Drept & Internet - noutati si opinii

Banc:
- Am inventat un calculator cu trasaturi esentialmente umane, spune un cercetator catre un coleg
- Waw ! Ce vorbeste, simte sau aude ?, intreaba cu uimire colegul.
- As ! Nu ! Cind greseste, da vina pe un alt calculator !

Astazi am participat la dezbaterea legata de lansarea unei carti - Coruptia si Anticoruptia in Sistemul Juridic - Autor Jud. Cristi Danilet. (cica o s-o puna si este publica pe Internet)

Un eveniment viu, dincolo de stereotipuri si politicianisme legate de un cuvint supra-utilizat in speech-uri. Dar nu o sa va vorbesc direct nici despre carte, nici despre eveniment. Ci despre unele discutii de la eveniment, cara imi intaresc o opinie pe care o mai relatasem intrucitva si in articolul Privacy by Design.

Doua dintre interlocutoarele de la eveniment au vorbit de modurile de evitare (by-pass) a sistemului de repartizare aleatoare a dosarelor in justitie (pentru cei nu stiu - un sistem informatic care permite ca dosarele sa nu ajunga la un “anumit” judecator), iar apoi discutia a revenit ca un leit-motiv. Un soft important pentru a evita coruptia in justitia fara indoiala.
Am auzit mai multe variante de driblare:
- repartizarea aleatorie a copertei (iar dosar este pus dupa aceea)
- exista legenda urbana ca daca tii degetul apasat pe buton, va trece la un alt complet. (adica ajunge si la cel care vrei tu)
- inexistenta unei perioade fixe in care se face repartizarea aletorie, astfel incat practic cel ce face repartizarea poate sa “ghiceasca” completul. (de altfel dna ex-procuror Elena Cherciu a mentionat, in alt context e adevarat, si un caz care ramasese blocat de la Presedintele Instantei in vederea repartizarii de vreo 3 luni !)
- tehnic se pot identifica anumite complete de judcata ca fiind “pline", astfel incat dosarul sa fie directionat practic la un singur complet.
- de asemenea o varianta “civila” - depui atitea dosare cite complete sunt, si pe urma renunti la cele care nu ajung la completul dorit de tine. :-)

In fine, unele sunt posibile, altele poate mai putin. Dar dupa cum se poate observa in majoritatea cazurilor prezentate elementul uman este esential in dorinta de a vicia sistemul aleator pentru ca un dosar sa ajunga la un anumit complet. (Atentie - nu intotdeauna aceste este facut cu un interes de coruptie). Poti sa faci un software perfect dpdv tehnic (ceea ce nu se intampla niciodata, dar hai sa facem aceasta reducere la absurd), insa daca scoti elementul uman din calcul, vei avea un software inutil.

Modul in care se poate scapa de aceste probleme este destul de simplu: o evaluare independenta si impartiala a a software- ului, care sa cuprinda inclusiv luarea in considerare a opiniei utilizatorilor. Daca acest lucru se intampla (nu intotdeauna ce-i drept) in domeniul privat, in domeniul public ea lipseste cu desavirsire.

De fapt in nici unul din softurile (ar trebui sa spun sistemele informatice) puse la dispozitie in domeniile cheie ale administratiei romanesti - pornind de la ECRIS in Justitie si mergand spre AEL pentru educatie sau e-licitatie.ro - nu s-a facut niciun astfel de audit extern si transparent, care sa aiba un rezultat public. Unul din rezultatele lipsei acestui audit sunt chiar… acuze de coruptie si de atribuire a contractelor pe ochi frumosi. Despre cit de adevarate sunt nu pot sa ma pronunt.
(De fapt domnul de la CSM a mentionat ca au avut in plan asa ceva, dar au renuntat la control pentru ca nu au avut bani sa angajaeze IT-isti sa faca controlul)

In schimb pot sa remarc cum tot mai multe persoane (inclusiv din domeniul politic) cred ca o solutie tehnica perfecta poate rezolva probleme diverse. Nimic mai gresit - o solutie tehnica lipsita de orice forma de transparenta si responsabilitate (accountability) - poate fi la fel de proasta ca si orice alta metoda. Si asta nu am invatat deloc in sectorul public.

Sau cum spuneam acum citeva zile: Tehnologia nu este diabolica, ci doar oamenii care o utilizeaza sau o administreaza.

PS: Citiva dintre participanti, intre care si unul de la CSM au mentionat Jurindex ca cea mai mare activitate de transparentain justitie din ultimul an. Au uitat sa spuna insa si de cit de subfinantat este, ca aproape l-au blocat. (ca sa folosesc un eufemism)

Am mai vorbit de blocarea site-urilor de Internet pe la inceputul anului, cind criticam modul de punere in aplicare a legislatiei privind pornografia in Romania. Am exprimat si atunci ideile referitoare la de ce o asemenea masura este inutila si iluzorie.

Iata ca un excelent raport recent realizat de 4 autori europeni(Cormac Callanan - Irlanda, Marco Gercke - Germania, Estelle De Marco - Franta si Hein Dries-Ziekenheiner - Olanda) pun punctul pe i in chestiunile legate de blocarea continutului nedorit pe Internet. Exista deja suficiente discutii despre China sau alte state mai putin democratice ce implementeaza astfel de masuri, dar raportul ia in discutie statele democrate care practica aceste metode: Germania, Anglia, Italia sau tarile scandinave, Franta - ce propune legea Hadopi - si Turcia - unde devine deja o practica frecventa cu peste 6 000 de site-uri blocate.

Studiul demonstreaza cu argumente tehnice si juridice ca masurile de blocare a continutului pe Internet sunt ineficiente, intruzive si de cele mai multe ori abuzeaza drepturile si libertatile fundamentale asa cum ele stabilite prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau alte documente nationale sau internationale

Ceea ce mi se pare de asemenea interesant este ca studiul nu se opreste la studierea blocarii site-urilor web, ci inclusiv a emailurilor sau continutului transmis prin p2p. Cu evidente distinctii intre ele, concluzia generala este ca sistemele sau blocheaza mai mult sau mai putin continut decit ceea ce trebuie sa faca si in niciun caz nu previn in mod absolut ca o persoana sa aiba acces la continutul respectiv.

Este o lectura interesanta si realista pentru oricine s-ar gindi sa reglementeze continutul pe Internet intr-un mod sau altul ori pentru orice persoana interesata de domeniu. Si sumar-ul studiului e destul de serios pentru o lectura introductiva in subiect - 33 pagini, 279 KB.. Titlul comunicatului de presa mi s-a parut inspirat asa ca l-am folosit si pentru titlul insemnarii.

Asta imi aduce aminte si de o vorba de-a lui Ian Gilmore - The Net interprets censorship as damage and routes around it.

Peste vreo 10 zile (incepind cu sesiunea din 5 Mai, probabil chiar pe aceasta data) Parlamentul European va trebui sa se pronunte (in a doua citire) asupra Pachetului Telecom - o serie de directive care vor modifica (in unele locuri substantial) actualul cadru de reglementare al comunicatiilor.

Lasind la o parte aspectele tehnice discutate (de ex. daca sa existe o autoritate de reglementare europeana sau tehnologiile acceptate in banda de 900 de Mhz - cred ca daca as scrie de astea as avea doar 2 cititori ;) ) va propun 3 teme care pot influenta Internet-ul si serviciile pe Internet dpdv al unui simplu utilizator de Internet.

1. Noi politici privind dreptul de autor (sau pro sau contra Solutiei franceze cu 3 lovituri) Parlamentul European a sustinut cu tarie prin prima citire, dar si in comitetul ITRE de saptamina asta amendamentul Bono (sau 138, acum redenumit 46)care este importiva politicii franceze a celor 3 lovituri si propune un amendament care ar face imposibila adoptarea unei asemenea legi in oricare din statele UE. Amednamentul impune principiul conform caruia

“nu se poate impune nici o restricție drepturilor și libertăților fundamentale ale utilizatorilor finali, în lipsa unei decizii prealabile din partea autorităților judiciare (s.n.), în special în conformitate cu articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la libertatea de exprimare și de informare”

Amendamentul a fost votat de ITRE marti si are sanse mari sa fie acceptat de plenara.

2. Neutralitatea Internetului (despre care am scris mai pe larg)
Noutatea din raportul Trautmann votat de ITRE este ca inca exista multe articole care permit operatorilor ce vor oferi acces la Internet sa blocheze anumite aplicatii sau servicii, pe considerente discriminatorii.

3. Obligatia de notificare a pierderii datelor personale. (adica daca s-a spart baza de date cu informatii personale a Romtelecom, va fi obligat sa notifice Autoritatea in domeniu care il va putea obliga sa trimita informari catre toti cei din baza de date).
Desi principiul a fost deja acceptat de ceva timp de toti cei implicati, discutiile sunt axate pe subiectii obligatiei (sa se extinda si asupra bancilor, serviciilor publice, serviciilor pe Internet ?) si a penalizarilor cerute (notificare autoritate? , notificare clienti?, etc.)
Cu privire la celelalte puncte mi-am mai exprimat opiniile, dar la acesta din urma as dori sa fac o precizare subiectiva: Parerea mea este ca aceasta una din putinele sanse pe care le avem pentru a constientiza cit de des se pierd date noastre personale in format digital si a unor sanctiuni serioase si dureroase (in sensul anuntarii publice a esecurilor). O extindere a acestei obligatii pentru banci, servicii online sau institutii publice este unica sansa de a trata in mod mai serios securitatea datelor personale, atunci cind avem de a a face cu ele. Sunt sanse mici ca o asemenea prevedere larga va fi adoptata, in va propun sa reflectam asupra ei in mod cit se poate de serios.

Pentru aceste chestiuni va recomand sa va folositi drepturile de cetateni ai Romaniei si ai UE pentru a va contacta europarlamentarii din Romania. (ca in curind vin si alegerile europarlamentare - macar sa stim de ce sa mergem la vot).

Exista posibilitatea sa fie necesara si o a treia citire in Parlamentul European, daca nu se inteleg cu Consiliul si Comisia.

In fine, nu pot sa sar din ecuatie (desi nu face parte din Pachetul Telecom)noul regulament cu privire la Roaming ce va scadea semnificativ preturile la SMS si Internet mobil cind pleci in alte tari din UE. Regulamentul a fost adoptat ca urmare a Raportului Adinei Valean.

Probabil ca ati mai auzit de discutii despre Neutralitatea Internetului (Net Neutrality), in special in SUA.
Ca sa intelegem mai practic - sa luam un exemplu:
Cum ar fi ca ca furnizorul tau de acces la Internet sa iti zica ca nu ai voie sa intri pe anumite site-uri sau cu anumite aplicatii. Sau ca operatorul tau de telefonie sa iti ofere acces la Internet pe Iphone-ul tau, dar sa iti zica - nu ai voie cu Skype.
Ultima situatie e reala - atit T-mobile in Germania, cit si Telefonica in Spania - au anuntat recent astfel de decizii. Motivul oficial ? Management mai eficient.
Motivul real ? E mai ieftin sa folosesti Skype, decit serviciile T-mobile pentru a suna pe cineva.

Ei bine, Neutralitatea Internetului se refera exact la acest principiu - din momentul furnizarii acesului la Internet, nu ai voie ca operatorul sa iti blocheze anumite aplicatii sau servicii in mod discriminatoriu.
Iar acest amendament se cere a fi clar precizat prin pachetul telecom, acum in discutie in Parlamentul European. (care practic reprezinta discutia pe modificarea tuturor directivelor din domeniu comunicatiilor electonice).
Pe acest punct Google si-a dat mina cu Microsoft si Ebay si au sarit la cearta.

Asta nu e singurul punct fierbinte. Alte amendamente ciudate isi asteapta rindul, inclusiv un amendament care ar interzice legi precum cea cu 3 lovituri din Franta - amendamentul 138.

Parlamentul european va decide in sedinta plenara la inceputul lunii mai, dar e important de inteles ca nu va reglementa doar chestiuni legate de scaderea tarifelor din roamning. Iar chestiunile de acolo vor fi obligatoriu de implementat in vreo 2 ani de toate statele membre.

In preajma unor proiecte europene care aduc o atingere directa drepturilor civile in mediul digital (cum sunt inclusiv directiva privind pastrarea datelor de trafic - inclusiv voluntar -, problemele legate de RFID si biometrie, sau strip search-ul de la aeroport)iata ca un document adoptat cu larga majoritate de Parlamentul European astazi spune un hotarit NU unui Big Brother digital in Europa.

Recomandarea Parlamentului privind consolidarea securității și a libertăților fundamentale în rețeaua internet(aici in versiunea draft, inca nu a aparut versunea finala pe site-ul lor), chiar daca nu are valoarea juridica a unui document obligatoriu pentru statele membre, are meritul de a arata care este pozitie PE in unele probleme-cheie pe care Comisia le discuta sau le inainteaza Parlamentului. Nu putem sari cu vederea faptul ca unul dintre co-raportori la aceasta recomandare a fost si unul din parlamentarii romani - N.V. Popa. (si imi pare bine ca macar citiva au lucrat si in politici ITC - cum ar fi si Adina Valean la raportul pentru reducerea valorii SMS si acces la Internet in roaming)

Citeva citate din Recomandare cu citeva comentarii:

- să îndemne statele membre să răspundă unei societăți din ce în ce mai conștiente de importanța informației și să asigure o mai mare transparență a procesului decizional, oferind cetățenilor un acces mai larg la informațiile stocate de guverne pentru a le permite să beneficieze de informațiile respective; să aplice același principiu în cazul propriilor sale informații; (chestiune deja prezenta in discutie la PE printr-un Regulament obligatoriu pt statele membre)

(k) să acționeze în vederea adoptării directivei referitoare la măsurile penale care vizează aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, în baza unei evaluări care să țină seama de recentele cercetări în domeniul inovării, a măsurii în care acest demers este considerat necesar și proporțional, interzicând totodată, în acest sens, controlul și supravegherea sistematică a tuturor activităților desfășurate de utilizatorii internetului și asigurându-se că pedepsele sunt proporționale cu încălcările comise; în acest context, să respecte, de asemenea, libertatea de exprimare și asociere a utilizatorilor individuali și să combată incitarea la încălcări, pe cale electronică, ale drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv unele restricții de acces excesive, impuse de înșiși titularii drepturilor de proprietate intelectuală; (adica mai lasati-ne cu noua teorie cu 3 lovituri si pirateria e o crima)

(l) să garanteze faptul că exprimarea unor convingeri politice controversate pe internet nu face obiectul unei urmăriri penale;

(m) să se asigure că nu există legi sau practici care să limiteze sau să incrimineze dreptul jurnaliștilor și al mass-mediei de a colecta și de a difuza informații în scop jurnalistic; (se aude la codul civil ?

(n) (…)să țină cont, în mod adecvat, de importanța anonimatului, a pseudonimelor și a controlului fluxurilor de informație pentru viața privată, precum și de faptul că utilizatorilor ar trebui ar trebui să li se ofere mijloacele pentru a o proteja în mod eficient și ar trebui să fie educați cu privire la aceste mijloace, de exemplu prin diversele tehnologii disponibile de consolidare a protecției vieții private (PET);

(o) să se asigure că statele membre care interceptează și monitorizează traficul de date, indiferent că este vorba despre propriii cetățeni sau despre traficul de date din afara granițelor, respectă cu strictețe condițiile și garanțiile prevăzute de lege atunci când întreprind aceste acțiuni; solicită statelor membre să se asigure că controalele de la distanță, în cazul în care sunt prevăzute de legislația națională, se efectuează în baza unui mandat de percheziție emis de autoritățile judiciare competente; să constate că procedurile simplificate de efectuare a controalelor de la distanță sunt considerate inacceptabile, spre deosebire de controalele directe, deoarece aduc atingere principiilor statului de drept și dreptului la viață privată; (aici e vorba atit de implementarea directivei privind pastrarea datelor, cit si de legea FRA din Suedia

(q) să îndemne statelor membre să identifice toate entitățile care utilizează supravegherea online și să întocmească raport anual privind supravegherea online, garantând legalitatea, proporționalitatea și transparența; (abia astept… :-)

(v) să invite statele membre să garanteze faptul că libertatea de exprimare nu este supusă unor restricții arbitrare provenind din sfera publică și/sau privată și să evite toate măsurile legislative sau administrative care ar putea induce o „stare de teamă” referitoare la toate aspectele legate de libertatea de exprimare;

(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor; (a.k.a pasapoarte si documente de identitate biometrice)

(z) să încurajeze includerea principiilor fundamentale ale „Cartei drepturilor pe internet” („Internet Bill of Rights”) în procesul de cercetare și în elaborarea instrumentelor și a aplicațiilor legate de internet, precum și promovarea principiului „vieții private din concepție”, potrivit căruia cerința protejării vieții private și a datelor să fie introdusă în ciclul de viață al noilor evoluții tehnologice cât mai devreme cu putință, asigurând cetățenilor un mediu ușor de utilizat;

Doru observa azi ca exista un site care si-a inregistrat numele de ziuafututa.ro (e vorba de o piesa de teatru “Ziua fututa a lui Niels” de la teatrul GreenHours)

Si se supara (ne-dorind sa fie etichetat “lup moralist”):”Oare e un precedent pentru noi sa putem inregistra la RNC sub umbrela culturii moderne domenii ca ****.ro, *****.ro, vreau_sa_mi-opun.ro si alte prostii?”

Stii ceva Dorule? Eu cred ca e foarte bine ca RoTLD-ul (sau RNC) permite astfel de inregistrari. Si cred ca ar trebui sa acceptam astfel de nume de domenii cu naturaletea cu care (enorm de multi dintre noi) le folosesc in fiecare zi. Pentru ca daca nu vor aparea la ziuafututa.com.

De fapt cred ca RoTLD-ul ar trebui sa stearga Regula aia 33. Ce e prost gust pentru tine sau mine sau Staicut, s-ar putea sa fie extrem de moral pentru alte 21 de milioane. Este o chestie de gust, subiectiva si imposibil de cuantificat ca fiind moral/imoral, cuviincios/necuviincios ori obscen/nepornografic. Si atunci - ar trebui sa avem o regula care da dreptul a abuzuri inutile (pentru ca oricum poti inregistra pe .com) sau sa lasam la liber ?

Eu cred ca RoTLD-ul (la fel ca si orice alt Registru din lume) trebuie sa inteleaga ca indeplineste o functie tehnica si atit. Leaga o denumire de un IP. Atit. Nu judeca site-ul, nu judeca numele de domeniu si nu judeca proprietarul. Iar in situatia de fata - probabil nici macar nu si-a dat seama ca s-a inregistrat.

Daca am crede contrariul, am transforma RoTLD dintr-un serviciu tehnic intr-un (alt) moralizator al Internetului. (si ajungem din nou la povestea din decembrie anul trecut cu blocarea unor site-uri pornografice - apropo ati remarcat ca povestea o sa se infunde romaneste, dupa ce atributiile din domeniu de la ANC(OM) au ramas in suspensie undeva).

Asta cred eu ca inseamna libertate de exprimare. Nu sa fii de acord sa fie publicat un continut cu care esti de acord, ci cu continutul pe care nu-l suporti sau il urasti.

In fond e treaba lui Doru sa-i placa sau nu promovarea sau piesa sau publicitatea site-ului sau cultura de tipul asta si sa scrie ce vrea pe blog despre asta, dar in momentul in care cerem unei autoritati sa-i blocheze accesul (pentru ca mie mi se pare deplasat, desi altuia s-ar putea sa nu i se para) cred ca doar ridicam intrebarea:

- Care ne da un pic de cenzura ? ca avem nevoie pe Internetul romanesc ca sa fim mai curati si mai uscati si sa navigam in liniste pe curatul punct ro.

Si stiu citeva autoritati sau persoane gata sa inhate osul, sa se laude cu asta si sa inceapa blocarile de site-uri. Care nu le convin. Motivul: mereu subiectiva morala publica.

(Si la noile gTLD-uri care stau sa apara apar aceleasi probleme de morala publica greu de precizat la nivel mondial)

Parerea mea.
Am zis.

Cei ce dau cu prima oara cu nasul pe online il privesc de obicei ca o mare bulibaseala. Ai ISP-isti, webmasteri, advertiseri, motoare de cautare, retele sociale, gazduitori, nume de domenii si continut generat de utilizatori care te pun pe ginduri cu privire la cine pentru ce e responsabil.

Dar lucrurile trebuie luate simplu. Hai sa facem o paralela cu un articol intr-un ziar scris de un colaborator extern. Cine va fi responsabil? Autorul, editorul, corectorul, firma care detine ziarul, cel care face publicitate, firma de distributie al ziarului sau cel care il vinde? Este evident in cazul asta autorul este cel care este luat in vizor, dar poate si editorul (in anumite circumstante).

Si atunci pe Internet - cine ar fi responsabil si ar putea fi tras la raspundere? Raspunsul trebuie sa fie clar si fara echivoc: cel care a pus continutul respectiv online. Restul sunt (in cele mai multe cazuri) intermediari, terti fata de situatia in cauza care intermedieaza accesul la continut, dar nu mai mult.

Fac toata aceasta introducere pentru a intelege mai bine de ce sustin ca blocarea la nivel de ISP sau la nivel de domeniu este o prostie.

Prima a fost deja recunoscuta ca atare in intalnirea de azi de la ANC (pe tema legii pornografiei si a recentei blocari de anul trecut - concluziile mele in urma intalnirii le gasiti in insemnarea - 3 Pasi in directia buna - Follow-up dupa Scrisoarea deschisa). Deci e bine.

A doua inca mai scartaie inca in mintea unora. Cei care inteleg cit de cit cum functioneaza domeniile, pot sa priceapa de ce rolul unui Registrar de domenii este doar se lege www.jukhiujjh.ro de IP-ul serverului unde se gaseste site-ul, si nimic mai mult. Registrarul face un serviciu tehnic si atit. A-l face Pazitorului Internetului sau Moralizatorul Internetului e o decizie la fel de proasta ca si cu blocarea accesului la nivel de ISP. De ce ? Pentru ca nu rezolvi problema. Pentru ca responsabil e ala care a pus continutul si nu Registrar-ul care face functia tehnica.

Am mai zis si mai demult chestia asta referindu-ma la niste cazuri din afara Romaniei referitoare la marci:

” a doua este greutatea judecatorilor sa inteleaga diferenta intre intermediari si actori. Cei care trebuie pedepsiti pentru incalcarea legii sunt cei care o incalca (adica actorii). Daca ne indreptam importiva intermediarilor, cei ce doar mijlocesc tranzactiile ar insemna ca administratorii de piete sau cei de burse sa fie inchisi pentru ceea ce s-a intamplat in piata sau in bursa, fara ca ei sa poate sa afle ce se intimple acolo.
Dar cum Internetul e un mediu tinar, va mai trece ceva apa pe Dunare pina lucrurile vor fi intelese mai clar de toti cei implicati.”

Si pentru ca tot vorbeam de intalnire cu ANC de azi, am fost suprins ca niciunul dintre cei blocati nu a aparut azi sa discute pe tema asta. Sau altul care sa fie un furnizor de servicii adult. Imi e greu sa calific gestul, dar prezum ca fie ca cei care au fost blocati si-au rezolvat probleme (tehnic, adica), fie deja toti din domeniu au trecut pe o firma + server din strainatate, fie le e rusine sau frica de ce fac. Sau… ?

Probabil ca deja ati vazut Scrisoarea deschisa catre ANC trimisa acum 2 zile Blocarea a 40 de site-uri pentru linistea dumneavoastra ?!. Cei mai ageri de Internet au vazut ca ANC-ul ne-a raspuns invitindu-le la o intalnire pe tema asta. La care o sa mergem si sper ca fraza ” Suntem de acord cu majoritatea principiilor enunţate în scrisoarea deschisă pe care ne-aţi transmis-o astăzi” sa ne ajute sa facem si ceva pasi mai departe - adica schimbarea legii si revocarea listei.

Pina una alta insa lista ramine in vigoare si nu vreau sa ma zabovesc asupra subiectului prea mult, dar as puncta inca citeva chestiuni:

- ma bucur ca InterLan a semnat scrisoarea alaturi de noi. E un semn de normalitate si responsabilitate al ISP-urilor. Cred ca si ANISP ar fi semnat-o daca aveam mai mult timp sa le dam.

- am avut multe comentarii de la insemnarea trecuta despre blocarea (inclusiv a) lui 220 - care e online si la mine pe czone si care vad ca are un mesaj destul de relaxat despre blocare “accesul la 220.ro a fost blocat dintr-o eroare grava a ANC-ului”. Citeva dintre comentarii merita amintite aici:

- Unul dintre comentatori, proprietar de site blocat poveste de o intalnire la ANC cu citeva suspendati:
” Da a fost o intalnire cu 2-3 suspendati, probabil au mai fost si altele cu alti, intalnire cu un anume: Radu dinu
Cea ce ma frapat cel mai tare a fost faptul ca isi cerea scuze ca siteurile au fost supendate si ca anc nu poate acum sa le deblocheze ca nu au procedura si ca in cazul in care le ar debloca ce ar zice presa :)
)din punctul lor de vedere siteurile numai pot fi deblocate si ca ei trebuiau sa le suspende ca au primit o reclamatie cu 46 de siteuri, sincer eu vroiam sa il calc in
picioare pe acest individ( cum frate sa iti ceri scuze , nu poti sa fii barbat sa zici asta e legea v-am suspendat ca ati incalcat legea si gata, ce scuze).”

- Se pare ca unii ISP au filtrat lista respectiva, astfel incit acum avem de face si cu o cenzura privata peste (sau care o completeaza ori corecteaza) pe cea publica. Bravos natiune !

- Nu stiu de unde a aparut ideea ca daca ai domeniu .ro atunci te supui legilor romane. Mai sa fie! Daca cumperi un domeniu .ro si esti chinez, ti se aplica tot legile chineze. A! contractului cu rotld i se vor aplica legile romaniei, pentru asa se stipuleaza la art. 22. Dar in nici un caz nu se aplica site-ului.
La fel si cu gazduirea - este irelevant daca eu gazduiesc in SUA sau in China. Mie tot legile romanesti mi se aplica. E adevarat ca daca legile chineze zic ca n-am voie la ei sa gazduiesc siteuri de carnati, probabil ca trebuie sa respect (eu si gazduitorul) legea respectiva. E la fel de adevarat ca aplicarea unui astfel de decizii in lipsa actiunii persoanei din Romania poate sa intampine dificultati.
Dar principiul este ca daca esti persoana fizica sau juridica romana - ti se aplica legile romanesti. Si punct.

- Oradeanul are o imagine foarte misto creata pe tema asta

Revenind la una din ideile mele mai vechi, cred ca inca avem nevoie de multe explicatii “for dummies” referitor la cum functioneaza Internet, inainte de a ne apuca sa dam decizii de reglementare.
Parerea mea.