicii limitelor libertatii de exprimare in Internet. Prin urmare, ar trebui sa ne ferim (sa ne temem) de utilizarea unor cuvinte cu intelesuri sugestive!

4.3.3. Cat priveste expresia “comportament sexual explicit”, Raportul Explicativ evoca definitia utilizata de legea penala a S.U.A., pe care am redat-o mai sus. (24)

In legatura cu formula “material pornografic”, se face o trimitere - fireasca, in opinia noastra – la standardele nationale ale fiecarui stat semnatar al Conventiei, vizand clasificarea unor materiale determinate, ca fiind obscene, contrare bunelor moravuri sau indecente. Intr-adevar, Conventia nu isi putea propune stabilirea unui standard international, avand in vedere diferentele culturale semnificative ce continua sa se manfieste in acest perimetru.(25) Pentru aceste motive, Raportul Explicativ afirma situarea in afara sferei notiunii de material pornografic a acelor productii “care au o valoare artistica, medicala, stiintifica sau similara.” In consecinta, problema calificarii corecte a acestor notiuni, in scopul stabilirii raspunderii penale, va genera, in continuare, dispute si viziuni neunitare, in conditiile in care Internetul este o retea globala, in care sunt continuturile si libertatea de a le exprima nu se opreste la frontierele nationale.

4.3.4. Conventia si-a propus sa nu se limiteze la interzicerea imaginilor ce prezinta un minor angajat intr-un comportament sexual explicit, ci sa extinda aria de protectie a minorilor, chiar si in acele situatii in care acestia nu sunt, in mod efectiv, utilizati in crearea de productii pornografice in Internet. Scopul acestui demers este acela de a obstacula formarea unei subculturi in randul utilizatorilor de servicii Internet, care, altminteri, ar contribui la proliferarea abuzurilor impotriva copiilor. 

In aceasta abordare, prevederile Articolului 9 alin.2 lit.b) si c) din Conventie includ in sfera notiunii de “pornografie infantila” infatisarea vizuala:
- a unei persoane care pare sa fie un minor avand un comportament sexual explicit;
- a unei imagini reale care reprezinta un minor avand un comportament sexual explicit.

In prima situatie, este vorba despre o persoana care, in mod obiectiv, este adulta dar care prezinta aparentele infatisarii unui minor. Concret, ar putea fi vorba despre persoane peste 18 ani, dar a caror evolutie fizica nu reflecta, in mod evident, varsta adulta, fiind confundabili cu minori. Credem ca este inutil sa subliniem problemele de interpretare ce se vor degaja in situatii de acest tip, chiar daca, principial, argumentele pentru incriminarea si a acestei forme de pornografie ni se par a fi valide. Care vor fi insa modalitatile practice capabile sa ateste, fara dubiu, “aparenta” (contradictia in termeni este evidenta) ca persoana infatisata este un minor si ce mijloace vor putea sta la indemana faptuitorului pentru a inlatura raspunderea penala? Dincolo de problematica penala si procesual penala incidenta, apreciem ca aceasta maniera de reglementare ingusteaza in mod considerabil sfera libertatii de exprimare, pana la un punct in care discutia asupra constitutionalitatii unei astfel de norme penale devine greu de ocolit.

In cea de a doua situatie, avem de-a face cu productii pornografice (asa-numita “pornografie sintetica”) create prin combinarea imaginilor unui adult avand un comportament sexual explicit, dar peste a carui fizionomie a fost suprapus, prin mijloace cibernetice, chipul unui minor (Computer Generated Porn). Si in acest caz, desi la realizarea productiilor pornografice nu au fost folositi copii, totusi, rezultatul obtinut este de natura sa incurajeze pedofilia si exploatarea sexuala a minorilor. 

Extinderea prohibitiei si asupra acestor genuri de pornografie a avut deja rezonanta in practica de drept constitutional. In Statele Unite ale Americii, in mai multe randuri, instantele judecatoresti, inclusiv Curtea Suprema, au avut a se pronunta asupra plangerilor de neconstitutionalitate indreptate contra unor reglementari federale si statale, care adoptasera aceasta optiune de politica legislativa inca inainte de semnarea Conventiei Consiliului Europei. (26)

Din suita argumentelor formulate de instante, in sensul sustinerii neconstitutionalitatii reglementarilor care incriminau pornografia infantila bazata pe aparenta imaginilor si sintetizarea de imagini, am retinut urmatoarele:
- este inadmisibila incriminarea unei fapte intr-o maniera vaga, de natura sa lase destinatarul normei “sa ghiceasca” ce conduita este permisa si ce actiuni se situeaza in sfera ilicitului penal;
- efectele nocive ale pornografiei depind de intermedierea mentala, de modul in care o persoana raspunde la stimuli sexuali; or, daca admitem ca procesul de conditionare a reactiilor este guvernat de exprimarea unor idei si ganduri, atunci libertatea de exprimare ar trebui practic suprimata;
- statul nu a reusit sa demonstreze legatura cauzala dintre pornografia infantila constand in imagini generate de computer si abuzul efectiv asupra copiilor;
- formulari de genul “pare sa fie” (“appears to be”) si “lasa impresia ca” (“conveys the impression of”) sunt prea vagi, iar dispozitiile penale in care sunt incluse ar putea determina oricand interzicerea unor productii de la Hollywood (gen “American Beauty”);
- exista o serie de lucruri nevinovate, cum ar fi desenele animate, jocurile video si bonboanele, care, in conditii determinate, ar putea fi folosite in scopuri imorale; cu toate acestea, nu putem accepta ca ele sa fie interzise, deoarece ar putea fi utilizate abuziv;
- simpla tendinta a unui continut de idei, de a stimula comiterea de infractiuni nu reprezinta o conditie suficienta pentru a-l scoate in afara legii;
- Primul Amendament este periclitat cel mai mult atunci cand legea incearca sa controleze gandul; dreptul de a gandi este inceputul libertatii, iar exprimarea gandurilor se impune a fi ocrotita in fata restrictiilor, intrucat ea reprezinta inceputul gandirii.

Instantele judecatoresti la care ne-am referit au recunoscut ca imaginile aparente si cele sintetizate de pornografie infantila sunt repudiabile din punct de vedere moral, dar nu au reusit sa concilieze acest aspect cu o valoare constitutionala sacra a democratiei americane – libertatea de exprimare. Este important de mentionat ca solutia adoptata in final a fost precedata de hotarari divergente ale instantelor inferioare, de opinii separate, inclusiv in randul judecatorilor Curtii Supreme. Aceasta realitate indica, o data in plus, dificultatea realizarii echilibrului intre valori constitutionale concurente si ar trebui sa determine o reactie prudenta si echilibrata in orice demers legislativ si procesual-penal de combatere a continuturilor negative.

Un factor pe care il consideram demn de discutat este si acela al viabilitatii categoriilor juridice de care dispunem, in vederea atingerii acestui echilibru dezirabil. Ne putem intreba in ce masura conceptele fundamentale ale dreptului (ale dreptului constitutional si ale celui penal, in particular) sunt, actualmente, suficient de profunde si, totodata, ample, pentru a le putea utiliza in procesul de argumentare, pe marginea problematicii generate de dezvoltarea impetuoasa a tehnologiilor informatiei. Indraznim sa afirmam ca aceste categorii au astazi tendinta de a ramane in urma realitatilor obiective. 

In secolele 18 si 19, constitutiile si, o data cu ele, stiinta dreptului, s-au afirmat in directa legatura cu un mediu social concret, cu o serie de realitati economice si stiintifice, aflate si ele in plina evolutie, cu ceea ce insemnau “presa” si “cartea”, privite ca modalitati tehnice de raspandire a ideilor, in perioadele respective. Numai in consonanta cu aceste realitati, juristii au forjat concepte si teorii adecvate relatiilor din societatea acelor vremuri, oferind solutii legislative ce puteau fi cu greu contestate. Astazi, cand operam cu notiuni precum “libertate de exprimare”, “drept la informatie”, “pornografie”, “cenzura”, “spatiu cibernetic”, “link”-uri, observam insuficienta arsenalului teoretic al dreptului, in efortul de formulare a unor solutii acceptabile legal si moral. 

De aceea, pentru a determina o viziune corecta, rezonabila si cat mai putin controversata asupra subiectului pe care il analizam, inclusiv in scopul remodelarii unei legislatii care, din ratiuni cunoscute, a fost impusa cu prea mare repeziciune, este necesara, dupa parerea noastra, reevaluarea aparatului conceptual existent si articularea unor elemente teoretice menite sa contribuie la formularea unor categorii moderne ale dreptului constitutional si ale dreptului penal. 

4.3.5. Pentru a putea atrage raspunderea penala, Conventia prevede ca faptele incriminate trebuie sa fie savarsite cu “intentie” si “fara drept”. Raportul Explicativ subliniaza (pct.103) ca termenul “fara drept” ingaduie statelor-parti la Conventie sa ia in considerare drepturi si libertati fundamentale, cum sunt libertatea de gandire, libertatea de exprimare si protectia sferei private, care, in circumstante determinate, sa se poata constitui in cauze care inlatura caracterul penal al faptei. 

In ceea ce priveste necesitatea comiterii faptelor cu intentie, Raportul Explicativ nu aduce precizari suplimentare, mai ales in legatura cu faptul daca este avuta in vedere si intentia indirecta. Poate ca acest aspect ar merita aprofundat, in sensul de a stabili in ce masura Internetul - prin specificul sau, acela de a nu putea oferi informatii precise asupra naturii unui continut, decat in mod treptat, prin parcurgerea traseelor informationale, de la un link la altul – este compatibil cu o teorie a raspunderii penale intemeiata pe ideea de vinovatie inclusiv in forma intentiei indirecte. Aminteam mai sus despre posibilitatea accesarii accidentale a unor continuturi ilegale, chiar si in cadrul serviciilor oferite de furnizori de prestigiu, de riscul imposibilitatii recunoasterii unui continut determinat, in functie de titulatura mai mult sau mai putin criptica a unei adrese URL ori a unei pagini Web, mai cu seama daca aceasta din urma este intr-o limba necunoscuta utilizatorului. 

Referitor la problematica savarsirii faptelor “fara drept”, intelegem sa evocam un aspect care suscita, la randul sau, o serie de discutii si care, de curand, a fost oglindit intr-o decizie de speta. Este vorba despre asa-numitul fenomen de “Internet Entrapment”, constand in masuri adoptate de autoratile publice in vederea descurajarii pornografiei infantile in teritoriul virtual. 

In concret, agenti de politie sub acoperire savarsesc, “cu drept”, fapte de natura celor incriminate de Conventie, oferind materiale pornografice cu minori, organizand capcane si incitand diversi utilizatori sa se angajeze in practici pedofile. Fara a subestima eforturile politiei, de depistare si anihilare a vastelor retele avand ca obiect traficul cu astfel de materiale, zelul aparatorilor legii ajunge, in anumite imprejurari, se fie, el insusi, generator de criminalitate in randul unor utilizatori situati in afara profilului specific de infractor. 

Aceasta actiune de impunere a legii - care, uneori, este greu de distins de instigarea la savarsirea de infractiuni – mizeaza pe ceea ce Internetul exploateaza in cea mai mare masura in materie de libertate a exprimarii: curiozitatea utilizatorilor. Spre deosebire de interesul manifestat de o persoana in rasfoirea unor ziare si reviste asezate pe taraba sau in cautarea unor titluri de pe rafturile librariilor si din fisierele bibiliotecilor, interesul specific al navigatorilor adanciti in zona continuturilor virtuale este puternic exacerbat. Posibilitatea de a sari de la un continut la altul, intr-o diversitate tematica fara precedent, prin parcurgerea rapida a mii si mii de conexiuni, de a te lasa surprins de “ceea ce urmeaza”, de a nu intampina restrictii de ordin material – toate acestea inflameaza curiozitatea, dezvolta fantezii, amplifica trebuinte, duc la pierderea notiunii timpului si, in multe cazuri, la “dependenta de retea”sau, in alti termeni, la ceea ce psihologii au ajuns sa numeasca Internet Addiction Disorder (IAD) (27) . Afirmandu-si gusturile, trebuintele si fanteziile in nesfarsitele cautari de continuturi, utilizatorul se expune manipularilor si isi reduce capacitatea de a se autocenzura. 

Pe acest fond, sansa de a determina un utilizator sa se abata de la normele sale obisnuite de conduita si, mai mult, de la prevederi legale pe care adesea nu le cunoaste, nu le intelege ori, daca le cunoaste si le intelege, nu are certitudinea interpretarii lor corecte, este extrem de ridicata.

In speta United States v. Poehlman (28) inculpatul, o persoana cu puternice tulburari de personalitate, afectata de depresii si singuratate, si-a gasit un refugiu confortabil in Internet, unde a corespondat electronic timp de peste 6 luni cu un agent de politie sub acoperire, care i-a propus, in final, sa se intalneasca, pentru a intretine raporturi sexuale cu fiicele minore ale acestuia din urma, sub amenintarea incetarii oricarei legaturi in caz de neacceptare a propunerii. In tot acest interval de timp, prin corespondenta purtata, agentul de politie a stimulat fanteziile sexuale ale inculpatului, pana cand acesta din urma a acceptat sa vina la intalnirea propusa, fiind arestat pe loc. Instanta, cu majoritate, a dispus achitarea inculpatului, considerand ca politia a contribuit la exacerbarea fanteziilor perverse ale acestuia. In considerentele hotararii s-a afirmat ca “In societatea noastra exista, in mod cert, suficient de multa infractionalitate, pentru ca niste agenti de impunere a legii sa petreaca luni de zile in Internet, cu scopul de a incita un individ - evident confuzionat si insingurat - sa treaca granita dintre fantezie si incalcarea legii.” 

In cauza expusa succint, ca si in alta similara (29) , problema juridica se concentreaza, in realitate, asupra faptului daca manifestarea, pe cale electronica, a unor fantezii, a unor ganduri, oricat de perverse si condamnabile ar fi acestea, dar neurmata de trecerea la act, este pedepsibila si, pe aceasta linie, daca nu cumva, legislatia destinata combaterii pornografiei infantile, in incercarea pe deplin intemeiata de a stavili acest fenomen, tinde treptat sa incrimineze gandul exprimabil si sa determine, din aceasta cauza, in anumite circumstante, o evaluare insuficienta si inexacta a pericolului social concret. Consideram ca si acesta este un aspect care merita o abordare aparte, nu doar din unghiul de vedere al limitelor libertatii de exprimare, dar si din perspectiva reflexului de a criminaliza utilizatorii serviciilor Internet, profitand de expunerea pe care acestia o adopta, constient sau nu, atunci cand se ataseaza traficului de continuturi. (30)

4.4. Incheiem sectiunea consacrata examinarii problematicii juridice a pornografiei infantile mediata electronic cu o referire la chestiunea folosirii minorilor in pagini Web de modeling, in arta si literatura erotica, precum si in reclamele publicitare.

In Internet pot fi gasite cu relativa usurinta tot mai numeroase resurse consacrate modeling-ului, in care sunt expuse imagini ale unor minore cu varste cuprinse intre 9 si 15 ani. In raport cu exigentele Conventiei Consiliului Europei, analizate la punctul anterior, continutul acestor materiale este situat, in mod cert, in afara cadrului incriminat in Articolul 9. Imaginile sunt decente, cu toate ca nu le poate fi negata o anume tenta erotica, subintealasa in contextul activitatii de modeling. 

Semnificativ este, in acelasi timp, faptul ca accesul utilizatorilor la seriile de imagini se realizeaza contra cost, gratuite fiind doar cateva fotografii plasate pe pagina introductiva. De asemenea, pe site-urile respective se comercializeaza si videocasete infatisandu-le pe minorele respective, fara a se oferi, de regula, mostre video. 
Scopul acestor resurse Internet, astfel cum este uneori explicit asumat sau cum rezulta din intregul context al paginilor, este acela al pregatirii unor fete minore pentru viitoarea cariera de model. In acest sens, site-urile sunt destinate agentiilor de modeling in cautare de talente, iar faptul ca ele sunt reunite in veritabile portaluri grupate exclusiv sub acest domeniu, fara nici o legatura cu resurse pornografice, le confera credibilitate si seriozitate.
Si totusi, asemenea continuturi incep sa fie si ele contestate. (31) Se afirma, astfel, ca utilizatorii care inteleg sa “consume” imaginile respective sunt persoane interesate in sexualitatea minorilor. Continuturile respective au capacitatea de a stimula persoanele cu inclinatii deviante si se pune intrebarea de ce ar simti niste adulti nevoia sa cumpere accesul la asemenea resurse, precum si casetele video oferite acolo, altfel decat pentru motivul ca sunt pedofili.

Prin urmare, este vorba despre continuturi care, sub aspectul legislatiei penale, sunt admisibile. Cu toate acestea, intre cei carora le sunt adresate pot exista persoane cu intentii rele, daca nu chiar veritabili infractori. Ar trebui, pentru acest motiv, sa se interzica productia unor astfel de resurse in Internet? Raspunsul nu este usor de dat, intrucat se ajunge din nou la problema evaluarii unui anumit continut de idei, dincolo de limitele firesti ale libertatii de exprimare. In alti termeni, simplificatori, s-ar putea spune: “este voie sa creezi asemenea continuturi, dar nu este permis sa le privesti, deoarece iti trezesc impulsuri condamnabile.” O contradictie de acest tip nu are, in momentul de fata, o solutie constitutionala confortabila si ridica, in orice caz, intrebarea cat mai poate valora libertatea de exprimare in perimetrul delimitat de Internet.

Asa cum am afirmat in cuprinsul acestui studiu (a se vedea Supra, pct.2.3.6.), limitele libertatii de exprimare trebuie corelate cu prevederi constitutionale relevante, cum ar fi cele ce interzic exploatarea economica a minorului. In cazul analizat, “vanzarea” imaginii minorului constituie, dupa parerea noastra, o forma de exploatare cu scop patrimonial, pe care legea o putea interzice, in deplin acord cu prevederile constitutionale. (32)

Discutabila ramane o alta problema. In conditiile in care nu este nuantat, argumentul potrivit caruia, cei care privesc (consuma) imagini cu potential erotic sunt virtuali infractori, poate genera consecinte aberante, mai ales, daca nu ne referim neaparat la Internet. Astfel, de exemplu, ar trebui sa pornim de la premisa ca un numar nedeterminat din randul spectatorilor la o competitie de gimnastica artistica (in care media de varsta a sportivelor nu depaseste, de regula, 13 ani) este alcatuit din persoane cu un comportament deviant, care la vederea unui spectacol sportiv inzestrat cu o anumita doza de erotism, pot fi stimulate sa savarseasca abuzuri impotriva minorilor. Credem ca aceasta premisa nu este corecta, in special datorita faptului ca ipostaza respectiva se consuma intr-un context public, in conditiile desfasurarii unei activitati licite care nu isi propune nicidecum sa incurajeze conduite deviante. Aceeasi este situatia si in cazul unor oameni (inclusiv minori) care se afla vara, la mare, pe o plaja deschisa publicului, in vestimentatia adecvata acestor circumstante. A interzice astfel de manifestari care au la baza conventii sociale consolidate in timp este nu numai ilogic, dar ar contraveni, inainte de orice, unor drepturi si libertati fundamentale (de pilda, libertatea intrunirilor si dreptul la libera circulatie) si nici nu ar prezenta temeiurile pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati pe motiv de aparare a moralei publice (art.49 din Constitutia Romaniei). 

Nu putem fi siguri ca aceste contrargumente sunt valabile, totodata, in orice fel de circumstante asemanatoare din mediul virtual, fiind necesara o abordare prudenta de la caz la caz. Oricum, consideram ca si acest exemplu atesta criza stiintei dreptului in epoca dezvoltarii tehnologiilor informatiei, dificultatea, daca nu chiar incapacitatea de a concilia valori legale si morale aflate in coliziune.

Existenta unor tipare de argumentare de genul celor de mai sus – al caror temei subsumat protectiei minorilor nu poate fi contestat – face mult mai problematica acceptarea continuturilor electronice de erotica infantila, cu caracter artistic (chiar confruntate in mod pozitiv cu “factorii Dost” amintiti mai sus(33)) , precum si a reclamelor publicitare in care apar copii. In felul acesta, aria de incriminare avuta in vedere de Articolul 9 din Conventia Consiliului Europei tinde sa se extinda cu mult peste limita avuta in vedere de expertii care au elaborat-o si, din cauza rezonantei tot mai puternice a unor dezbateri de tipul celor evocate, efectele vor “ricosa” din mediul virtual in cel real. Pe acest fond, devine riscanta pana si punerea in scena a romanului “Lolita”, al lui Vladimir Nabokov, fara sa mai vorbim de realizarea reclamelor pentru produse destinate noilor nascuti.

“Tinta” acestor dezbateri este, pana la urma, nu gandul expus in scris, in imagini sau in alta forma de comunicare pentru public, ci mediul privat, intim, gandul neexprimat, fantezia oricarei persoane confruntata cu un continut neutru (dar care, filtrat mental, poate dobandi conotatii erotice) pe strada, la televiziune, intr-o biblioteca sau in Internet. Daca acesta este intr-adevar obiectivul, iar necesara reconsiderare a instrumentarului teoretic al dreptului constitutional si al dreptului penal, pentru care pledam in continuare, nu se va produce intr-un viitor previzibil, atunci credem, fara a exagera, ca urmatorul pas nu l-ar putea reprezenta decat incercarile de a legifera controlul gandurilor. 

Note :

11. A se vedea, pentru acest din urma aspect, News from Tom DeLay, There Can Be No Compromises In The War Against Child Abuse, declaratie disponibila la adresa http://majoritywhip.house.gov/News/199907/0712hconres107passes.asp , prin care un congressman american critica un studiu publicat de Asociatia Americana de Psihologie, in care se afirma ca nu orice relatii sexuale intre adulti si minori pot fi considerate ca fiind daunatoare.

12. A se vedea, pentru o argumentare judicioasa, E. Blom, Danger online: The Internet and child pornography, articol disponibil la adresa http://www.portland.com/specialrpts/danger/danger.htm . Este insa de mentionat faptul ca intr-un dosar solutionat de o instanta de fond canadiana – Regina v. Sharpe, Court of Appeal for British Columbia, 1999, decizie disponibila la adresa http://www.courts.gov.bc.ca/jdb-txt/ca/99/04/c99-0416.html  - s-a retinut ca simpla detinere a materialelor pornografice cu minori nu este pedepsibila, reprezentand o forma de exprimare protejata de art.2 (b) din Carta Canadiana a Drepturilor si Libertatilor. A criminaliza o asemenea detinere inseamna a se restrange, in mod nejustificat, un drept fundamental, caci nu se poate proba o legatura de cauzalitatea intre detinerea continturilor si savarsirea de abuzuri sexuala asupra minorilor. In apel, Curtea Suprema a Canadei a respins aceasta concluzie (a se vedea Supreme Court Unanimously Upholds Child Pornography Law, informare disponibila la adresa http://www.crimlaw.org/debrief134.html )

 13.A se vedea, de exemplu, comentariile formulate de American Civil Liberties Union si Electronic Privacy Information Center in legatura cu proiectul Conventiei privind combaterea criminalitatii informatice, ACLU/EPIC comments on CoE Cybercrime Convention, material disponibil la adresa http://www.pili.org/lists/piln/archives/msg00777.html  

14 A se vedea, de pilda, Sexual Abuse of Children, Child Pornography and Paedophilia on the Internet: An international challenge – Expert Meeting, UNESCO, Paris, 18-19 January, 1999, Declaration and Action Plans, document disponibil la adresa www.unesco.org/webworld/child_screen/conf_index.html  

15 A se vedea, pentru o lista larga de exemplificari, QuickLinks – Computer crime, la adresa http://www.qlinks.net/quicklinks/comcrime.htm  si Internet pornographers are being caught and punished, la adresa http://pedowatch.org/arrest-index.htm  

16. A se vedea, de pilda, Ch. Hawley, Child Pornography and Child Luring, la adresa http://www.geocities.com/chrishawley83/pornography.html , Cyberspace, Children, Pornography, la adresa http://www.20ishparents.com/home_and_family/internet/porn.shtml , S.W. Brenner, Cybercrime Investigation and Prosecution: The Role of Penal and Procedural Law, studiu disponbil la adresa http://www.murdoch.edu.au/elaw/issues/v8n2/brenner82_text.html , St. Morningstar, Internet Crimes and Criminal Procedures, Winter 1998, la adresa http://www.rwc.uc.edu/bezemek/paperw98/morningstar.htm , Y. Akdeniz, The Regulation of Pornography and Child Pornography on the Internet, studiu disponibil la adresa http://elj.warwick.ac.uk/jilt/internet/97_1akdz/contentf.htm , Cybercrime, pagina Departamentului de Justitie al S.U.A., la adresa http://www.usdoj.gov/criminal/cybercrime/ , Child Pornography Statistics 1984 – 2000, la adresa http://www.geocities.com/witch_hunt_witness/CPStatistics.htm , Internet Crimes Against Children, la adresa http://www.ojp.usdoj.gov/ovc/publications/bulletins/internet_2_2001/welcome.html , MAPI – Report, (Mouvement Anti-Paedophilie sur Internet), Child Pornography on the Internet, raport disponibil la adresa http://www.info.fundp.ac.be/~mapi/repintro.htm , G. Braun, H. Treffehn, LKA Nordrhein-Westfalen, Kinderpornografie, Köln, 1997, material elaborat de Departamentul Politiei Regionale din Renania de Nord – Westfalia (Republica Federala Germania), disponibil la adresa http://www.nrw.polizei.de/broschuer/kind.htm , J.F. McLaughlin, Cyber Child Sex Offender Typology, Regional Task Force On Internet Crimes Against Children for Northern New England, May 2000, studiu disponibil la adresa http://www.ci.keene.nh.us/police/Typology.html  

17. Este oarecum surprinzator sa se constate ca o serie de grupuri de stiri si de discutii cu asemenea subiecte ajung sa fie gazduite de furnizori prestigiosi de servicii Internet, care indeplinesc, totodata, si functia de motoare de cautare. Caracterul organizat si riguros autoreglementat al acestor furnizori, precum si mijloacele lor tehnice de interventie si eliminare (inchidere) a grupurilor ce traficheaza continuturi ilegale, ar trebui sa constituie pentru utilizatori o garantie ca nu vor fi confruntati cu astfel de situatii. Specificul acestor servicii consta in faptul ca, inainte de a putea accesa continutul propriu-zis al grupului, utilizatorul este obligat sa se inregistreze, avand la dispozitie putine elemente pe baza carora sa poata cunoaste cu exactitate caracterul acelui grup. Surprizele care pot urma sunt uneori neplacute. In asemenea imprejurari, cea mai indicata conduita este de a parasi grabnic grupul respectiv. A se vedea, pentru un model de reactie in asemenea situatie, recomandarile Ministerului de Interne din Noua Zeelanda, Censorship & The Internet, What can I do if I find something objectionable by accident?, document in format pdf, disponibil la adresa www.censorship.dia.govt.nz  

18. Cu privire la potentialul criminogen al camerelor de conversatie, a se vedea D. Banciu, I. Vladut, Internet-ul si criminalitatea informatica, document in format pdf, disponibil la adresa www.racai.ro/INFOSOC-Project/Banciu/Vladut_st_e03_new.pdf , p.2 . 

19. Este semnificativ faptul ca reprezentantii industriei pornografice pentru adulti sunt extrem de interesati in a denunta si combate materialele pornografice cu minori, pentru a-si proteja astfel propriul domeniu de activitate si a-l sustrage riscului de a fi suprapus cu pornografia infantila. A se vedea, in acest sens, initiativa pe care nu putem sa nu o consideram laudabila “Adult Sites Against Child Pornography” (ASACP), la adresa http://www.asacp.org/reportsite.html 

20 Publicata in M.Of., Partea I, nr.279 din 21.04.2003.

21 Raportul Explicativ poate fi consultat la adresa http://conventions.coe.int/Treaty/en/Reports/Html/185.htm  
Se pare ca in S.U.A. exista, actualmente, preocupari in directia descurajarii acestor practici, o initiativa legislativa a unui grup de senatori urmand sa sanctioneze fapta persoanei care, cu intentie, foloseste o denumire de domeniu susceptibila sa induca utilizatorii in eroare, pentru a-I atrage sa vizioneze continuturi obscene in Internet. Initiativa nu este insa la adapost de critica, din unghiul de vedere al libertatii de exprimare (a se vedea Policy and Legislation, Child Abuse Prevention Bill Bans Misleading Domain Names, stire disponibila in format pdf la adresa www.pf.com/pdf/cybercrime.pdf ) 

22 A se vedea Danny, Webmasterjoint, Why You Should Avoid Words Like Lolita, comentariu disponibil la adresa http://www.webmasterjoint.com/articles/0902/why_avoid_lolita.php  

23 A se vedea Supra, pct.3.3. O mentiune explicativa, preluata din practica judecatoreasca Americana – a se vedea United States v. Grimes, United States Court of Appeals for the 5th Circuit, 2001, decizie disponibila la adresa http://www.ca5.uscourts.gov/opinions/pub/oo/00-40495-cr0.htm  - se impune a fi facuta cu privire la una din variantele comportamentului sexual explicit: infatisarea lasciva a organelor genitale ori a zonei pubiene apartinand unei persoane, mai precis, apartinand unui minor. Pentru a se stabili in ce masura continutul unei imagini poate fi calificat in acest fel, se recurge la aplicarea “factorilor Dost”, degajati din speta United States v. Dost, 636 F. Supp.828 (S.D. Cal. 1986), hotarare validata de instanta de apel, 813 F.2d 1231 (9th Cir.1987). Aceste criterii se refera la faptul daca: a) imaginea se focalizeaza pe zona genitala sau pubiana a minorului; b) locul unde este plasata imaginea are o sugestie sexuala; c) minorul este infatisat intr-un mod inadecvat, raportat la varsta pe care o are; d) minorul este imbracat total sau in parte, ori este dezbracat; e) imaginea sugereaza retinerea sau vointa de a se angaja intr-o activitate sexuala; f) imaginea este menita sa genereze reactia sexuala a celui ce o vizioneaza.

24 Desi procesul de globalizare este in curs, implicand reducerea distantelor fizice intre oameni, ca efect al utilizarii tehnologiilor informatiei, totusi, o uniformizare a modelelor culturale si de civilizatie continua sa ramana un obiectiv greu de atins. In acest sens, in literatura de specialitate se afirma ca “globalizarea poate fi masurata in functie de gradul in care depasirea distantei fizice e insotita de depasirea distantei culturale” (a se vedea J. Tomlinson, Globalizare si cultura, Editura Amarcord, Timisoara, 2002, p.15). 

25 Practica judecatoreasca a fost neunitara la nivelul instantelor inferioare, dar, in cele din urma, in fata Curtii Supreme a prevelat solutia neconstitutionalitatii reglementarii. A se vedea Free Speech Coalition v. Reno, United States District Court, Northern District of California, 1997, decizie disponibila la adresa http://www.parrhesia.com/cp.html , , Free Speech v. Reno, U.S. 9th Circuit Court of Appeals, 1999, decizie disponibila la adresa http://laws.lp.findlaw.com/getcase/9th/case/9716536&exact=1 , United States v. Hilton, United States Court of Appeals for the First Circuit, 1999, decizie disponibila la adresa http://www.law.emory.edu/1circuit/jan99/98-1513.01a.html , Free Speech v. Reno, U.S. 9th Circuit Court of Appeals, 2000, decizie disponibila la adresa http://laws.lp.findlaw.com/getcase/9th/case/9716536o&exact=1 , United States v. Hilton, United States Court of Appeals for the First Circuit, 2001, decizie disponibila la adresa http://www.law.emory.edu/1circuit/july2001/00-2545.01a.html , Ashcroft v. Free Speech Coalition, Supreme Court of the United States, 2002, decizie disponibila in format pdf la adresa http://www.steptoe.com/webdoc.nsf/Files/199a/$file/199a.pdf ,

26 A se vedea, cu privire la analiza acestui sindrom psihic, J.M. Grohol, Internet Addiction Guide, 2003, studiu disponibil la adresa http://psychcentral.com/netaddiction/  si R.A. Davis, Internet Addiction, materiale disponibile la adresa http://www.internetaddiction.ca/  

27 A se vedea U.S. 9th Circuit Court of Appeals, 2002, decizie disponibila la adresa http://www.ci.keene.nh.us/police/Poehlman  

28 A se vedea United States v. Gamache, United States Court of Appeals, 1998, decizie disponibila la adresa http://www.ci.keene.nh.us/police/gamache.htm  

29. A se vedea, in acest sens, P.G. Abbott, Internet Sexual Entrapment: The Poehlman Decision and Beyond, Georgia State University College of Law Law and the Internet, Professor Patrick Wiseman, Fall 2002, studiu disponibil la adresa http://gsulaw.gsu.edu/lawand/papers/fa02/abbott/ , M. Guglielmi, Online Entrapment: Potential Problems with Police Stings, Fall 1997, Computers & The Law Final Paper, studiu disponibil la adresa http://wings.buffalo.edu/Complaw/CompLawPapers/gugliel.html . In acest din urma studiu, autorul atrage atentia asupra faptului ca sentimentele de intimitate generate de conexiunile Internet sunt susceptibile sa induca utilizatorilor un comportament catre care acestia, in mod obisnuit, nu sunt inclinati. 

30 A se vedea “Legal Child Porn” under Fire, comentariu disponibil la adresa http://www.msnbc.com/news/730491.asp?cp1=1#BODY  

31 In S.U.A. exista deja o initiativa legislativa in Congres, intitulata Child Modeling Exploitation Prevention Act of 2002 (H.R. 4667), disponibila la adresa http://thomas.loc.gov/cgi-bin/query/C/c107:./temp/~c1079rmxGP . In preambul, proiectul legii constata, fara drept de apel, ca scopul modeling-ului pentru copii il constituie satisfacerea dorintelor pedofililor. In conescinta, proiectul incrimineaza fapta de a infatisa imagini cu minori, pentru simplul scop de a obtine un beneficiu material.

32. A se vedea, in acest sens, The Lolita Problem. Illegal childporn is booming, thanks to the Internet – and the unwitting support of corporate America, Investigative Report, Red Herring, articol disponibil la adresa http://www.redherring.com/insider/2002/0118/1249.html 

33 Este interesanta remarca unui psiholog, potrivit careia, calitatile erotice ale unor imagini sunt generate, in principal, de ceea ce gandeste o persoana. Ceea ce determina caracterul atractiv al unei imagini este, in parte, continutul acesteia, dar si masura in care se pot crea fantezii cu privire la acea imagine (a se vedea Max. Taylor, The nature and dimensions of child pornography on the Internet, University College Cork, Ireland, studiu disponibil la adresa http://www.stop-childpornog.at/pa_taylor.html )