Drept & Internet - noutati si opinii

UE aduce pedepse penale pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala - Articol publicat in Marketwatch - Martie 2007

O noua directiva europeana, care se refera la domeniul proprietatii intelectuale, este discutata in Parlamentul European si are drept scop armonizarea legislatiilor statelor membre cu privire la pedepsele penale in cazul incalcarii acestor drepturi. Propunerea de Directiva este numita ”Directiva privind masurile penale destinate sa permita aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala” (Draft Directive on criminal measures aimed at ensuring the enforcement of intellectual property rights) sau, mai pe scurt, IPRED2.

Ideea directivei nu este noua si a fost promovata prima oara odata cu propunerea initiala a Directivei pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (Directiva 2004/48/EC din 29 aprilie 2004) cunoscuta si sub numele de IPRED. Dispozitiile respective au fost respinse, considerandu-se ca asemenea sanctiuni penale nu ar putea fi impuse de UE in piata interna printr-o simpla directiva. Situatia s-a schimbat insa intre timp - o decizie a Curtii Europene de Justitie din 15 septembrie 2005 (Decizia C-176/03 Comisia vs. Consiliul) a admis posibilitatea de stabilire de norme penale unitare in piata europeana in domeniul mediului inconjurator, dar nu printr-o decizie-cadru, ci printr-o directiva.

Astfel incat ideea unor sanctiuni penale armonizate pentru drepturile de proprietate intelectuala a fost din nou preluata de catre Comisie. Aceasta a propus o noua directiva (IPRED2) actualizata in aprilie 2006, pentru a fi in concordanta cu noile interpretari juridice.

Propunerea de directiva a fost intampinata cu reactii extrem de diverse, nu numai in randul actorilor de pe piata, ci si a parlamentarilor europeni, unii sustinatori ai unor pedepse mai dure, iar altii propunand respectarea mai atenta a drepturilor consumatorilor. Modul de reglementare actuala in statele europene este destul de diferit, unele dintre ele prevazand doar sanctiuni civile pentru incalcarea unora dintre drepturile de proprietate intelectuala, considerand ca titularii drepturilor ar trebui sa fie activi in apararea acestora, iar in caz contrar sa nu fie vreo sanctiune direct aplicabila.

Subiectele dezbaterii

Directiva propusa de Comisie doreste sa incrimineze din punct de vedere penal toate incalcarile cu intentie a drepturilor de proprietate intelectuala realizate de pe scara comerciala. Masurile din aceasta directiva ar obliga statele membre sa adopte o legislatie interna care sa prevada pedepse cu inchisoarea de pana la 4 ani si amenzi de la 100 000 de euro pana la 300 000 de euro pentru incalcarile serioase ale legii. Alte masuri ar putea viza distrugerea bunurilor contrafacute sau confiscarea acestora ori a unor bunuri de o valoare similara, inchiderea localurilor folosite pentru contrafaceri, impiedicarea derularii de activitati comerciale de catre acele persoane, dar si publicarea hotararilor judecatoresti. Noile reguli ar permite si implicarea directa a titularilor drepturilor de proprietate intelectuala.

Insasi ideea din spatele propunerii a fost criticata sever, considerandu-se ca nu exista nici un raport care sa scoata in evidenta aceasta problema de ne-armonizare la nivelul UE (raport care, in mai toate cazurile, sta la baza propunerilor Comisiei) si ca am putea avea, in fapt, un efect negativ pentru companiile din domeniile unde proprietatea intelectuala joaca un rol esential. Unul dintre cele mai importante Institute de Cercetare a Proprietatii Intelectuale, Max Planck, a avertizat ca astfel se creeaza „riscul ca sa fie limitata in mod disproportionat libertatea actorilor de pe piata de a se angaja in afaceri.” Mai mult, toate tarile membre ale UE sunt parte a acordului TRIPS care prin art. 61 impune pedepse pentru actele de contrafacere si piraterie. Iar propunerea actuala a Comisiei nu ar face decat sa treaca in domeniul penal unele cazuri care sunt, esentialmente, de natura civila si apar uneori intre entitati comerciale legitime.

La ora actuala, este insa putin credibil ca textul va fi respins de Parlamentul European, dar dezbaterea are inca multe necunoscute, astfel incat textul propus ar putea suferi modificari semnificative pana in momentul adoptarii.

Astfel, mai multi actori-cheie considera discutabila aplicarea directivei la toate obiectele de proprietate intelectuala. Acestea ar cuprinde si dreptul „sui generis” asupra bazelor de date, despre care chiar Uniunea Europeana a admis ca nu a adus nici un beneficiu industriei, si drepturile asupra desenelor si modelelor industriale sau a modelelor de utilitate, care nu sunt, de multe ori, suficient de bine verificate si uneori devin invalidate de catre instante. Discutiile initiale din Parlamentul European duc spre o eliminare din scopul directivei a brevetelor de inventie, lucru nesustinut nici de industrie. O alta varianta mai radicala ar limita directiva doar la dreptul de autor si la marcile inregistrate.

Copia privata si aplicarea directivei in cazul consumatorilor sunt alte subiecte delicate in dezbatere. Mai multi parlamentari europeni au cerut definirea clara a termenilor utilizati in directiva si limitarea directivei la contrafacerea comerciala. Unele definitii propuse pentru scopul actiunii: „avantaj economic direct sau indirect”, au fost criticate serios pentru ca un asemenea avantaj indirect ar putea fi „gasit” si la o persoana privata. Dar amendamente au fost propuse si in sens contrar. Un grup de parlamentari europeni in frunte cu fostul presedinte al Parlamentului European, Nicole Fontaine si Janelly Fourtou, consoarta presedintelui de la Vivendi Universal, au propus un amendament care ar scoate termenul de „scara comerciala”, si ca atare vor fi incluse in scopul directivei si copiile facute pentru uzul personal, inclusiv download-ul de pe Internet.

Proceduri de urmat

Discutia in Parlamentul European a inceput de ceva vreme, fiind finalizate la finalul anului trecut rapoartele consultative din partea a doua a comisiei - cea pentru libertati civile, justitie si afaceri interne si cea pentru industrie, cercetare si energie. Dar raportul obligatoriu al Comisiei Juridice este cel mai important in aceasta procedura. Raportul va fi prezentat de Nicola Zingaretti si ar fi trebuit sa fie prezentat in Comisie la finalul lui ianuarie, insa a fost amanat cu peste o luna. In realitate, o mare parte din „dezbatere” se duce tot in lumea politica, Comisia sau Consiliul incercand sa ajunga la un compromis cu principalele grupuri politice din Parlament pentru a avea un acord rapid asupra Raportului ce va trebui sa fie aprobat, intr-o prima citire de Parlament. Acesta poate sa fie unul din motivele, nedeclarate, ale amanarii citirii raportului in Comisia Juridica. ( Intre timp raportul a fost adoptat de Comisia Juridice pe 20 Martie 2007)

Votul plenarei Parlamentului European asupra raportului (numit si prima citire) ar putea avea loc in a doua parte a lunii martie 2007. ( actualizare - probabil aminat mai mult...)

Posibile consecinte

Desi unul dintre obiectivele propunerii era reducerea contrafacerii si pirateriei, in special in tarile din estul Europei - membre ale Uniunii Europene, observam ca, in functie de textul exact adoptat, s-ar putea ca noi sa nu avem prea multe de modificat in legislatia autohtona. De altfel, legislatia romana in domeniul dreptului de autor, care a implementat directiva IPRED, prevede deja pedepse de pana la 5 ani inchisoare pentru contrafacere, iar alte legislatii est-europene (cum ar fi cea din Cehia) prevad amenzi de pana la 750 000 de euro.

Chiar si legislatia romana cu privire la alte elemente de proprietate intelectuala - brevete de inventie, marci si chiar desene si modele industriale - deja are integrate pedepse penale pentru contrafacere. Mai mult, si legislatia privind dreptul de autor trateaza ca „penal” upload-ul intr-un sistem de tip p2p (situatie explicata mult mai clar in articolele precedente din Marketwatch).

Insa cazurile de pedepse penale majore aplicate de instante lipsesc, chiar si in situatiile flagrante de contrafaceri in domeniul dreptului de autor - indiscutabil cel mai afectat domeniu.

Deci motivatia directivei este cel putin discutabila si poate ar fi cazul sa ne uitam mai in adancimea problemei, ca si in ograda tuturor actorilor implicati. Un lucru este cert insa: marirea pedepselor nu va duce cu siguranta la schimbarea opiniei sau pozitiei care deja exista (sau nu exista deloc!?) in cazul majoritatii populatiei cu privire la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

Pina la urma, se incearca sa se dea si ceva atributii ANRCTI pe domeniul Tehnologiei Informatiei.
Conform noului Regulament de Organizare si Functionare supus consultarii publice se adauga si noi domenii de care ANRCTI sa se ocupe :

(3) ANRCTI exercită următoarele atribuţii specifice în domeniul tehnologiei
informaţiei:
1. reglementează la nivel naţional administrarea TLD (top level domain) „.ro” şi a
adreselor IP;
2. supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul
comerţului electronic, exercitate în calitate de autoritate de reglementare, în conformitate
cu prevederile Legii nr.365/2002 privind comerţul electronic, republicată;
3. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul
semnăturii electronice, prevăzute de Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică;
4. exercită atribuţiile care revin autorităţii de reglementare şi supraveghere potrivit
Legii nr.451/2004 privind marca temporală;
5. exercită atribuţiile care revin autorităţii de reglementare şi supraveghere potrivit
Legii nr.589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale.

Am mai povestit despre noile planuri ale Comisiei Europene de a actualiza directiva Televiziunea fara Frontiere, cu o noua denumire - Directiva privind serviciile media audiovizuale.

La sfirsitul saptamanii trecute Comisia a publicat noua versiunea a directivei, ca urmare a modificarilor aduse de Prima Citire din Parlamentul European.)

Noua versiune va fi discutata in a doua citire de Parlament si Consiliu, urmind ca abia apoi sa devina Directiva obligatorie pentru statele membre.

Pentru cei interesati de detaliile aduse, Comisia a publicat un comunicat de presa extins, dar si o serie de intrebari frecvente despre noile propuneri ( e un tabel care explica mai bine tipurile de servicii lineare si non-lineare.

De remarcat este faptul ca este unul din primele acte normative care priveste ( e adevarat, inca tangential) continutul pe Internet (este vorba de continutul video). Actul, deja criticat pentru lipsa de precizie, ar putea sa aduca in ograda CNA-ului o serie de servicii TV pe web.
Dar reglementarile actuala privesc doar o minimala interferenta si inca nu a venit ceasul .. :)

Se pare ca noul comisar din partea Bulgariei, Meglena Kuneva , s-a decis sa treaca la treaba. Asa ca a vazut ca, in ceea ce priveste comertul electronic in interiorul UE, se sta destul de prost din punctul de vedere al increderii.

Dintre europenii cu acces Internet acasa, 44% au cumparat ceva online, si doar 12% au cumparat ceva dintr-o alta tara a UE.
De asemenea, Eurobarametrul UE a gasit ca 56% dintre respondenti au considerat ca afacerile din afara tarii nu vor respecta garantiile legate de consumatori, in special de posibile plingeri, returnarea bunurilor si reduceri de preturi.

Problemele principale pe care Europenii le-au intilnit in comertul electronic era livrarea (46%), bunurile defecte sau gresite (25%) ori ca li s-au "tras" mai multi bani decit cu cit au fost de acord (8%).

Cert e ca noua Comisara a UE pe teme de protectia consumatorului a anuntat pe 8 Februarie ca cele 8 directive pentru protectia consumatorului vor fi revizuite pentru a face fata noilor provocari. Se doresc niste masuri mai stricte la nivel european, in special pentru perioada de returnare a bunurilor.
Vezi aici o analiza comparativa a aplicarii celor 8 directive. ( PDF, 3MB )

Comisia a publicat si o Cartea Verde asupra revizuirii acetor directive ( PDF, 126 KB ) unde se asteapta opiniile celor interesati pina la 15 Mai 2007.

Daca vreti sa comentati, asta e momentul (ca pe urma vor fi niste directive obligatoriu de implementat) !

Vezi detalii mai multe pe EurActiv si EuObserver

S-a nascut o controversa in ultimele zile cu privire la o noua OUG data de guv.ro - si anume OUG 131/2006 care ar da dreptul DIICOT sa intre in calculatoarele oamenilor fara vreun mandat de la un judecator.

Update - oct 2008 - OUG 131/2006 inca nu a fost aprobat de Parlament - initial a fost respinsa, iar apoi a fost retrimisa la Parlament de presedinte.

Iata articolul care a strinit vilva :

"Art. 16

(1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea uneia dintre
infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,
în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorului, pot
fi dispuse în condiţiile Codului de procedură penală ori ale legilor
speciale următoarele măsuri:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor
asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor;

c) accesul la sisteme informatice.

(2) Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism pot dispune să li se comunice, în
original sau în copie, orice date, informaţii, înscrisuri, documente
bancare, financiare ori contabile şi altele asemenea, oricărei
persoane care le deţine ori de la care emană, aceasta fiind obligată
să se conformeze, în condiţiile alin. (1).

(3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage răspunderea
juridică, potrivit legii.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) pot fi dispuse de
procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism pe o durată de cel mult 30 de zile. Pentru
motive temeinice aceste măsuri pot fi prelungite de procuror prin
ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.
Durata maximă a măsurilor dispuse este de 120 de zile.

(5) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dispusă de
judecător, potrivit dispoziţiilor art. 911 -916 din Codul de procedură
penală, care se aplică în mod corespunzător."

Deosebirea fata de actul modificat este ca "accesul la sisteme
informatice " acum se poate cere si de procuror si nu numai de
judecator.

E important de precizat ca acest OUG intra in vigoare de la 1. Feb 2007

Dupa cum am mai vazut si in alte articole se face insa o confuzie intre "acces la sisteme informatice " si
"perchezitia informatica".

Ceea ce este clar insa, este ca actuala formulare (acces la un sistem informatic) nu include "perchezitia informatica" ( art 56, legea 161/2003) - adica practic verificarea continutului unui hard-disk, si nici conservarea datelor ( echivalentul interceptarii telefonice vezi art 54, legea 161/2003 )

Insa, in opinia mea, termenul de "access la sisteme informatice"
mi se pare destul de vag si neprecis, atita vreme cit el nu este definit in mod explicit in legea 161 sau in actul respectiv.
Probabil ca el s-a vrut a fi folosit doar in sensul de access fizic la mediul de stocare a datelor, care sa poate fi in acest fel mai usor obtinut, iar pentru verificare continutului sa fie obtinut un mandat de la un judecator pentru perchezitie informatica.
Insa termenul de acces la un sistem informatic poate avea foarte bine si intelesul de acces logic prin care efectiv intrii in sistem si vezi ce e acolo, iar pentru o astfel de actiune cred ca decizia expresa a unui judecator este imperios necesara.

In ceea ce priveste fondul problemei sunt de acord cu opinia ca
lasarea unei astfel de decizii la indemina unui procuror ( fie el si
al DIICOT) este o eroare, atita vreme cit un procuror este doar un
agent al gov.ro, si nu o persoana independenta ca un judecator.

Din pacate insa, OUG-urile este o practica jenanta si lipsite de
motivatie alta decit impunerea vointei guvernului cit mai repede si
fara consultarea parlamentului, majoritatea fiind aberatii inutile ale
procesului legislativ.

Iarasi din pacate, exista o practica din ce in ce mai raspindita
(inceputa de la americani) prin care li se permite serviciilor secrete
accesul la asemenea informatii fara aprobarea unui judecator, ca un
instrum,ent util in "lupta impotriva terorismului". Numai ca deseori
si aceasta limita este inlaturata.

Aceasta este un articol publicat in revista Marketwatch din decembrie 2006

Convergenta este cuvantul cheie in noile reglementari din Europa. Dupa ce termenii de telefonie mobila, fixa si furnizare de Internet s-au reunit in cel de comunicatii electronice, iar cei legati de serviicile disponibile pe Internet au fuzionat in termenul de servicii ale societatii informationale, iata ca vine randul televiziunii sa intre in discutiile din Uniunea Europeana, transformandu-se in servicii media audiovizuale.

Comisia Europeana propune noi reguli privind continutul audiovizual pe web

Astfel, dupa ce a supravegheat piata televiziunii si a urmarit dezvoltarile tehnologice din domeniu, Comisia Europeana s-a decis sa ia taurul de coarne si sa propuna o modificare si actualizare a principalului act normativ european din domeniu - Directiva " Televiziunea fara frontiere " din 1989. Propunerea a fost facuta prin Comisarul European pentru Societatea Informationala si Media - Viviane Reding.

Schimbarile propuse, facute publice pentru prima oara la finalul anului 2005, privesc mai multe aspecte legate atat de televiziunea clasica, dar si de noile posibilitati de transmitere a serviciilor de tip TV. Ne vom referi in acest articol doar la modificarile care privesc aceste noi domenii, dar este bine sa precizam ca scopul principal al modificarilor este crearea unui cadru de reglementare unic pentru serviciile de tip TV, indiferent de tehnologia folosita pentru transmisia lor. In acest context, Comisia doreste sa inlocuiasca regulile destul de diverse din statele UE cu un corpus de reglementari minime la nivelul Uniunii si care sa vizeze in special protectia minorilor, impotriva incitarilor la ura rasiala si publicitatii neleale.

Noua propunere de directiva - numita acum " Directiva privind serviciile media audiovizuale" (Audiovisual Media Services Directive) - aduce o noutate absoluta prin realizarea unei distinctii intre "servicii liniare" (de exemplu transmisia TV clasica sau prin Internet ori telefoane mobile - care "impinge" continutul catre spectatori) si "servicii ne-lineare"(cum ar fi filmele sau stirile on-demand pe care spectatorul le "trage" dintr-o retea). Regulile de azi, intr-o forma modernizata, care privesc televiziunea s-ar aplica primei categorii. In schimb, doar un set minimal de principii s-ar aplica in al doilea caz. Comisia Europeana considera ca noul cadru legislativ nu va afecta corespondenta privata, versiunile electronice ale publicatiilor si siteurile web care nu au ca scop principal sa transmita informatie video sau audio.

Criticile aduse proiectului de directiva

Dezbaterea asupra proiectului a durat aproape pe intreg parcursul anului 2006 si inca nu este incheiata. Dar cand vine vorba de reglementarea continutului de pe Internet, lucrurile se complica foarte mult, astfel incat noul proiect a fost primit cu critici acerbe atat de media traditionala, cat si de furnizorii de tehnologie sau chiar reprezentantii noii media. Acestia sustin ca noile reglementari vor cadea in scurt timp in desuetudine datorita rapidei dezvoltari de noi tehnologii, iar aceasta distinctie intre servicii lineare si ne-lineare va avea mai degraba rolul de a impiedica inovatiile in domeniu.

Una dintre cele mai importante voci impotriva noii abordari este Tessa Jowel, reprezentanta autoritatii de reglementare din Marea Britanie Ofcom, care a considerat textul propus drept inacceptabil si foarte birocractic. Ea a considerat ca auto-reglementarea este mult mai eficienta in acest domeniu si ca directiva europeana privind comertul electronic acopera deja continutul pe Internet.

Doamna Reading a aparat proiectul propus, aratand ca regulile vor fi aplicate doar continutului comercial si ca scopul principal al noilor reglementari este doar protectia minorilor, nefiind impotriva libertatii de exprimare.

Mai multi experti media din Europa si-au reunit opiniile intr-un document facut public pe data de 15 Iunie 2006 sub titlul " Declaratia de la Budapesta privind Libertatea Internetului " si care identifica multiple probleme ale propunerii Comisiei. Declaratia considera ca propunerea actual[ ar impune o reglementare prematura si inutila unui domeniu in permanenta schimbare, din cauza dezvoltarilor tehnologice. Prin aceasta, efectul imediat ar fi o restrangere a libertatii de exprimare si a libertatii de informare prin Internet.

Declaratia sublineaza faptul ca, in pofida discutiilor numeroase pe aceasta tema, este inca neclar ce tip de media ar fi clasificata ca ne-lineara. Noile platforme de gazduire video ca YouTube sau Google Video nu pot fi clar integrate intr-o categorie sau alta. Mai mult, multi critici sustin ca blogurile, jocurile video online sau siteurile personale cu bannere si alte forme de publicitate ar trebui sa se supuna obligatiilor directivei, de vreme ce nu sunt strict ne-comerciale.

Adoptarea proiectului de Comisia de cultura a Parlamentului european

O versiune modificata a proiectului initial a fost agreata atat de Consiliul Ministrilor de Cultura din UE, dar si de Comisia specializata a Parlamentului European. Noul proiect aduce o modificare importanta serviciilor aflate in vizorul directivei - aplicandu-se doar la transmisiile pe Internet ale marilor televiziuni si neincluzand site-urile cu videoclipuri.

O alta modificare importanta o reprezinta consacrarea mai stricta a principiului statului de origine, care da dreptul autoritatilor de reglementare dintr-o anumita tara sa stabileasca si sa implementeze regulile pentru toti furnizorii aflati pe acel teritoriu. Directiva prevede insa si ca statele pot impune reguli mai stricte decat directiva, dar si un mecanism care ar permite statutului de destinatie al programelor transmise sa ia masuri importriva unui furnizor dintr-un alt stat.

Aceasta ultima modificare este inca criticata, considerandu-se, intr-o recenta masa rotunda organizata de Reprezentantul pentru Libertatea Media al OSCE, ca principiul statului de origine ar trebui garantat pentru serviciile ne-lineare, fara exceptii. Singurele derogari ar trebui sa fie cele recunoscute de practica Curtii Europene de Justitie. O decizie contrara ar stabili doar obstacole pentru libera circulatie a informatiei si incertitudini juridice pentru furnizori.

( Actualizare - intre timp proiectul a trecut de prima citire in Parlamentul European pe 13 Decembrie. Puteti citi si o opinie interesanta despre stadiul actual si noile provocari.)

Pasii urmatori

Proiectul actual este insa departe de a fi incheiat, el urmand a fi discutat si in alte foruri europene inainte de o decizie finala. Adoptarea propunerii de Comisia de Cultura ar putea fi realizata in decembrie acest an, iar un acord politic in Consiliu ar putea avea loc in prima parte a lui 2007. O a doua citire a proiectului in Paralamentul European ar putea avea loc abia in a doua parte a lui 2007.

Remarcam, in acest sens, participarea tacuta a reprezentantilor Romaniei, - pana acum - pe marginea acestui proiect si lipsa unei dezbateri publice in Romania pe aceasta tema. Consideram ca este pacat sa aflam iarasi de o directiva obligatorie a fi implementata in dreptul intern in momentul in care din 1 ianuarie 2007 Romania este membra a Uniunii Europene si are dreptul de a-si spune apasat opinia in toate problemele discutate la nivelul Uniunii.
(remarcam insa ca pe situl CNA se gaseste nu textul propus, ci cel al versiunii promovate in 1997)

Alte situatii - video pe Internet

Ar fi poate interesant de mentionat ca subiectul video pe Internet incepe sa fie discutat si interpretat in moduri diferite. Astfel, ne aflam in plin proces al Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala (OMPI) de a se definitiva un nou tratat care ar crea un nou drept pentru furnizorii de programe video (online sau offline) asupra continutului furnizat, chiar daca creatorul este un tert. Aceasta ar putea duce la situatia in care creatorul continutului nu mai poate avea control asupra unei opere pentru care are insa drepturile de autor. Discutiile pe aceasta tema, extrem de controversate, se vor relua in ianuarie 2007.

Un caz recent din Italia ridica noi semne de intrebare si asupra interpretarii prezentelor reguli. Un videoclip pus pe YouTube de niste tineri care au agresat un alt tanar cu dizabilitati creeaza mare valva in Peninsula. Procuratura italiana incepe o investigatie penala in acest caz, considerand Google (noul proprietar al lui YouTube) ca un webmaster ce ar fi trebuit sa fie atent la ce posteaza altii ca sa nu incalce legea. Se pare insa ca procurorii au uitat (sau nu!) ca YouTube este mai mult un gazduitor si nu are o obligatie de verificare activa a continutului, conform directivei privind comertul electronic.

Tema : Cum poti sa nu respecti o decizie definitiva si irevocabila data de Inalta Curte de Casatie si Justitie ?

Raspuns Tariceanu : Dai o Ordonanta de Urgenta inainte de data limita a aplicarii deciziei prin care desfiintezi o institutie publica si o reorganizezi sub o alta denumire. Ghici pe cine numesti in fruntea institutiei ? Tot pe cei care erau la cealalta institutie !

Spuneam la sfirsitul anului trecut ca am primit o decizie impotriva politicianismului.
Am gresit amarnic - se vede ca in Romania miscarile politice sunt mai importante decit orice decizie a unei instante. Integrarea in UE este precedata de o lege (in sens larg) cu un scop ilicit expres - neaplicarea unei decizii definitive si irevocabile a instantei supreme romanesti.

Recunosc ca prima oara cind am citit despre aceasta schimbare am crezut ca este doar o gluma proasta. Dar dupa ce vad si pe situl ANRC de schimbare, si aflu ca s-a publicat in Monitorul Oficial in data de 29 decembrie 2006 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.134/2006 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI)(pe care cei ce se ocupa de site inca nici nu au pus-o online), ramin doar pironit ca o asemenea poveste (scuze, termenul corect este magarie) se poate intimpla in Romania.

Motivatia "a fost nevoie de desfiintarea institutiei pentru ca nou infiintatul organism sa sa aiba si competente in domeniul reglementarii pietei „transmisiilor de date” " este de o ilaritate extrema, in conditiile in care si pina acum ANRC s-a ocupat de transmisiile de date ce sunt incluse in categoria comunicatiilor electronice.

Am avut indoielile mele ca in disputa Tariceanu - Basescu unul ar fi avut mai multa dreptate, dar acest document publicat in Monitorul Oficial dovedeste ca Tariceanu actioneaza cum dicteaza petro-dolarii (sau telecomo-dolarii).

2007 a inceput cum nu se poate mai prost - daca nu invatam sa respectam deciziile instantei, nu inteleg cum putem vorbi de independenta justitiei - asta e o gluma pentru Bruxelles.

Sa fim corect intelesi - povestea asta nu are legatura cu X sau Y ori cu partidul A sau B - dar cind se iau actiuni directe de executiv pentru nerespectarea deciziilor instantelor deja punem in discutie aplicarea principiului separatiei puterilor in stat - cazul asta ar trebui sa fie predat in orice facultate de drept la lectia - cum sa nu !

Pentru cei ce nu inteleg povestea - un scurt rezumat:

Read more »

Intr-un lung articol cei de la Hotnews.ro propun spre discutie "Parlamentarii nu vor programul "Un laptop pentru fiecare copil", lasind o mare lista de comentarii care mai de care mai avizate.

Ideea n-ar fi rea, daca nu ar fi politiciantista de-a dreptul, sau ma rog vad ca asa o ia domnul Ghise.
In primul rind sa remarcam ca parlamentarii de fapt nu au respins programul, ci un proiect de lege din 3 articole propus de Ghise. Si de fapt nu l-au respins, ci l-au retrimis la comisia de invatamint.

In al doilea rind se ne uitam un pic pe "proiectul de lege" aflat doar intr-un document word pe situl Hotnews (desi cei ce sustin proiectul sustin ca este un complot al Microsoft printre altii .. :-) Un document de 21 de pagini si 2.4 MB pentru cei ce vor sa-l vada pe propriul calculator.
Doar ca celebrul proiect de lege sa lateste pe 4 articole dintr-o pagina, scris parca pe un servetel de hirtie si lasand toate problemele proiectului pe niste norme metodologice.
As, monser ! Tipic Romanesc !
Domnul Ghise, ca un parlamentar de cariera ce este, ar fi trebuit sa stie mai multe despre procesele de tehnica legislativa, dar si de dezbatere publica ale unor astfel de proiecte. Si despre cum se face expunerea de motive...
Si tot domnul Ghise, ca un politician liberal la putere de cariera ce este ar trebui sa stie mai bine ce sustinere poltica trebuie sa aiba pentru a promova un astfel de proiect. Cu o motivare putin imbunatatita si cu multe dezbateri, atit cu ministerele in cauza cit si publice, inainte de a pune un astfel de proiect pe masa Parlamentului, ar fi putut sa aiba un alt rezultat sau poate macar o alta alura.

Dar asa cum arata prezentul proiect nu seamana decit cu un joc electoral al domnului Ghise care va iesi in fata sa protesteze ca ceilalti deputati au vrut programul cu laptopul de 100 USD !! Cind de fapt nu au vrut in primul rind proiectul lui, pentru ca este prost facut !

Sa mai remarcam ca pe situl proiectului - www.laptop.org ( si nu olpc.org cum precizeaza mult stimabilul deputat devenit comentator de ocazie pe situl hotnews) exista o harta care prezinta clar ca din Romania s-a prezentat interes pentru proiect din partea Ministerului Educatiei, dar ca principalele tinte ale proiectului sunt deocamdata tari mai putin dezvoltate....

Deci merita acest proiect atita zarva cind inca s-ar putea ca producatorul sa nu ne puna pe lista de asteptare ? L-o fi intrebat cineva pe domnul Negroponte daca Romania ar putea fi intre primele tari ? L-o fi invitat cineva in Romania ?

Le recomand celor ce sustin proiectul sa faca intai 2 pasi mai utili :
a. Sa traduca in Romana pagina proiectului de la laptop.org, ca sa fie si alaturi de catalana, polona sau vietnameza. Sa inceapa sa scrie macar 2 cuvinte pe wiki-ul oficial al sitului http://wiki.laptop.org/go/Countries
b. Sa imbunatateasca pagina http://www.olpc.ro/index.php/Main_Page

Si apoi sa discutam in tihna despre care sunt pasii necesari.

Deocamdata - doar multa zarva si vorbe