Domenii: Penal - recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine.  Falsificarea instrumentelor de plată electronică.

 

Pe rol pronunțarea sesizării înaintată de Parchetul de pe lângă Curtea de  A P E L   B U C U R E í…ž T I în vederea recunoașterii sentinței pronunțate de Tribunalul Curții din B. la E. din data de 29.01.2009, rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, în procedura soluționării cererii de transferare într-un penitenciar din România a persoanei condamnate E. G., pentru a continua executarea pedepselor, formulată de autoritățile judiciare din E. B..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09 februarie 2010 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea  dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 16 februarie 2010, când a  pronunțat următoarea sentință penală;

 

                                                 C U R T E A,

 

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rezoluția nr. 2568/II/5/2009 din data de 11.12.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de  A P E L   B U C U R E í…ž T I a sesizat această instanță, în temeiul dispozițiilor art. 149 alin. 4 din Legea nr. 302/2004, în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale din 29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Curții din B. la E. rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, ca urmare a cererii înaintate de către autoritățile judiciare din E. B. cu privire la transferarea condamnatului G. E. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani închisoare, astfel cum a fost stabilită în statul solicitant.

Analizând actele și lucrările dosarului, pe baza informațiilor și documentelor comunicate de către statul de condamnare, în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, Curtea constată următoarele:

Prin sentința penală din 29.01.2009 pronunțată de  Tribunalul Curții din B. la E. rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, s-a dispus condamnarea inculpatului G. E. la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru delictul major de a fi membru împreună cu J. E. al unei asociații ilegale în scopul de a comite delicte și la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru delictul major de punere în circulație de monede false și pedeapsa complementară a expulzării pe o perioadă de 15 ani din E. B.,fapte prevăzute de art.431.3 a) și b), art.431.1 a) și c), art. 359 și 360 din Cod penal spaniol.

în fapt, s-a reținut, în esență, că, în data de 20.04.2008, în urma unui control de rutină, agenții Serviciului de Poliție din B. la E. au descoperit asupra lui G. E. și J. E. un număr de 61 carduri albe, ce aveau E. magnetică clonată după carduri originale și de care cei doi au făcut uz la diferite bancomate de pe teritoriul E.ui B.. La data de 19.04.2008 inculpați au reușit să scoată sumele de 150 și 200 Euro de la bancomatul entității E. de la hotelul E. din T..

Hotărârea a rămas definitivă  și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală.

Astfel cum rezultă din informațiile comunicate de autoritățile E.ui B., condamnatul G. E. a fost arestat preventiv la data de 20.04.2008, încarcerat în Centrul Penitenciar în arest preventiv la 23.04.2008 iar pedeapsa aplicată va fi considerată executată la data de 29.03.2012.

în raport cu faptele reținute în hotărârea definitivă de condamnare, se constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 129 lit. e) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și de art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983.
Astfel, faptele pentru care inculpatul G. E. a fost condamnat prin sentința penală din 29.01.2009 pronunțată de  Tribunalul Curții din B. la E. rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, au corespondent în legislația penală română, acestea constituind infracțiunile de asociere pentru comiterea de infracțiuni și falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 323 din Codul penal și art. 24 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic,pedepsite cu închisoare de la 3 la 15 de ani și, respectiv, cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Totodată, Curtea constată că sunt îndeplinite și celelalte condiții privind transferarea condamnatului într-un penitenciar din România, prevăzute de art. 129 din Legea nr. 302/2004, în sensul că hotărârea de condamnare pronunțată de instanțele E.ui B. este definitivă, condamnatul G. E. este cetățean român, astfel cum rezultă din adresa nr. (...)/29.10.2009 a Ministerului Administrației și Internelor, iar statul de condamnare și statul de executare sunt de acord asupra transferării.

De asemenea, condamnatul care, în prezent, se află încarcerat în Penitenciarul La D. din B. E. - E. B., prin declarația din data de 28.10.2009, și-a exprimat consimțământul scris la transferarea sa într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani închisoare în țara de origine.

Aceeași poziție a fost exprimată de condamnat și la data de 29.10.2009, cu ocazia întocmirii referatului asupra situației sale sociale și familiale, din care rezultă că acesta dorește transferul într-un penitenciar din România pentru a fi alături de familie.

Cu privire la cerința reglementată de art. 129 lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea constată, pe baza datelor comunicate de statul de condamnare, că, din pedeapsa de 4 ani închisoare, stabilită prin sentința penală din 29.01.2009 pronunțată de  Tribunalul Curții din B. la E. rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, condamnatul a executat perioada scursă din data de 20.04.2008 la zi, aflându-se în continuare în executarea acesteia, care urmează a expira la data de 29.03.2012.

Referitor la solicitarea apărătorului persoanei condamnate de schimbare a condamnării persoanei transferabile și înlocuirea pedepsei aplicate de autoritățile E.ui B. cu o pedeapsă corespunzătoarea legii penale române, respectiv, pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea în formă continuată a infracțiunii prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002 Curtea o apreciază ca neîntemeiată.

în interpretarea Deciziei nr. 23/12 octombrie 2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea reține că, Legea română privind cooperarea judiciară internațională în materia penală permite adaptarea pedepsei în vederea executării acesteia în România, prin hotărâre judecătorească, ori de câte ori instanța constată că felul pedepsei privative de libertate aplicate în statul de condamnare sau durata pedepsei este incompatibilă cu legislația română. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 146 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală se prevede că ”Dacă felul pedepsei aplicate sau durata acesteia este incompatibilă cu legislația română, statul român poate, prin hotărârea judecătorească, să adapteze această pedeapsă la aceea prevăzută de legea română pentru faptele care au atras condamnarea. Această pedeapsă trebuie să corespundă, atât cât este posibil, în ceea ce privește felul pedepsei aplicate prin hotărârea statului de condamnare și, în nici un caz, nu poate să agraveze situația condamnatului” .
Aplicarea dispozițiilor enunțate mai sus este limitată la două situații: când felul pedepsei aplicate este incompatibil cu legislația română și când durata pedepsei aplicate este incompatibilă cu legislația română.

Niciuna din situațiile limitativ prevăzute de lege nu se regăsesc în prezenta cauză, faptele pentru care G. E. a fost cercetat și condamnat în E. B. au corespondent în legislația penală română în ceea ce privește felul pedepsei (închisoarea) și durata acestora (pedepsele aplicate condamnatului G. E. de 1 an și respectiv 3 ani nu depășesc  limitele maxime ale pedepselor reglementate de legea penală română pentru același gen de fapte, respectiv pentru infracțiunea prev. de art. 323 din Codul penal, închisoarea de la 3 la 15 ani și pentru infracțiunea prev. de art. 24 alin. 1,2 din Legea nr. 365/2002, închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi). 
Neîntemeiată este și solicitarea apărătorului persoanei condamnate de schimbare a încadrării juridice a uneia din faptele reținute în sarcina condamnatului G. E., din falsificarea instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 în infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002, în formă continuată. Din împrejurările concrete ale comiterii faptelor reținute de autoritățile spaniole în hotărârea de condamnare rezultă că cei doi inculpați G. E. și J. E. aveau asupra lor un număr de 61 carduri clonate pe care urmau să le folosească, reușind să obțină sumele de 150 și 200 de Euro în data de 19.04.2008 de la un bancomat al entității E..
Fapta reținută de autoritățile spaniole a fost cea de delict major de punere în circulație de monedă falsă care în legislația penală română are corespondent în infracțiunea de falsificare și punere în circulație a instrumentelor de plată prev. de art. 24 alin. 2 și 2din Legea nr. 365/2002 și nu în infracțiunea prev. de art. 27 din același act normativ. 

Pentru motivele arătate, Curtea constată că sunt îndeplinite toate condițiile pentru transferarea în România a condamnatului G. E., astfel cum sunt prevăzute în art. 129 din Legea nr. 302/2004, întrucât acesta este resortisant al statului român, hotărârea prin care i-a fost aplicată în E. B. pedeapsa de  4 ani închisoare, la data primirii cererii de transferare mai avea de executat peste 6 luni din durata pedepsei respective, a consimțit în mod liber la transfer, iar faptele care au atras condamnarea sa de către instanțele judecătorești spaniole constituie infracțiuni și potrivit legii penale a statului român.

Constatând, totodată, că sunt îndeplinite în cauză și condițiile speciale de admisibilitate a cererii de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești penale străine, prevăzute de art. 116 alin. 1 lit. a) - g) din Legea nr. 302/2004, Curtea va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de  A P E L   B U C U R E í…ž T I și, în temeiul art. 149 raportat la art. 145 din Legea nr. 302/2004, va recunoaște sentința penală din 29.01.2009 pronunțată de  Tribunalul Curții din B. la E. rămasă definitivă și executorie prin sentința nr.11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală, prin care persoana transferabilă G. E. a fost condamnat la 4 ani închisoare.

Totodată, va dispune transferarea condamnatului G. E. din E. B. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani închisoare stabilită prin hotărârile anterior menționate, respectând felul și durata pedepsei aplicate de către instanțele judecătorești spaniole.
Va deduce durata arestării preventive și perioada executată începând cu data de 20.04.2008 la zi.

 în temeiul art. 149 alin. 6 din Legea nr. 302/2004, va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinței.

în temeiul art. 192 alin. 3 din  C o d u l   d e procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a condamnatului persoană transferabilă pentru termenul din 05 ianuarie 2010, va fi suportat din fondul Ministerului Justiției, conform art. 189 alin. 1 și 2 din  C o d u l   d e procedură penală.

 

 

Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de  A P E L   B U C U R E í…ž T I.

în temeiul art. 149 raportat la art. 145 din Legea nr. 302/2004, recunoaște sentința penală din data de 29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Curții din B. la E., definitivă și executorie prin sentința nr. 11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală.

Dispune transferarea condamnatului G. E. (cetățean român, fiul lui U. și J., născut la data de 04.11.1982 în localitatea O. O, județul S M, CNP (...)) din E. B. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală din data de 29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Curții din B. la E., definitivă și executorie prin sentința nr. 11-09 din 15.05.2009 a Tribunalului Superior de Justiție - Secția Penală.

Deduce durata arestării preventive și perioada executată începând cu data de 20.04.2008 la zi.

 Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

 în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, din care suma de 80 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției.

 Cu drept de recurs în termen de 10 zile.

 Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2010