Drept & Internet - noutati si opinii

Nu stiu citi dintre voi cunosc aplicatia Google numita StreetView . O aplicatie bazate pe GoogleMaps va da practic posibilitatea sa vedeti da la nivelul strazii cum arata locatia dorita. Cum deocamdata serviciul StreetView se aplica (cred) doar la nivelul unor orase din SUA, in Romania nu cred ca este foarte cunoscut. (desi se pare ca s-a inceput si fotografierea unor orase europene).

Pe linga problema evidenta - ca se prind si fetele unor oameni cind se iau aceste poze, exista si alte probleme suplimentare. Un cuplu din Pittsburg i-a dat in judecata pentru ca au facut fotografii pe aleea lor privata si le-au pus pe Internet, astfel determinind scaderea pretului casei.
Cererea e cam trasa de par (dar stim ca americani sunt procesomani), insa e ceva adevar pe la mijloc.

Iata insa ca baietii de la Google asculta plingerile venite din partea consumatorilor, asa ca au anuntat zilele trecute ca vor “umbri” fetele persoanelor care apar in astfel de poze, printr-o tehnologie de detectare a fetelor umane dintr-o fotografie si “anonimizarea figurii respectivei persoane".
Tehnologia suna extrem de interesant si pare sa reduca substantial bazele problemei. Ramine sa vedem insa in ce masura si functioneaza bine si daca tehnologia va putea fi utilizata si de alte companii care fac servicii similare (vezi Blue Dasher)

( Update 20.05 - Iata ca si EDPS zice la fel ca si mine - in Europa sistemul StreetView ar fi cam ilegal)

Ieri imi cazusera ochii pe un comunicat al UE care dadea rezultatele ultimul Eurobarometru pe tema protectiei datelor personale in UE.
Astazi, vad 2 stiri pe tema asta - ambele insa limitindu-se sa reproduca comunicatul AFP care reia datele din comunicatul de mai sus.

Ionut, care puncteaza chiar in insemnarea de astazi despre “Lectii invatate de massmedia de la bloguri: azi, surse si link-uri”, are dreptate. Partial, pentru ca inca lectia e departe de a fi invatata.

Asta pentru nici una din sursele de mai sus nu pun link la intregul studiu ( PDF, 4MB ) a carui frunzarire ne ofera de fapt date cu mult mai interesante decit comunictaul AFP (zic eu) si sublinieaza ceea ce am mai zis - Autoritatea romana face inca mult prea putin pentru informare si educatie in domeniul protectiei datelor. Un site functional si participarea in citeva workshopuri nu este suficient.

Sa spicuiesc insa din datele gasite despre Romania (comparativ cu restul statelor UE):

- Romanii sunt cei mai putini preocupati de a-si lase date personale pe Net (nume, adresa, data nasterii)- doar 42% au spus ca sunt preocupati pag 21
- Habar n-avem daca legislatia e suficienta pentru a rezolva problemele datelor personale pe Internet (36% au declarat ca nu stiu) - pag 23
- Suntem iarasi la coada clasamentului in ceea ce priveste numarul celor care stiu ca exista legi care iti permit sa ai acces la datele personale tinute de altii - 47% - pag 30
- 79% dintre respondenti nu au auzit de vreo autoritate in domeniul protectiei datelor personale
- desi am auzit de unelte pentru imbunatatirea securitatii pe Internet, 70% din cei care au auzit nu le folosesc - pag 42 si urm.
- in schimb 48% spun ca ar trebui sa fie monitorizati toti oamnenii atunci cind folosesc avionul pentru a prinde teroristii (fara aprobari de la judecatori (sic!), dar procentul se reduce la 19% daca vorbim de Internet si 21% pentru telefonie pag 48 si urm

E interesanta si o conluzie demografica cu privire la cei care resping astfel de monitorizari:
“Respondents who actively rejected the possibility to monitor personal data in the light of international terrorism were predominantly male, higher-educated and self-employed.”

Update: Mai exista un raport si cu privire la perceptia companiilor privind protectia datelor.

O data cu noile tehnologii, incepem sa credem ca ele pot rezolva toate probleme noastre. Si in special cea a unei securitati perfecte. Identificatorii biometrici (adica amprenta, iris-ul ochiului, ADN-ul, etc.) devin marea gaselnita a noilor tehnologii care ne asigura (sau va asigura?) ca noi suntem noi.

Comisia Europeana pare deja decisa sa impuna pasapoartele cu identficatori biometrici pentru toate persoanele in varsta de mai mult de 6 ani, ignorind opiniile EDPS. La noi, deocamdata s-au incurcat in licitatii.

Pentru a demonstra ca problemele sunt mai complicate decat par, un grup German numit Chaos Computer Club a publicat in ultimul numar al revistei Clubului amprenta ministrului german de interne, Wolfgang Schäuble pe o foaie de plastic care poate sa replice amprenta atunci cind este apasata pe un cititor de date biometrice.

CCC sustine ca activitatea sa este legala, pentru ca insusi ministrul a sustinut atunci cind au fost lansate aceste pasapoarte ca nu este nici o diferenta importanta intre fotografia din pasaport si o amprenta digitala.

De altfel pe paginile clubului se afla de mai demult si o explicatie detaliata despre cum poti copia o amprenta sau un video pe aceiasi tema.

Se pare ca unul dintre fanii clubului a procedat conform instructiunilor si a luam amprenta de pe un pahar din care bause ministrul la o intalnire publica. Urmatoarea pe lista: Angela Merkel. Trebuie sa-i intrebam pe baietii care au servit la mesele de la NATO, poate au recuperat un pahar!

Morala: Atentie pe ce puneti mina ! :>>

Pentru ca vorbeam acum citeva zile despre faptul ca Internetul intelege cenzura ca pe un obstacol si il ocoleste, iata ca chiar in acceai zi Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei a adoptat o Recomandare cu privire la masurile de a promova respectarea libertatii de exprimare si informarea cu privire la filtrele de Internet.

Pentru ca subiectul protectiei copiilor pe Internet si metodele implementate pentru a permite utilizarea sigura a Internetului pot intra in conflict cu libertatea de exprimare mai ales prin utilizarea sau impunerea unor filtre care nu rezolva problema, apreciez Recomandarea ca un document echilibrat ce reuseste sa puncteze citeva principii extrem de important de folosit in momentul in care se discuta despre aceste subiecte : informarea cu privire la existenta filtrelor, activarea, dezactivarea si functionarea lor, dezbaterea cu privire la avantajele si dezavantajele filtrelor pentru continutul daunator la recomandari catre sectorul public si privat referitor la masurile practice referitoare la filtre si inutilitatea si ilegalitatea filtrarii la nivel general si nu la nivelul fiecarui utilizator.

Mai jos le-am copiat pe cele din urma :

Read more »

Nu sunt vorbele mele - Jan Gilmore, unul dintre fondatorii EFF si pionierii Internetului a zis-o, se pare, mai demult. Varianta in engleza suna chiar mai bine: The Net interprets censorship as damage and routes around it. (evident puteti imbunatati traducerea mea).
Update: Skippy traduce mai bine decit mine: “Internetul interpretează cenzura drept un defect [survenit în transmisie] şi [compensează automat,] caută rute alternative.”

Am regasit citatul, intr-un articol recent de Michael Geist, unul din cei mai cunoscuti profesori de drept canadieni specializati pe teme de Internet, care vorbeste de intensele si stupidele incercari de a bloca continutul publicat pe Internet si nedorit de unii (in special autoritati). China, Egiptul, Tunisia sau Arabia Saudita se intrec in astfel de masuri, in vreme ce Thailanda sau Turcia inteleg ca pot sa interzica un videoclip prin blocarea intregului site YouTube. Mai nou si Facebook sau Slide.

Dar vorbeste si despre rolul guvernelor SUA si UE in a stopa aceste practici prin legarea acestora de o limitare a comertului. Adica te ataca unde te doare - la bani.
Geist face referire la o propunere trecuta in Parlamentul European prin care cenzura Internetului ar fi considerata de guvernele nationala ca o bariera in comert, sustinuta de parlamentarul Jules Maaten.
Desi m-am chinuit sa gasesc rezolutia care ar fi fost adoptata cu 571 pentru si 38 contra, nu am gasit decit aceasta stire in olandeza (Tradusa prin Google).

Iar pe site-ul Parlamentului European, in dreptul parlamentarului Jules Maaten, nu am gasit decit intrebarile de mai jos :

Follow-up questions to answers (E‑5794/07) given by the European Commission on Internet censorship:
1. Is the European Commission willing to develop a European Global Online Freedom Act?
2. Is the European Commission willing to invest 20 million euros in technologies able to develop and distribute anti-censorship tools and services which could help Internet users breach electronic firewalls set up by China, Iran and other closed societies?

Deci cu toate ca apreciez ideea in sine, imi e teama ca valoarea juridica a unei intrebari adresate Comisiei este destul de mica - ca atare - deocamdata suntem la capitolul vorbe. (sau nu am gasit eu acea rezolutie)

Am mai vorbit in trecut despre Germania si actiunile importiva pastrarii datelor de trafic. Legea in cauza a fost atacata in fata Curtii Constitutionale federale.

Multumita Alinei, o colaboratoare care studiaza drept&IT in Germania si care ne va acorda placuta supriza sa traduca comunicatul de presa din Germana, am aflat ca ieri Curtea Constitutionala Germana s-a pronuntat doar pentru partea de urgenta care cerea retragerea obligatiei de stocare a datelor.

Instanta constitutionala germana a decis ca se pot pastra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferata investigatorilor numai in cazuri de terorism si infractiuni grave si numai cu un mandat judecatoresc. De asemenea se va apeala la aceasta solutie doar cind celelalte mijloace de proba nu sunt accesibile sau nu au sanse de reusita. (intreaga decizie in germana)

Inteleg ca instanta inca nu s-a pronuntat pe fond - asupra neconstitutionalitatii intregii legi, asteptind si decizia CEJ in cazul Irlanda vs Comisia Europeana pe aceeasi tema. (desi din cite stiu eu cazul irlandez e intemeiat doar pe chestiuni procedurale).

Update 21.02.2008: Am adaugat mai jos si comunicatul oficial al Curtii Constitutionale Germane tradus de Alina. Multumesc !

Read more »

Comisia Europeana a anuntat ieri ca a incheiat investigatia in cazul achizitiei de catre Google a companiei DoubleClick, dind unda verde afacerii. Dupa ce si FTC-ul american a dat OK-ul , iata ca ne aflam deja in fata unui mare competitor pe piata de reclama online.

Doua lucruri sunt interesanta din decizia Comisiei.

Primul este ca decizia respinge plingerile Microsoft in aceasta materie, sustind ca acest nou competitor pe piata nu ar marginaliza competitorii, existind deja unii credibili - dind exemple pe Yahoo!, AOL si chiar Microsoft

The Commission found that the merged entity would not have the ability to engage in strategies aimed at marginalising Google’s competitors, mainly because of the presence of credible ad serving alternatives to which customers (publishers/advertisers/ad networks) can switch, in particular vertically integrated companies such as Microsoft, Yahoo! and AOL. The market investigation also found that the merged entity would not have the incentive to close off access for competitors in the ad serving market, mainly because such strategies would be unlikely to be profitable.

Al doilea este ca investigatia Comisiei nici nu a luat in considerare plingerile pe viata privata, zicand ca nu este in competenta ei pe partea de Merger Regulation. (asta spre deosebire de FTC)
La fel si in ceea ce priveste probleme legate de consumatori, bine punctate de BEUC si care au in vedere in special realizarea de profile ale utilizatorilor.

Ultimul ar putea insemna ca aceste probleme sa fie adresate ulterior achizitiei, fie la nivel european, fie la nivel national.

In fine, daca tot vorbim de profile de vizitatori - sa remarcam ca si in Romania incepe sa se practice - Boom vorbeste de o targetare demografica in campaniile online - pe care si Vivi o comenteaza. Am impresia insa ca nu este suficient de clara, dar am inteles ca inca este in dezvolatare si nu toate detaliile au fost stabilite asa ca astept sa vad mai multe detalii inainte sa arunc cu ciocanul. :D

Spuneam acum citeva luni ca “In problemele legate de criminalitate informatica si conflictul cu protectia datelor personale - Germania e cu siguranta diferita.”

Dar stati sa vedeti cit de diferite sunt curtile constitutionale din cele 2 state !

Incepem : E la moda in Europa sa se impuna ceea ce se numesc “computer online searches". Adica perchezitii ale sistemelor informatice prin Internet. Fara ca tu sa stii, fara mandat pentru calculatorul TAU, fara autorizare din partea gazduitorului (daca e vorba de site sau de o adresa de mail), fara o autorizarea judecatoareasca normala din tara unde se afla calculatorul perchezitionat.

Motivul : acelasi ca intotdeauna in ultimii ani cind e vorba de intarirea puterilor politiei - lupta impotriva terorismului.

Sigur, legile actuale nu ar permite asa ceva (desi am vazut si intr-un caz romanesc o aplicatie a acestui principiu cel putin dubioasa), asa ca trebuiesc noi legi. Ministrul German de Interne incearca de vreo 2 ani asta. Instanta zice - pai nu prea poti ca nu e clar in lege.. Politicienii insista si zic ca o sa schimbe ei Codul de procedura penala. Austriecii rezolva rapid problema si permit din 2008 sa bage un Troian in calculator (fie pe net, fie prin casa). Elvetienii fac si ei asta din 2007. Frantujii se trezesc un pic mai tarziu si anunta saptamina trecuta nu numai ca o sa permita aceste cautari, dar si ca o sa foloseasca faptul ca detin Presedentia UE ca sa impune o astfel de chestiune la nivel european.

Noroc cu Curtea Constitutionala Germana, care intr-o decizie extrem de asteptata si apoi comentata, explica existenta “unui drept la confidentialitatea si integritatea sistemelor informatice", ca partea a dreptului la personalitate (Persönlichkeitsentfaltung).

Aceste sistem informatice (adica inclusiv laptopuri, PDA sau telefoane mobile) sunt protejate daca in mod singular sau interconectate contin date personale ale persoanei afectate, astfel incit accesul la sistem face posibila obtinerea unor parti relevante din modul de viata a unei persoane sau chiar obtinerea unei imagini a personalitatii sale.

Din pacate nu inteleg germana mai deloc, dar dau o bere celui ce face traducerea in romana a deciziei si o publica online (daca n-are unde, o pun pe legi-internet.ro ). Asa poate invatam si noi cum trebuie sa rationeze o curte constitutionala care protejeaza drepturilor noastre si nu doar pe ale lor.

Mai jos un articol mai pe larg in engleza din EDRi-gram 6.4 pe tema asta.

Read more »